Festivalul festivalurilor

Publicat în Dilema Veche nr. 507 din 31 octombrie - 6 noiembrie 2013
Festivalul festivalurilor jpeg

Am auzit pe cineva, zilele trecute, la Festivalul de Literatură şi Traducere de la Iaşi, spunînd că dacă FILIT ar fi început mai demult, pe la mijlocul anilor 2000 măcar, multă energie (scriitoricească) s-ar fi economisit şi multă umoare neagră s-ar fi împrăştiat. „Parcă nici n-am fi în România“ – mai spunea acea doamnă, obişnuită cu festivalurile literare europene – „lumea zîmbeşte, se bucură de literatură, vorbeşte cu linişte despre viitoare traduceri, vrea să fie în toate părţile, se îmbrăţişează pe stradă...“ Iată o adevărată minune, bine coordonată din off de trioul (acum managerial) Dan Lungu-Lucian Dan Teodorovici-Florin Lăzărescu, care-a avut ideea să facă un festival literar european acasă, în România. Acum, cînd lucrurile s-au încheiat, nu mai e nici o îndoială că au reuşit, în ciuda scepticismelor iniţiale de tot felul, în ciuda periculoasei concentraţii de orgolii auctoriale adunate pentru o săptămînă la Iaşi şi poate chiar în ciuda ambiţiei de a face – de la prima ediţie – nu un festival literar printre altele, ci chiar Festivalul Festivalurilor.

Dacă vreţi o amănunţită retrospectivă factuală, o puteţi găsi pe site-ul FILIT (http://filit-iasi.ro/), bine pus la punct, cu informaţii la zi şi cu ample reportaje la firul ierbii din toate zilele festivalului. Dacă vreţi amănunte picante şi mici bîrfe post-factum, va trebui să urmăriţi interviurile cu scriitorii şi moderatorii diferitelor întîlniri, căci, pînă la urmă, fiecare va povesti „scena cea mai tare“, „momentul cel mai delicat“ – e în logica lucrurilor... Dacă vreţi însă să ştiţi cum a fost cu adevărat acolo, poate-ar fi bine să vă puneţi de pe-acum, în agendă, cea de-a doua ediţie, cea din 2014. Eu zic că a fost aşa cum ar trebui să fie viaţa literară într-o lume normală: convivială, fără (prea evidente) secte literare, fără aparteuri radicale, cu discuţii pînă seara tîrziu (ca la „Bolta rece“, unde se făceau bilanţurile informale şi se rescriau istoriile paralele)...

În ce mă priveşte, am avut parte de o foarte interesantă discuţie cu Adriana Bittel, „maestra“ prozei scurte optzeciste, şi cu O. Nimigean, un prozator cu o viziune (deopotrivă etică şi estetică) unică în literatura română actuală. Ar fi trebuit să fie cu noi în acea seară şi bulgarul Georgi Gospodinov, numai că un accident în familie l-a împiedicat să ajungă la Iaşi. Tot răul spre bine, însă: pînă la anul, poate îi vom putea citi în româneşte nu doar excelentul Roman natural, apărut la Editura Cartier, ci şi povestirile, piesele de teatru şi chiar recentul roman, Fizica melancoliei. O altă întîlnire – mai adaptată publicului studenţesc –, între Filip Florian şi Varujan Vosganian, a vrut să desfacă misterele succesului literar internaţional, ale literaturii traduse, aşadar, căci ne aflam la un festival de literatură şi traducere... Varujan Vosganian tocmai se întorsese dintr-un lung turneu hispano-american în care Cartea şoaptelor a avut recorduri de vînzări şi a umplut săli întregi de auditori, iar Filip Florian tocmai fusese premiat la Gala „Bun de tipar“ pentru ultimul său roman, Toate bufniţele.

Am mai avut bucuria, la primul Bookfest ieşean, să relansez cea de-a treia ediţie a volumului de schiţe antropologice şi de teoria mentalităţilor, acea carte de un umor nebun a lui Radu Pavel Gheo, Adio, adio, patria mea, cu î din i, cu â din a. Mă bucur că am avut ocazia să spun, acolo, un lucru pe care îl cred de multă vreme: că minunata carte a lui Gheo de acum zece ani este, în 2013, o carte cu totul nouă pentru că, între timp, ea a devenit şi documentarea americană a acelui roman epocal, Noapte bună, copii!, romanul complet al generaţiei noastre (cea a „decreţeilor“), o carte care-ar trebui tradusă şi citită în toate limbile pămîntului, poate şi pentru că vorbeşte nu numai despre vieţile noastre, ci, în egală măsură, despre esenţa literaturii. O scriu aici, negru pe alb, pentru că la acea lansare toată lumea era, cu siguranţă, în cortul FILIT, iar noi – Gheo, proaspăt întors de la Paşcani, unde participase la o lectură publică, Alina Radu care ascundea la spate o sacoşă suprarealistă cu două găini îngheţate acoperite cu urzici, Anamaria Tabarcă, Claudiu Constantinescu şi cu mine – am refăcut, în zona universitară a „paşilor pierduţi“, ierarhiile literaturii române... Pentru uz propriu, desigur, dar cu o bună dispoziţie pe care n-am mai trăit-o de multă vreme, în preajma literelor autohtone. 

Foto: C. Constantinescu

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.