Fete în proza scurtă

Publicat în Dilema Veche nr. 653 din 25-31 august 2016
Fete în proza scurtă jpeg

Ioana Creţoiu, Alegeri dificile, Editura Polirom, 2016.

Irina Georgescu Groza, Dincolo de ferestre, Casa de pariuri literare, 2016.

Pînă acum a fost un an bun pentru proză (mai ales pentru proza scurtă), inclusiv datorită acestor două cărţi, fiecare numărînd peste douăzeci de povestiri, venite din partea fetelor, care pînă nu demult nu păreau deloc preocupate de genul scurt. Din fericire, sînt semne că, în anii următori, această balanţă de gen se va echilibra.

Ca şi Anca Vieru acum doi ani, Ioana Creţoiu debutează mai tîrziu şi poate că e mai bine aşa. Alegeri dificile e un volum omogen, scris cu maturitate, fără o amprentă stilistică personală, în care prozele sînt grupate în patru secţiuni, în funcţie de temă şi timp. Lucru care face şi mai vizibilă preocuparea autoarei pentru anumite subiecte, ciupercile şi pişcotarii fiind cele mai evidente, poate şi pentru că prozele cu aceste subiecte nu meritau atît o secţiune, cît o selecţie („O conversaţie“ şi „Agaricus Campestris“ erau suficiente, restul sînt doar variaţiuni sau nici măcar atît, exerciţii). Primele proze ale volumului însă, poate şi cele mai bune, sînt scene de familie dintr-o casă în care trăiesc mai multe familii şi întoarceri melancolice în copilăria unor alte vremuri. Proze mai degrabă de atmosferă, cu personaje abia schiţate şi, prin asta, uşor misterioase. Lipseşte acestor proze frumoase, dar cam statice, o anume infuzie de viaţă, un decupaj mai amplu, încît cititorul să intre mai mult în viaţa acestor personaje, ale căror gesturi nu capătă suficient ritm şi ale căror vorbe, puţine, n au suficient ecou în propriile poveşti încheiate înainte să se desfăşoare cît de cît. Ioana Creţoiu ar avea mult de învăţat de la o prozatoare precum Adriana Bittel, a cărei antologie, reeditată anul trecut la Humanitas, Cum încărunţeşte o blondă, ar putea deveni, de fapt, pentru multe aspirante ale prozei scurte de la noi, un fel de Biblie. Dintre toate cele şase proze care deschid volumul, ultima, „Salată orientală“, este cea mai închegată şi are toate calităţile scrisului Ioanei Creţoiu (deşi e o proză ruptă în două: începe cu un personaj şi se termină cu altul). Este decupată aici o scurtă perioadă din viaţa unei secţii, aflată într-un institut de cercetare şi proiectare, în perioada comunistă, unde autoarea surprinde foarte bine şi foarte uşor fundalul existenţei grele în dictatură, solidaritatea umană, frica, dar şi comicul de situaţie. O altă proză mai dezvoltată este „Copiii noştri sînt ai noştri“, în care e vorba despre o familie cu educaţie al cărei fiu, în ciuda unei oportunităţi uriaşe de a lucra în străinătate, alege să se întoarcă în ţară pentru a pune umărul, măcar o vreme, la progresul comunitar postdecembrist.

Ioana Creţoiu scrie bine, are ureche pentru dialog (păcat că n-o foloseşte de fiecare dată) şi umor, iar prozele sale se citesc cu plăcere. Deocamdată îi lipseşte o gîndire mai complexă a prozei scurte, o anume îndrăzneală de a-şi dezvolta şi a explora mai mult subiectele şi personajele al căror potenţial nu este suficient pus în valoare prin această formulă a decupajului strict. Desenele din covoraşele Ioanei Creţoiu nu-şi arată deocamdată prea bine liniile, con­tururile, di­recţiile; e ne­voie de o pri­vire mai amplă.

coperta jpg jpeg

Şi Irina Geor­gescu Gro­za ar fi pu­tut face o se­lecţie mai severă a povestirilor sale, dar paleta exprimării sale narative, în ciuda unor stîngăcii evidente, e mai variată. Nu atît de omogene precum Alegerile Ioanei, Ferestrele Irinei se deschid în mai multe direcţii, dar acesta ar putea fi un semn, dacă nu al grabei, atunci al unei oarecare indecizii. Irina Georgescu Groza are un mare potenţial, pe alocuri este sclipitoare, neaşteptat de dexteră şi cît se poate de savuroasă, dar nu mi-e clar ce anume vrea să scrie. Există în această carte plină de surprize şi povestiri cu tentă sentimental-lirică (pe care aş sfătui-o să le abandoneze complet în viitor), şi cîteva povestiri (vag) fantastice sau umoristice, şi dialog, şi monolog… Irina Georgescu Groza se descurcă în toate, uneori mai mult decît onorabil (are umor şi un simţ cu totul deosebit al detaliilor, ceva destul de rar în proza noastră, iar dialogurile funcţionează excelent), dar totul cu preţul unei identităţi literare imprecise: pare distrasă de propriile idei, subiecte şi plăceri textuale. Tot înspre idealul reprezentat de povestirile Adrianei Bittel bat şi cîteva dintre prozele ei foarte bune: „Fugarul“ (un băieţel care suferă după moartea bunicii pleacă noaptea în căutarea paradisului domestic de altădată) şi „Balerina“ (tribulaţiile unei fetiţe înscrise în clasa de balet). Proze precum „Radio“ (singurătatea a două surori bătrîne, tulburată de un episod violent) şi „Valeruş şi luna portocalie“ (singurătatea unui băiat îndrăgostit în secret) arată excelente calităţi narative, în timp ce „Père Tinel“ (vizita în străinătate a unor părinţi în casa logodnicului fiicei lor, care încă mai locuieşte cu mama lui) e o mică bijuterie comică (vezi mai jos fragmentul). Deşi Irina Georgescu Groza scrie şi despre relaţiile de cuplu (la distanţă, plictisite sau neîmplinite), în care dialogul dintre cei doi e bine condus, se lasă convinsă, fără prea mult discernămînt literar, de un imaginar cinematografic pueril şi convenţional, care implică arme şi crime din pasiune. Acolo unde însă cruzimea vine natural, autoarea arată că şi fetele pot scrie fără menajamente.

Dincolo de ferestre este o carte cu destule povestiri bune, îndrăzneaţă şi scrisă cu poftă, care arată un potenţial narativ excelent. Dacă Irina Georgescu Groza îşi va delimita mai bine teritoriul, va fi una dintre prozatoarele noastre de vîrf.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*** 

Irina GEORGESCU GROZA

Père Tinel (fragment)

Luă din stiva de pe parchet cîteva lemne şi le puse cu grijă pe foc. Stînd pe vine, privi în jur, mobila părea destul de veche, bine întreţinută, televizorul mare cît peretele, în care se văzu ghemuit, cu flăcările din spatele lui reflectîndu-se în ecranul negru. Şi mai era cineva acolo.

– Vous avez froid?

Tinel se ridică şi se lipi de şemineu, respiră adînc, cum îl învăţase Mariana. Zîmbi cuscrei care stătea pe canapea îmbrăcată într-un halat din catifea neagră. Părul blond îi era strîns la spate, o şuviţă îi aluneca pe gît şi se oprea deasupra reverului din blăniţă artificială. Catherine duse la buze paharul şi continuă să-l privească pe Tinel cu ochii ei mari şi zîmbitori. Cum de nu o observase?

– Asseyez-vous, Tinel. Venez ici, je ne vais pas vous manger, rîse ea, bătînd canapeaua cu palma.

– Pas manger, merçi, se lovi bărbatul peste burtă. Full, rîse şi el şi se aşeză lîngă femeie.

Se uită cu coada ochiului la pieptul ei, îi amintea de Sophia Loren şi de filmele la care se ducea în tinereţe la cinematograf. Degeaba zicea Mariana că ar fi Catherine mai bătrînă decît ea, chiar arăta foarte bine, nici cincizeci de ani nu i-ar fi dat. Faţa ei cu textura unei piersici, ochii strălucitori, aprinşi, îi trimiteau căldură în piept.

– Pas bon pour vous, spuse Catherine şi îi luă paharul cu vin.

Se ridică încet şi merse agale spre servantă, de unde scoase un alt pahar. Lui Tinel i se păru că la întoarcere femeia se legăna cam tare. Cînd se aplecă deasupra mesei să toarne din sticla de whisky, lui Tinel îi veni să prindă sînii care păreau să cadă din reverele halatului

– Voilà, c’est mieux, îi zîmbi ea cînd se aşeză, de data asta mai aproape şi se întoarse spre el. Je suis une personne mélancolique…

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
INTERVIU EXCLUSIV Nuami Dinescu, despre complexul de a fi „mică și grasă“ și povara rolului Tanța GALERIE
Chiar dacă umbra Tanța a urmat-o ani de zile și i-a pus piedici, Nuami Dinescu a reușit să își pună numele în locul personajului.
image
Santorini „made in China”: Imagini surprinzătoare cu o copie perfectă a insulei grecești VIDEO
O tiktokeriță a dezvăluit că a vizitat cea mai emblematică insulă a Greciei la peste 7.000 de kilometri distanță - în China. Yasmin von Roon, în vârstă de 27 de ani, a rămas uluită când a descoperit stațiunea Dali’s Ideal State - o copie fidelă a insulei Santorini.
image
Instalația bizară care a supraviețuit din Primul Război Mondial. La ce folosea staţia de despăduchere „Larga” de la intrarea în Galați
Rămășițele unei stații de despăduchere pe linia ferată, din perioada Primului Război Mondial, pot fi văzute la marginea orașului Galați. Pe vreme aceea, călătorii care ajungeau din Rusia, dar şi vagoanele, erau supuse dezinfectării cu insecticidul acum interzis DDT.

HIstoria.ro

image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor.