Fete în proza scurtă

Publicat în Dilema Veche nr. 653 din 25-31 august 2016
Fete în proza scurtă jpeg

Ioana Creţoiu, Alegeri dificile, Editura Polirom, 2016.

Irina Georgescu Groza, Dincolo de ferestre, Casa de pariuri literare, 2016.

Pînă acum a fost un an bun pentru proză (mai ales pentru proza scurtă), inclusiv datorită acestor două cărţi, fiecare numărînd peste douăzeci de povestiri, venite din partea fetelor, care pînă nu demult nu păreau deloc preocupate de genul scurt. Din fericire, sînt semne că, în anii următori, această balanţă de gen se va echilibra.

Ca şi Anca Vieru acum doi ani, Ioana Creţoiu debutează mai tîrziu şi poate că e mai bine aşa. Alegeri dificile e un volum omogen, scris cu maturitate, fără o amprentă stilistică personală, în care prozele sînt grupate în patru secţiuni, în funcţie de temă şi timp. Lucru care face şi mai vizibilă preocuparea autoarei pentru anumite subiecte, ciupercile şi pişcotarii fiind cele mai evidente, poate şi pentru că prozele cu aceste subiecte nu meritau atît o secţiune, cît o selecţie („O conversaţie“ şi „Agaricus Campestris“ erau suficiente, restul sînt doar variaţiuni sau nici măcar atît, exerciţii). Primele proze ale volumului însă, poate şi cele mai bune, sînt scene de familie dintr-o casă în care trăiesc mai multe familii şi întoarceri melancolice în copilăria unor alte vremuri. Proze mai degrabă de atmosferă, cu personaje abia schiţate şi, prin asta, uşor misterioase. Lipseşte acestor proze frumoase, dar cam statice, o anume infuzie de viaţă, un decupaj mai amplu, încît cititorul să intre mai mult în viaţa acestor personaje, ale căror gesturi nu capătă suficient ritm şi ale căror vorbe, puţine, n au suficient ecou în propriile poveşti încheiate înainte să se desfăşoare cît de cît. Ioana Creţoiu ar avea mult de învăţat de la o prozatoare precum Adriana Bittel, a cărei antologie, reeditată anul trecut la Humanitas, Cum încărunţeşte o blondă, ar putea deveni, de fapt, pentru multe aspirante ale prozei scurte de la noi, un fel de Biblie. Dintre toate cele şase proze care deschid volumul, ultima, „Salată orientală“, este cea mai închegată şi are toate calităţile scrisului Ioanei Creţoiu (deşi e o proză ruptă în două: începe cu un personaj şi se termină cu altul). Este decupată aici o scurtă perioadă din viaţa unei secţii, aflată într-un institut de cercetare şi proiectare, în perioada comunistă, unde autoarea surprinde foarte bine şi foarte uşor fundalul existenţei grele în dictatură, solidaritatea umană, frica, dar şi comicul de situaţie. O altă proză mai dezvoltată este „Copiii noştri sînt ai noştri“, în care e vorba despre o familie cu educaţie al cărei fiu, în ciuda unei oportunităţi uriaşe de a lucra în străinătate, alege să se întoarcă în ţară pentru a pune umărul, măcar o vreme, la progresul comunitar postdecembrist.

Ioana Creţoiu scrie bine, are ureche pentru dialog (păcat că n-o foloseşte de fiecare dată) şi umor, iar prozele sale se citesc cu plăcere. Deocamdată îi lipseşte o gîndire mai complexă a prozei scurte, o anume îndrăzneală de a-şi dezvolta şi a explora mai mult subiectele şi personajele al căror potenţial nu este suficient pus în valoare prin această formulă a decupajului strict. Desenele din covoraşele Ioanei Creţoiu nu-şi arată deocamdată prea bine liniile, con­tururile, di­recţiile; e ne­voie de o pri­vire mai amplă.

coperta jpg jpeg

Şi Irina Geor­gescu Gro­za ar fi pu­tut face o se­lecţie mai severă a povestirilor sale, dar paleta exprimării sale narative, în ciuda unor stîngăcii evidente, e mai variată. Nu atît de omogene precum Alegerile Ioanei, Ferestrele Irinei se deschid în mai multe direcţii, dar acesta ar putea fi un semn, dacă nu al grabei, atunci al unei oarecare indecizii. Irina Georgescu Groza are un mare potenţial, pe alocuri este sclipitoare, neaşteptat de dexteră şi cît se poate de savuroasă, dar nu mi-e clar ce anume vrea să scrie. Există în această carte plină de surprize şi povestiri cu tentă sentimental-lirică (pe care aş sfătui-o să le abandoneze complet în viitor), şi cîteva povestiri (vag) fantastice sau umoristice, şi dialog, şi monolog… Irina Georgescu Groza se descurcă în toate, uneori mai mult decît onorabil (are umor şi un simţ cu totul deosebit al detaliilor, ceva destul de rar în proza noastră, iar dialogurile funcţionează excelent), dar totul cu preţul unei identităţi literare imprecise: pare distrasă de propriile idei, subiecte şi plăceri textuale. Tot înspre idealul reprezentat de povestirile Adrianei Bittel bat şi cîteva dintre prozele ei foarte bune: „Fugarul“ (un băieţel care suferă după moartea bunicii pleacă noaptea în căutarea paradisului domestic de altădată) şi „Balerina“ (tribulaţiile unei fetiţe înscrise în clasa de balet). Proze precum „Radio“ (singurătatea a două surori bătrîne, tulburată de un episod violent) şi „Valeruş şi luna portocalie“ (singurătatea unui băiat îndrăgostit în secret) arată excelente calităţi narative, în timp ce „Père Tinel“ (vizita în străinătate a unor părinţi în casa logodnicului fiicei lor, care încă mai locuieşte cu mama lui) e o mică bijuterie comică (vezi mai jos fragmentul). Deşi Irina Georgescu Groza scrie şi despre relaţiile de cuplu (la distanţă, plictisite sau neîmplinite), în care dialogul dintre cei doi e bine condus, se lasă convinsă, fără prea mult discernămînt literar, de un imaginar cinematografic pueril şi convenţional, care implică arme şi crime din pasiune. Acolo unde însă cruzimea vine natural, autoarea arată că şi fetele pot scrie fără menajamente.

Dincolo de ferestre este o carte cu destule povestiri bune, îndrăzneaţă şi scrisă cu poftă, care arată un potenţial narativ excelent. Dacă Irina Georgescu Groza îşi va delimita mai bine teritoriul, va fi una dintre prozatoarele noastre de vîrf.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*** 

Irina GEORGESCU GROZA

Père Tinel (fragment)

Luă din stiva de pe parchet cîteva lemne şi le puse cu grijă pe foc. Stînd pe vine, privi în jur, mobila părea destul de veche, bine întreţinută, televizorul mare cît peretele, în care se văzu ghemuit, cu flăcările din spatele lui reflectîndu-se în ecranul negru. Şi mai era cineva acolo.

– Vous avez froid?

Tinel se ridică şi se lipi de şemineu, respiră adînc, cum îl învăţase Mariana. Zîmbi cuscrei care stătea pe canapea îmbrăcată într-un halat din catifea neagră. Părul blond îi era strîns la spate, o şuviţă îi aluneca pe gît şi se oprea deasupra reverului din blăniţă artificială. Catherine duse la buze paharul şi continuă să-l privească pe Tinel cu ochii ei mari şi zîmbitori. Cum de nu o observase?

– Asseyez-vous, Tinel. Venez ici, je ne vais pas vous manger, rîse ea, bătînd canapeaua cu palma.

– Pas manger, merçi, se lovi bărbatul peste burtă. Full, rîse şi el şi se aşeză lîngă femeie.

Se uită cu coada ochiului la pieptul ei, îi amintea de Sophia Loren şi de filmele la care se ducea în tinereţe la cinematograf. Degeaba zicea Mariana că ar fi Catherine mai bătrînă decît ea, chiar arăta foarte bine, nici cincizeci de ani nu i-ar fi dat. Faţa ei cu textura unei piersici, ochii strălucitori, aprinşi, îi trimiteau căldură în piept.

– Pas bon pour vous, spuse Catherine şi îi luă paharul cu vin.

Se ridică încet şi merse agale spre servantă, de unde scoase un alt pahar. Lui Tinel i se păru că la întoarcere femeia se legăna cam tare. Cînd se aplecă deasupra mesei să toarne din sticla de whisky, lui Tinel îi veni să prindă sînii care păreau să cadă din reverele halatului

– Voilà, c’est mieux, îi zîmbi ea cînd se aşeză, de data asta mai aproape şi se întoarse spre el. Je suis une personne mélancolique…

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.