Fiecare om e o provincie

Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
Fiecare om e o provincie jpeg

ÔŚĆ Adela Greceanu, ┼×i cuvintele s├«nt o provincie, Editura Cartea Rom├óneasc─â, 2014.

O s─â ├«ncep abrupt cu entuziasmul: a meritat a┼čteptarea de 11 ani pentru o nou─â carte de poezie scris─â de Adela Greceanu! Pentru c─â fiecare cuv├«nt, fiecare vers, fiecare poem de aici s├«nt at├«t de bine g├«ndite ┼či scrise, ├«nc├«t creeaz─â ├«ntr-adev─âr, prin echilibru ┼či omogenitate tematic─â ┼či stilistic─â, o carte. Care poate fi asem─ânat─â unui album de rock progresiv, cu un concept, o supratem─â ┼či un personaj principal ce se reg─âsesc ├«n fiecare poem: prin leitmotive, relu─âri ┼či reveniri, prin simetrii de construc┼úie, prin felul ├«n care poemele ├«┼či r─âspund ┼či se completeaz─â reciproc, altern├«nd trei discursuri (c├«te unul pentru fiecare persoan─â), scrise ├«ns─â ├«n aceea┼či cheie ┼či ├«n acela┼či ton.

Poemele ├«ncep chiar cu fotografia de pe coperta c─âr┼úii, unde vedem ÔÇ×o spinare de femeie sau de feti┼ú─â, / pe care at├«rn─â o coam─â de p─âr brunÔÇť, personajul feminin numit Adila, care, dintr-o garsonier─â de 18 mp, aflat─â la etajul 8 al unui bloc desp─âr┼úit printr-o str─âdu┼ú─â de un cimitir, prive┼čte lumea ┼či propria existen┼ú─â cu fascina┼úie, dar ┼či cu un sentiment al inadecv─ârii, plin─â de curiozitate, dar ┼či nedumerit─â, afabil─â ├«n rela┼úia cu cei din jur, dar uneori ┼či iritat─â de comportamentul lor. Iat─â ┼či poemul introductiv: ÔÇ×├Ämi lipse┼čte cu des─âv├«r┼čire talentul de a fi femeie. / S├«nt o provincial─â vizavi de dragoste. / Folosesc mai mereu cuvintele altora / c├«nd trebuie s─â vorbesc. / S├«nt o provincial─â vizavi de limbaj. / De obicei prefer s─â stau ├«n garsoniera mea de 18 mp ┼či / s─â m─â uit pe geam de la etajul opt. / E bine c─â nu s├«nt nevoit─â s─â spun ce v─âd ┼či / ce g├«ndesc. / Dac─â m-ar privi cineva din spate, / ar vedea o spinare de femeie sau de feti┼ú─â, / pe care at├«rn─â o coam─â de p─âr brun. / Pe str─âdu┼úa care desparte blocul de cimitir, / trec dintr-odat─â patru, cinci, ┼čase oameni pe biciclete. / Vitez─â. Soare. / ┼×apte, opt. / ├Än cimitir au ├«nflorit castanii. / Provinciala de mine vede toate astea, / dar nu-i nimeni s─â o priveasc─â din spate, / cum st─â acolo, cu spinarea ei de femeie sau de feti┼ú─â, / nemi┼čcat─â.ÔÇť (ÔÇ×ProvincialaÔÇť)

Se g─âse┼čte, ├«n vocea femeii ÔÇ×de 34 de ani care arat─â ca la 14ÔÇť ┼či c─âreia ÔÇ×├«i lipse┼čte cu des─âv├«r┼čire talentul de a fi femeieÔÇť, ceva din candoarea ┼či teama unei feti┼úe. Privirea ei are prospe┼úimea perspectivei unui copil, dublat─â de capacitatea de introspec┼úie a unei femei, iar garsoniera devine deopotriv─â un turn de observa┼úie al celorlal┼úi (a┼ča cum copiii ├«i spioneaz─â pe adul┼úi), dar ┼či unul al izol─ârii, de unde o femeie a┼čteapt─â s─â fie salvat─â ┼či de unde evadeaz─â. Exist─â o pendulare a femeii captive ├«ntre sunetul obsesiv ┼či inexplicabil de ÔÇ×┼čuruburi, ┼čaibe, cuie, piuli┼úeÔÇť c─âzute pe gresia garsonierei de dedesubtul propriei garsoniere (ÔÇ×provincia ei / pentru care va pl─âti rate p├«n─â dup─â pensieÔÇť) ┼či drumul lung p├«n─â la casa unei prietene mature (un posibil Centru), ├«nso┼úit─â de ÔÇ×plasa cu echipamentul nocturn ÔÇô pijama, piept─ân, periu┼ú─â de din┼úiÔÇť. Repetarea acestor dou─â enumer─âri de obiecte impersonale-personale confer─â un anume dramatism al ipostazei femeii aflate ├«ntotdeauna ÔÇ×├«ntreÔÇť, niciodat─â ÔÇ×├«nÔÇť, sau chiar ÔÇ×dincoloÔÇť, atunci c├«nd, povestindu-┼či fragmente de via┼ú─â pasager─â, nu e ├«n┼úeleas─â sau e judecat─â pripit. Ipostaza particip─ârii limitate la via┼úa lumii e anun┼úat─â ├«nc─â din poemul copil─âriei, ├«n care feti┼úa Adila se juca ┼či se c─âs─âtorea cu b─âie┼úelul din vecini, Udo, prin gardul de s├«rm─â care desp─âr┼úea cele dou─â gr─âdini. Metafora provinciei se contureaz─â astfel prin felul retras, marginal, aflat la o oarecare dep─ârtare, cu care femeia se raporteaz─â deopotriv─â la lumea interioar─â, pe care o chestioneaz─â cu ajutorul cuvintelor, ┼či la lumea exterioar─â, pe care o exploreaz─â cu ajutorul celorlalte sim┼úuri, ├«n special vederea ┼či auzul (ÔÇ×Mai bine s─â nu ├«ncerci s─â poveste┼čti toate astea cuiva. / Mai bine s─â prive┼čti lumea ┼či s─â ascul┼úiÔÇť). A┼ča cum femeia nu particip─â la jocul realit─â┼úii (doar observ─â cimitirul prin fereastra garsonierei, sau ora┼čul-furnicar prin geamul autobuzului ┼či trage cu urechea prin perete sau la coad─â la magazine), nici cuvintele nu ajut─â ├«n┼úelegerii lumii. Cuvintele s├«nt ├«nregistrate, dar nu se las─â decriptate, ├«┼či ob┼úin sensurile printr-o form─â de hazard sentimental (vezi poemul ÔÇ×Tartin─â. Cvasinecunoscut─â. A gestiona o rela┼úieÔÇť).

├Än opozi┼úie cu figurile str─âine minore din perimetrul domestic al provincialei la care aceasta trage cu urechea (flor─âreasa cimitirului sau v├«nz─âtoarea de la magazin) se afl─â ├«ns─â o misterioas─â figur─â matern─â, un personaj puternic (cel─âlalt pol ÔÇ×centralÔÇť, al─âturi de b─ârbat), c─âreia provinciala ├«i vorbe┼čte direct: ÔÇ×E┼čti categoric─â ┼či sever─â, / de┼či nu e┼čti mama care m-a n─âscut, / ┼čtii exact de ce am nevoie / ┼či ┼čtii exact ce-i mai bine pentru mine...ÔÇť Dar cumva aceast─â ezitare ┼či inadecvare ├«n rela┼úiile cu ceilal┼úi, aceast─â inadaptare la mersul social al realit─â┼úii, limitele impuse de personalitate ┼či limbaj, abia acest provincialism comportamentist care o ┼úine pe fata-femeie (ÔÇ×s├«nt o provincial─â / vizavi de propria mea v├«rst─âÔÇť) dincoace de fereastr─â ┼či de cuvinte, abia aceast─â perspectiv─â de la distan┼ú─â, aceast─â tatonare a oamenilor ┼či a lumii ├«i confer─â o anume libertate ┼či chiar protec┼úie, a┼ča cum copiii descoper─â lumea pe cont propriu, formuleaz─â involuntar adev─âruri ┼či au doar no┼úiunea par┼úial─â a pericolelor din jur. Forfota ocazional─â din cimitir sau din spatele blocului, fr├«nturile de conversa┼úii ale str─âinilor auzite prin perete, la magazine sau ├«n mijloacele de transport ├«n comun, toate acestea, pline de umor, absurd sau chiar cruzime, dau m─âsura straniet─â┼úii oamenilor ┼či a de┼čert─âciunii vie┼úii.

Se ÔÇ×cite┼čteÔÇť, astfel, ├«n ipostaza de marginal─â a realit─â┼úii, de observator deopotriv─â al lumii ┼či al sinelui aflat ├«n permanent─â confruntare cu limitele limbajului, izolat ├«ntre straturile de semnifica┼úii ale cuvintelor ÔÇô ÔÇ×adev─ârul e c─â fiecare cuv├«nt / e doar v├«rful unui aisberg (ÔÇŽ) ┼×i cuvintele s├«nt o provincie / vizavi de sensurile pline de via┼ú─â de sub ele, / sensuri necunoscute ┼či nerevendicate acolo, deasupraÔÇť ÔÇô, se ÔÇ×cite┼čteÔÇť, a┼čadar, ├«nsu┼či destinul complex al scriitorului ca interpret al lumii. Ascult├«nd vorbele cuiva, poeta poate spune, asemeni lui Wittgenstein, ÔÇ×nu se poate spune / despre ce vorbe┼čteÔÇť sau, altundeva, ÔÇ×to┼úi s├«ntem, mai tot timpul, / ni┼čte provinciali. / Fa┼ú─â de cele v─âzute ┼či / fa┼ú─â de cele nev─âzute, / fa┼ú─â de ce se poate spune / ┼či fa┼ú─â de ce nu se poate spune.ÔÇť Exist─â o dimensiune metaliric─â ├«n aceast─â carte, anun┼úat─â ├«nc─â din titlu, dar foarte subtil tratat─â ├«n poemele altfel marcate de cotidianul cel mai banal. Un alt motiv aflat ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu ra┼úiunea scrisului fiind dedublarea, ├«nstr─âinarea, c─âutarea unui alter-ego (ÔÇ×s─â m─â strecor ├«n pielea altcuiva, / ├«n cuvintele altcuiva, / ├«n alt─â provincieÔÇť sau teribilul vers ÔÇ×de ce nu s├«nt altcinevaÔÇť). ├Ämi place metafora scriitorului ca provincial ├«n raport cu un Centru pe care ├«l observ─â ┼či ├«l chestioneaz─â permanent: un retras care particip─â, un neimportant care se exprim─â, un inadaptat care supravie┼úuie┼čte, un marginal care domin─â.

Deopotriv─â narativ─â ÔÇô poemele desf─â┼čoar─â povestea (de)form─ârii Adilei ÔÇô ┼či liric─â, descriptiv─â ┼či reflexiv─â, plin─â de umorul situa┼úiilor sau al replicilor, dar atins─â ┼či de un oarecare dramatism prin felul ├«n care surprinde singur─âtatea uman─â, pendul├«nd ├«ntre rememorare ┼či cotidian, melancolic─â prin atmosfer─â ┼či inteligent─â prin semnifica┼úiile dislocate din aisbergul cuvintelor, impun├«nd un concept/metafor─â, al limbajului/existen┼úei ca provincie, construit─â impecabil (invidia colegial─â aproape c─â mi-a dep─â┼čit entuziasmul), cartea Adelei Greceanu reprezint─â pentru mine poezia anului 2014.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.