Fiica revoluţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
Fiica revoluţiei jpeg

● Athena Farrokhzad, ALBDINALB, traducere de Svetlana Cârstean şi Raluca Ciocoiu, Editura Pandora M, 2013. 

Continui să cred şi să afirm că unul dintre cele mai coerente şi mai importante proiecte externe dedicate literaturii româneşti îi aparţine ICR-ului din Stockholm. Efectele atelierului de traducere româno-suedez, workshop început şi ţinut în 2008 în România, iar de atunci încoace la Stockholm (şi sper ca această continuitate să nu mai fie afectată de schimbările prin care, din nefericire, a trecut ICR în ultimii ani), continuă să se vadă. Anul acesta, alţi poeţi români participanţi în trecut la atelier au apărut publicaţi în suedeză, cu volume individuale: Floarea de menghină de Svetlana Cârstean (trad. Athena Farrokhzad, Ramús), Cerul din burtă de Ioana Nicolaie (trad. Inger Johansson, 10TAL Bok), Pe spatele peştişorului de aur de Gabriela Melinescu (trad. Inger Johansson, Ellerströms) şi Austerloo de Daniela Crăsnaru (selecţie şi trad. Dan Shafran, Ellerströms), cărţi care deja au avut parte – şi pe fondul faptului că, la ediţia Tîrgului de Carte din Göteborg din septembrie, România a fost invitat special – de o receptare foarte bună şi constantă. În plus, într-un număr special al revistei Lyrikvännen dedicat Bucovinei, au apărut cîteva grupaje de poeme semnate de Andrei Gamarţ, Ecaterina Bargan, M. Duţescu, Svetlana Cârstean şi de mine, ultimii patru fiind invitaţii ediţiei de anul trecut a workshop-ului poetic, unde am lucrat împreună cu poeţii Hanna Nordenhök, Athena Farrokhzad, Helena Boberg şi Daniel Boyacioglu. Acesta din urmă a fost invitat anul trecut la seara de poezie a FILB-ului de la Bucureşti (care, apropo, este singurul festival literar internaţional independent de la noi, festival a cărui nouă ediţie, a şasea, va avea loc săptămîna viitoare, între 4-6 decembrie, la Clubul Ţăranului).  

O altă consecinţă benefică a atelierului poetic de traducere româno-suedez este şi traducerea volumului de debut al Athenei Farrokhzad – dacă nu mă înşel, primul volum individual al unui poet suedez, dintre cei participanţi în ultimii ani la atelier, apărut la noi. Publicat chiar anul acesta la prestigioasa editură suedeză Albert Bonnier (care-l publică şi pe Mircea Cărtărescu, spre exemplu), cu titlul original Vitsvit (un joc de cuvinte care, tradus literal, ar înseamna „suită în alb“), volumul de poezie al Athenei Farrokhzad a fost nominalizat pentru Augustpriset, cel mai important premiu literar naţional suedez, şi a primit deja Premiul „Karin Boye“. Traducerea românească este prima traducere integrală a acestei cărţi care deţine toate datele pentru o lungă carieră internaţională.  

Născută în 1983 la Teheran, într-o familie nevoită să părăsească Iranul pentru Suedia din motive politice, Athena Farrokhzad pune în scenă în această carte a vocilor familiei un teatru imaginar, despre condiţia dezrădăcinării şi a imposibilei întoarceri, sau, în termeni politici, despre conflictul dintre identitate şi integrare, dintre tradiţie şi revoluţie, dintre cultură şi rasă. Deschiderea acestui poem – semnificativ inclusiv din punct de vedere formal, căci versurile sînt scrise în alb, pe bande de fond negru –, conţine premisele unui „fals dialog de bucătărie“, cum îl numeşte Svetlana Cârstean, în care sînt implicaţi imaginar o mamă, un tată, o bunică, un unchi şi un fiu, toate aceste voci deopotrivă ale revoltei şi nostalgiei, avînd fiecare o anume identitate şi o anume poziţie: „Familia mea a ajuns aici într-o tradiţie marxistă // Mama mea a umplut imediat casa cu fleacuri de Crăciun / A cîntărit argumentele pro şi contra bradului de plastic / ca şi cum asta ar fi fost problema ei // Ziua făcea diferenţa între vocalele lungi şi scurte / ca şi cum sunetele ieşite din gura ei / ar fi putut curăţa uleiul de măsline din piele // Mama mea lăsa să curgă prin sintaxă decolorantul / De cealaltă parte a punctuaţiei silabele ei deveneau mai albe / decît o iarnă norlandiană // Mama mea ne construia un viitor bazat pe cantitatea vieţii / În boxa casei de la periferie alinia cutii de conserve / ca înainte de război // (...) // Mama mea a spus: Se pare că nu ţi-a trecut niciodată prin cap / că în numele tău îşi are originile civilizaţia // Mama mea a spus: Întunericul din pîntecele meu e singurul întuneric / pe care-l stăpîneşti...“ Cel mai intens conflict al acestei puneri în scenă a familiei de imigranţi este cel dintre mamă şi fiică, singura a cărei voce nu se aude în carte, dar a cărei revoltă se poate citi în negativul vorbelor celorlalţi, în al căror nume ea scrie, de fapt, acest poem. Mama este personajul aparent cel mai adaptabil, dispus să uite şi să se conformeze unei alte identităţi culturale, idealul ei fiind unul domestic, nicidecum politic, astfel că împotrivirea fiicei la noul statut existenţial este privit nu doar ca o formă de nerecunoştinţă, dar chiar ca pe o decădere. Tatăl, revoluţionarul marxist de altădată, persecutatul politic şi torturatul, recunoaşte în atitudinea fiicei o anume continuitate revoluţionară, în timp ce fiul, figură mai individualistă, pare că se plasează undeva între: „Tatăl meu a spus: Fratele tău s-a bărbierit înainte să-i crească barba / Fratele tău a văzut faţa teroristului în oglindă / şi a vrut o placă de întins părul cadou de Crăciun // Fratele meu a spus: Aş vrea să mor cîndva într-o ţară / unde oamenii să-mi poată pronunţa numele.“ Bunica este vocea trecutului mereu evocat în tonuri nostalgice, un trecut care există în amintire, în timpul unui prezent mai degrabă indiferent. În fine, unchiul este dublul tatălui, cel care evocă trecutul în termenii nedreptăţii, ai violenţei şi sîngelui vărsat, fiind, în acelaşi timp, şi vocea mai apropiată fiicei absente, dar retrase să scrie poemul: „Unchiul meu a spus: Războiul nu a încetat niciodată / Tu ai încetat să mai fii victimă de război // Unchiul meu a spus: Nu uita că singurul lucru care contează într-o revoluţie sînt verdictele / fiicelor printre rîndurile poemelor.“

Poemul aparţine familiei, dar tot ce spune familia poate fi folosit „la timpul cuvenit“ împotriva ei. În fond, şi fiica şi familia vorbesc despre aceleaşi lucruri. Drama inadaptării, a înstrăinării de sine şi de rădăcini, a imposibilei întoarceri/ajungeri, a blocajului în limbaj şi cultură, a captivităţii în culoarea pielii, obsesia memoriei – toate acestea sînt, de fapt, comune. Familia este oglinda fetei, de aceea, fiica nici nu are nevoie să vorbească. (De altfel, ediţia suedeză a cărţii are o copertă cu o suprafaţă lucioasă argintie, care reflectă chipul cititorului). Cu toţii resimt trecutul ca pe o „silnicie care nu va fi dusă niciodată la bun sfîrşit“ şi deplîng o anume fatalitate istorică a nedreptăţii, cu toţii se confruntă cu limitele limbajului, deopotrivă a celui intim-familial şi public-politic („mamele şi limbile se aseamănă / în sensul că ele mint fără încetare despre orice“), dar mai ales ale celui cultural („Tatăl meu a spus: Serifele îmi înţeapă degetele // Dacă uiţi cumva alfabetul / Îl găseşti pe spatele meu“), cu toţii au răni de îngrijit, îşi caută continuitatea, limba adevărului şi locul potrivit, inclusiv cel pentru îngropăciune.  

Mai mult o dramă comună a familiei imigrante decît un conflict între generaţii, totul pe fondul unei fatalităţi a civilizaţiei, timpului şi Istoriei – cartea Athenei Farrokhzad, plină de versuri-verdict, replici-slogan, citate mascate şi fine parafraze, este un spectacol pe mai multe voci, al meditaţiei asupra Istoriei şi familiei, trecutului şi identităţii şi limbii, asupra Revoluţiei şi vieţii. ALBDINALB este o carte de poezie politică şi, în acelaşi timp, profund umană, cum nu s-a mai citit pînă acum în limba română.  

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Mark Higgins primul din dreapta jos dupa stabilirea recordului mondial pe Transfagarasan foto arhiva personala jpeg
Mark Higgins, recordmenul mondial de viteză pe Transfăgărășan: „E un drum fantastic” EXCLUSIV
Pilotul britanic Mark Higgins, deținătorul recordului mondial de viteză pe Transfăgărășan din 2018, a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, despre experiența sa din România.
Delapidare  FOTO Poliția Română png
Cinci indivizi din Iași și Vaslui, reținuți pentru delapidare. Au furat materiale de construcție de peste 700.000 de lei
Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, au efectuat 5 percheziții domiciliare, la adrese de pe raza municipiilor Vaslui și Iași.
adrian mutu jpeg
Adrian Mutu, supărat pe jucătorii săi după înfrângerea cu ultima clasată din Superligă
Rapid a pierdut în deplasare cu ultima clasată din Superligă, Chindia Târgoviște, scor 1-2. Antrenorul giuleștenilor s-a arătat nemulțumit de jocul prestat de elevii săi, aceștia tratând jocul cu superficialitate pe tot parcursul celor 90 de minute.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia