„Feminitatea în biografia literaturii române”

Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Asta era versiunea firoscoasă a titlului ales pentru conferinţa întru care am fost onorat de Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi, vineri, 18 martie. Pentru afiş însă, am ales un cîrlig oleacă mai frivol – „Muzele scriitorului român“ –  dar cu lipici, judecînd după sutele de suflete prezente în „aula magna“. 

Adevărul e că optasem pentru acest subiect dată fiind programarea iniţială a întîlnirii pe 7 sau 8 martie, cînd trebuia să inaugurăm Librăria Humanitas din Iaşi. Lansînd acolo Cărţile care ne-au făcut oameni şi vorbind la Universitate despre femeile din viaţa şi opera scriitorului român tocmai în oraşul Veronicăi Micle – la un pas de Chiriţa, Cezara şi Adela, de Olguţa, Monica, Irinuca, ori de Lily Teodoreanu, Profira Sadoveanu şi Tescanii Marucăi – asta mi s-a părut ceva nespus de dulce sufletului. Cum firitisirea celei de-a 15-a librării Humanitas a fost amînată din raţiuni şantieriste, am rămas nu doar cu nostalgia „zilei femeii“, ci şi cu fişele făcute cale de cîteva zile, storcîndu-mi amintirile de lectură şi umblînd prin istorii şi dicţionare după minunatele noastre doamne literare. 

Acum cîţiva ani, provocat să fac la iuţeală o carte care să compună un chip plauzibil, mîndru şi atrăgător al Ideii româneşti, am optat pentru şase tipuri (trei categorii) de feminitate exemplară. Trei castelane (Regina Maria, Martha Bibescu, Maria Cantacuzino-Enescu) dotate din plin cu farmec, senzualism, dibăcie diplomaticească şi cultul voluptăţii, două ţărănci fabuloase prin tăria martiriului asumat la modul biblic în cruzimile bolşevismului (Aniţa Nandriş-Cudla şi Elisabeta Rizea) şi acea sublimă efigie spirituală a umilinţei, care a fost Alice Voinescu, îşi reuneau virtuţile într-o antologie de texte memorialistice intitulată De la coroana regală, la Cercul Polar, apărută la Editura Curtea Veche.

Cu aceste minuni sufleteşti mi-am început şi acum rătăcirea prin labirintul feminin al literaturii române. Le-am adăugat – potrivit aceleiaşi triple segmentări (şi pentru a rămîne în cuprinsul literaturii memorialistice) – nume precum Elena Văcărescu, Pia Brătianu, Cella Delavrancea, Carmen Sylva, Zoe Cămărăşescu, Mărgărita Miller-Verghy, apoi Adriana Georgescu, Oana Orlea, Lena Constante, respectiv Monica Lovinescu, Cornelia şi Pia Pillat, Jeni Acterian, Annie Bentoiu.  După care m-am întrebat: ce pondere deţine îngerul matern-învăluitor şi vindecător şi cît este îndrăcoşare provocator-distructivă în feminitatea literelor noastre? De unde să începi, dacă nu din cupola ale cărei semisfere sînt Eminescu şi Caragiale? Angelii radioşi la cel dintîi, Acriviţele cu damf de pucioasă la cel din urmă. De-o parte Cătălina între Hyperion, Cătălin şi Demiurg, de cealaltă Zoe între Trahanache, Tipătescu şi Caţavencu. Marmoreenele braţe, „tu eşti sîntă prin iubire“, „pluteşti ca visul de uşor“, palorile Cezarei, Răsai asupra mea, luntrea din Sarmis, insula lui Euthanasius – faţă cu istericoasele Miţa Baston şi Didina Mazu, năbădăioasele Ziţa şi Veta, cu furia răzbunătoare a Ancăi şi sarcasmul final al Efimiţei, başca Mînjoloaia şi toate Tarsiţele, Procopoaiele, Piscupeştile, posesoarele de Bubico şi Goe, moaşele regurgitant-flatulente, săltăreţele adulterine aducătoare de „mici economii“, zalele cu deochi din lanţurile slăbiciunilor etc. – tot atîtea sarcasme drăceşti ale unei misoginii de cinism carnavalesc.

Ei bine, ce credeţi? Tot numărînd şi croind statistici, am ajuns la concluzia că angelicul (mai ales dimensiunea marianică) domină copios demonicul în literele noastre. Cuminte, pudic, pufos-filial, scriitorul român trage amarnic la feminitatea matern-ocrotitoare şi fuge ca dracul de tămîie de amazoane şi menade. Cînd nu fuge, sucombă sub virilitatea lor arghirofilă şi narcisiacă.

Abia cîteva soaţe încărcate negativ – Veturia Goga, Fanny Rebreanu, Elena Preda – şi un alai de soţii mîntuitoare: Gerda Barbilian, Tinca Arghezi, Profira Sadoveanu, Lily Teodoreanu, Aurora Cornu, Maria (Grant) Rosetti, Cornelia Brediceanu, Saşa Prejbeanu (Odobescu), Neli Pillat, Vera Călinescu, Olimpia (I.D.) Sîrbu. Doar două muze sulfuroase (Natalia Negru, Marieta Sadova) şi o suită de oferte sărbătoreşti, de la Zulnia lui Conachi (Smaranda Negri) la Veronica Micle, Mite Kremnitz, Cleopatra Poenaru, pînă la Sorana Ţopa, Leny Caller, Gabriela Melinescu. Poţi să compari destinul mamelor – Mara, Vitoria Lipan, Fefeleaga, chiar şi Chiriţa – sau, în special, figurile purităţii şi (dăruirii) feciorelnice mai mult sau mai puţin senzuale (Adela, Olguţa, Monica, Saşa Comăneşteanu, Lina, Ana lui Manole, Otilia, Maitreyi, Ana lui Ianke, Tincuţa lui Scatiu, Gena din Titanic Vals, Haia Sanis, Carmen din Ciuta, Tofana din Patima roşie, Corina din Jocul de-a vacanţa, Borivoje din De la noi la Cladova ş.a.) cu cîteva (e drept, teribile) Nona, Daria, Ivanca, Rusoaica? 

Sigur, la soţii, sau amante, impetuoase, pline de nuri şi corniţe drăceşti, nu stăm chiar rău – Vidra, Voica, Matilda Petrini, Ela Gheorghidiu, Carmina din Despot Vodă, Anca din Năpasta, Nadina din Răscoala, Alta din Act veneţian, Lelia din Bunăvestire, Domnişoara Nastasia, Ioana Boiu din Suflete tari, Chira Chiralina, Madeleine-Mădălina lui Puiu Faranga din Ciuleandra, Laura din Balaurul.  Apropo de Balaurul, e clar că Hortensia Papadat-Bengescu şi ale ei Nory Baldovin, Mika-Lé, Lenora Halippa, ca şi Cezara şi Domnişoara Cristina, împreună cu holbanienele Ioana şi Dania, dar mai ales cu excepţia „regală“ care este Doamna T., ca şi cu Vica Delcă din Dimineaţa Gabrielei Adameşteanu, plus tripleta Gaiţelor (Aneta, Zoia şi Lena Duduleanu) compun capitole aparte. Dar cum să uităm de Pena Corcoduşa?! 

M-am întrebat apoi dacă la autoarele noastre domină poezia sau proza. Sigur, dacă enumeri la repezeală nume ca Veronica Micle, Otilia Cazimir, Elena Farago, Magda Isanos, ori dacă treci prin vîrfurile poetice feminine ale decenilor comuniste (Veronica Porumbacu, Maria Banuş, Nina Cassian în anii ’50, Blandiana, Buzea, Melinescu în anii ’60, Mălăncioiu, Angela Marinescu, Tartler, Uricariu, Crăsnaru în ’70, Mariana Marin, Marta Petreu, Denisa Comănescu, Ioana Crăciunescu, Magdalena Ghica la optzecism) şi în postceauşism (Elena Vlădăreanu, Simona Popescu, Doina Ioanid, Ioana Nicolaie, Adela Greceanu) ai zice că lirismul defineşte (şi copleşeşte) feminitatea. În acelaşi timp, dacă înşiri „mărgărit(ar)ele“ epice de la H.P. Bengescu, Cella Serghi şi Anişoara Odeanu, la Ticu Arhip, Dana Dumitriu, Lucia Demetrius, Gabriela Adameşteanu, Alice Botez, Maria-Luiza Cristescu, Oltea Alexandru, pînă la Sânziana Pop, Adina Kenereş, Maria  Mailat, Doina Ruşti şi Dora Pavel elanurile procustianizante ţi se relativizează semnificativ.

Ce m-a amuzat e că, la discuţii, deşi 90% din auditoriu era încîntător-feminin, luptători au fost numai bărbaţii. Cîţiva dintre ei m-au acuzat de sexism, reducţionism şi discriminare pozitivă în siajul gender studies, mi-au adăugat-o numaidecît (deşi m-am opus vehement) pe Simone de Beauvoir alături de Marguerite Yourcenar şi au nuanţat (binevenit) pe tema feminităţii analizate de bărbaţi, a masculinului surfilat de autoare, a scrînciobului Animus-Anima.

 În sfîrşit, eu cred că a fost o după-amiază incitantă. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008 – mai 2016, Humanitas, 2011.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Japonia mănâncă mici și sarmale. Românul care le prepară: „Clienții ling farfuria“ VIDEO
În vizită în Japonia, Andreia și Ionuţ, vloggerii de la canalul de YouTube „HaiHui în doi”, au prezentat povestea românului care vinde mici și alte feluri de mâncare tradițională în Țara Soarelui Răsare.
image
Dilema incredibilă a unui român din Spania: „Am aflat că nu sunt tatăl copiilor mei, ce să fac?“
Postarea în care un bărbat a dezvăluit că prietenul său văduv a aflat că ai săi copii, rămași doar în grija sa, nu sunt de fapt ai lui, a devenit virală pe Facebook.
image
File de istorie. S-au plantat curmali, bananieri și palmieri pentru vizita Împăratului Franz Josef FOTO
Un oraș din vestul României a fost între 9 și 12 septembrie 1893 centrul de interes al Imperiului Austro-Ungar. Împăratul Franz Josef şi trei arhiduci au fost așteptați cu mare fast.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.