Față cu Istoria și cu visul

Publicat în Dilema Veche nr. 934 din 3 – 9 martie 2022
Față cu Istoria și cu visul jpeg

● Isabella Hammad, Parizianul, traducere de Sânziana Dragoș, Editura Polirom, 2022.

Poate primul amănunt care uimește la solidul roman al Isabellei Hammad este unul extraliterar – și anume că avem în față un debut, unul dintre cele mai bune din ultimii ani pe piața de carte anglo-saxonă. Un al doilea, intrinsec ființei literare a romanului, este modul ostentativ convențional, îndatorat realismului de secol XIX, în care Hammad abordează acest Bildungsroman. Pare că, departe de orice tentativă experimentală, abordarea unei forme și, mai ales, a unei atitudini anacronice față de proză devine ea însăși în mod paradoxal experimentală.

Deschiderea romanului are loc în Nablus, în anul 1914, cînd Midhat (personaj inspirat de persoana reală, istorică, a străbunicului autoarei) pornește pe drumul clasic al tînărului trimis la studii, gata să înfrunte o cultură și o civilizație cvasi-necunoscute (cu excepția limbii franceze pe care o stăpînea după studiile liceale de la „Constantinopol”). Scenele traversării pe mare constituie, minus episodul fantasmei erotice, o replică dată incipitului Educației sentimentale, iar declanșatorul erotic este strămutat la sosire, acolo unde se naște o poveste de dragoste care va traversa cele peste 600 de pagini ale romanului, cît și deceniile de istorie cuprinse între paginile acestuia. Trimis de tată, un negustor arab aflat în plină ascensiune, să studieze medicina la Montpellier, tînărul Midhat este cazat în casa ambițiosului profesor Molineau, unde o întîlnește pe fiica acestuia, Jeannette, absolventă de filosofie măcinată de misterul suicidului propriei mame. Midhat devine, pentru cercul de prieteni al profesorului, „celebrul oriental”, personaj exotic care refuză însă să-și joace rolul, subliniind în permanență mai curînd asemănările pe care le observă și, bineînțeles, îndrăgostindu-se iremediabil de fiica propriei gazde.

E dezvoltată în roman o solidă și bine condusă subtemă a orientalismului de început de secol XX, reprezentată de un tînăr care se lasă ghidat de tradiție și de puterea simbolică a unui tată care dictează de la distanță ce i se întîmplă fiului. Midhat e însă un tînăr temperamental, care se lasă ghidat mai degrabă de rațiunea inimii decît de interesele carierei sau ale propriei familii. Odată ce realizează că, de fapt, face obiectul unui studiu incipient al profesorului Molineau despre „gîndirea” primitivă a arabilor, lasă totul în urmă, după o scenă stendhaliană, și fuge la Paris, unde începe să studieze istoria în locul medicinei și devine un afemeiat. După terminarea Marelui Război și înfrîngerea Imperiului Otoman, care duce la o împărțire a teritoriilor Palestinei între englezi și francezi, Midhat se întoarce acasă, unde realizează că tatăl său a aflat despre aventura lui din Montpellier și că-l amenință cu dezmoștenirea dacă nu se însoară cu o fată de-a locului și nu se dedică afacerilor familiei. Următorii anii, pînă la revolta arabă din 1936, îi oferă lui Hammad pretextul pentru a crea un roman politic și social de o amploare și un rafinament stilistic foarte rare în lumea literară contemporană.

De altfel, după modelele deja enunțate, două au fost cele care mi-au venit în minte cînd am trecut de jumătatea romanului: Henry James (pentru rafinamentul urechii ce prinde limbajul social și ipocrizia) și Zadie Smith cea din Despre frumusețe (nu întîmplător, Hammad provine ca scriitoare din melting pot-ul cursurilor de creative writing ținute de Zadie Smith).

Dacă, în Franța, Midhat era „Arabul”, el va deveni, în Palestina, „Parizianul”, arabul educat, cu maniere decadente și costume extravagante, iar această lipsă a unei ancore reale îl va face să trăiască istoria tulbure a acelor ani și a acelei zone „ca într-un vis”. Pendularea lui continuă între două identități, între două culturi și, în cele din urmă, între două femei (chiar dacă una aparține memoriei, iluziei și tinereții, iar cealaltă este foarte bine întrupată, biologic, politic și social) dă naștere unei trăiri nevrotice a istoriei contemporane. E interesant de notat, însă, că, în ciuda caracterului său „ușuratic”, Midhat rămîne constant în raport cu sine și cu lumea. Lumea, însă, este cea aflată în continuă schimbare: dacă inițial porecla sa, Parizianul, este una încărcată cu simpatie și afecțiune, odată ce puterile coloniale încep să se opună autonomiei palestiniene, Parizianul devine și el o țintă a agresivității comunității.

Un alt palier pe care evoluează romanul este cel al prozei istorice de nemăsurată ambiție: Palestina este oferită sub perspectiva evoluției zbuciumate a deceniilor ce au condus la revolta arabă din 1936, din punctul de vedere al arabilor, dar fără ostentație, fără efort vizibil de propagandă, ci cu instrumentele prozei desăvîrșite de inspirație mai curînd tolstoiană. Un alt gen proxim ar putea fi identificat în Trilogia Cairo, fresca monumentală a lui Naghib Mahfouz. Dacă protagonistul romanului trece prin istorie cu perplexitatea cuiva deranjat din visare, atunci nici carnația romanului nu poate fi una care să ignore visarea. În mod uimitor, în mijlocul unei scene alerte, cînd „regulile” spun că ritmul alert trebuie să se substituie de-a dreptul scenei propriu-zise, Hammad oprește totul și descrie cu minuțiozitate sclipirea cafelei dintr-o ceașcă sau mișcarea unei crengi înflorite, împrumutînd de pe propriul personaj visarea ca pe cel mai eficace mecanism de apărare adaptativ în fața Istoriei. Roman uimitor din toate punctele de vedere, nelipsit de erori, cred însă că Parizianul anunță o mare scriitoare pe care cu certitudine o voi urmări.

Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor. Cea mai recentă carte publicată: volumul de poezie Adorabilii etrusci, Editura Charmides, 2021.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.