Există nervi!

Publicat în Dilema Veche nr. 789 din 4-10 aprilie 2019
Există nervi! jpeg

● Mircea Daneliuc, Cele mai tîmpite momente, Editura Polirom, 2018. 

În curînd, opera lui Mircea Daneliuc (n. 1943) va număra mai multe cărţi decît filme. De altfel, literatura a survenit în momentul în care cariera sa de cineast intra în hiatus: se face aproape un deceniu de cînd Mircea Daneliuc n-a mai făcut un film, dar în tot acest timp, de la debutul din 1997 cu romanul Pisica ruptă, a publicat aproape douăzeci de cărţi – roman, proză scurtă şi teatru –, cărţi bune, interesante, dar inegale.

Volumul Cele mai tîmpite momente numără cinci proze scurte şi o nuvelă şi apare la doi ani de la Dulci meleaguri (Editura Charmides, 2016), o colecţie mai amplă de povestiri pe care pare să o continue tematic şi stilistic. De altfel, ca şi Mihai Măniuţiu, un alt regizor (de teatru) convertit la proză (scurtă), Mircea Daneliuc şi-a delimitat strict o zonă în care se mişcă dezinvolt şi recognoscibil din cîteva fraze. Formula sa narativă predilectă este monologul sau discursul indirect liber al unui narator neortodox care deseori face cu ochiul către cititor în vreme ce pare că-şi abuzează personajele. Căci dacă e ceva ce-ţi sare în ochi atunci cînd citeşti o pagină de Mircea Daneliuc este felul nervos (pînă la isteric) în care acţionează şi vorbesc personajele, aflate permanent într-o stare de conflict, de ripostă, frustrare, cădere sau sfîrşeală. Titlul Cele mai tîmpite momente spune din capul locului ce ascund copertele cărţii: o suită de momente critice, întîmplări neprevăzute, situaţii care escaladează, dînd peste cap, uneori la propriu, viaţa personajelor, aducîndu-le în punctul pierderii controlului.

Protagoniştii celor şase proze din acest volum – majoritatea bărbaţi singuri, neînţeleși sau părăsiţi, aflaţi în pragul vîrstei a treia, bucureşteni – se confruntă cu situaţii la limita existenţei. Un cuplu de pensionari cultivă o plantaţie de marijuana la subsolul blocului în momentul în care soţia, apoi şi fiul, sînt arestaţi din cauza unei imprudenţe, iar bărbatul se vede nevoit să nege că ar fi ştiut vreodată ce se-ntîmplă sub nasul lui. O bătrînă singură în casă cade pe jos semiinconştientă urmărind apoi, cu mare nemulţumire, efortul menajerei care o găseşte de a salva situaţia. Un taximetrist divorţat, fost profesor, dat afară din învăţămînt în urma altercaţiei cu un elev, este convocat la şcoală unde fiul lui apăruse cu o grenadă, iar în trafic, în timp ce-şi evaluează nervos situaţia şi viaţa, produce un accident. Un bărbat moare reparînd centrala termică, dar monologul său continuă (vezi fragmentul de mai jos). Un bărbat emigrat în State este găzduit o vreme în casa unui prieten mai vechi, dar relaţia dintre cei doi se deteriorează rapid pe fondul unui fenomen natural straniu.

Nuvela „Cu ferestrele bine închise“, cel mai amplu text al cărţii (totuşi, mai lung decît ar fi fost cazul), este o distopie eco, o parabolă politică de un absurd ionescian: groapa de gunoi de la marginea Bucureştiului avansează ameninţînd să acopere oraşul, alimentată fiind de deşeurile (radioactive?) venite din Europa. Protagonistul, un pensionar singur, părăsit de soţie şi al cărui băiat a plecat în străinătate, este deranjat de mirosul pestilenţial care se revarsă în valuri asupra cartierului Bazilescu, astfel că depune plîngeri şi face petiţii alături de alţi cetăţeni, semnalînd autorităţilor problema, doar pentru a constata că este vorba de o „situaţie“ oficială: România acceptă (sau n-are de ales) să devină groapa de gunoi a Europei. Duhoarea este un adevărat suprapersonaj al nuvelei şi este remarcabilă dexteritatea lexicală cu care Mircea Daneliuc descrie, prin vocea protagonistului său, conglomeratul olfactiv neidentificat (hidrogen sulfurat, sulfat de amoniu, cadmiu?) care se insinuează intermitent pe străzile oraşului, în casele şi în corpurile oamenilor. Subiectul este ingenios, are potenţial deopotrivă comic şi macabru, dar substratul politic naţionalist, chiar dacă mai mult sugerat decît problematizat, este cumva lamentabil.

Pe cît de savuroasă în tensiunea şi pitorescul ei situaţional, pe atît de solicitantă poate fi proza densă şi alertă a Mircea Daneliuc, al cărui simţ dramatic se manifestă linear, fără momente de respiro. Deopotrivă pitoresc şi intelectual, preţios şi agresiv, percutant şi logoreic, limbajul personajelor, al cărui flux este redat în dialog, monolog sau stil indirect liber, constituie una dintre mărcile prozei lui Mircea Daneliuc, capabil să genereze un verbiaj ce ţine loc de epic sau de psihologie. De altfel, personajele sale n au atît complexitate, cît intensitate şi nu evolează, ci acţionează – procesele lor de conştiinţă fiind adevărate recitaluri fără martori, riposte în surdină sau exprimate cu patos. Astfel, fiecare proză a lui Mircea Daneliuc se manifestă ca un act strict necesar, inevitabil, ultim, se desfăşoară ca o urgenţă.

***

Mircea DANELIUC
Cele mai tîmpite momente

Băi, ce noroc am avut! Că puteam să ard ca un şobolan, să dau foc la casă, Doamne fereşte, şi cu vesta asta pe mine, de fîş… Nu-mi vine să cred c-am scăpat, vine soţia şi te găseşte… ferească Dumnezeu, scrum! Iau o gură din tăritură şi mă gîndesc cît de prost pot să fiu. Mai mult încerc să mă liniştesc. Apăs pe telecomandă, să mă derutez oareşicum, nimic, harneală, daţi-vă naibii, comut, poate dau de vreo reclamă cu medicamente, dacă sînt norocos. Apuc să văd cît e ora, aia de-o afişează în colț la televizor… şi douăşcinci, închid, mai rău te iriţi. Zac aşa, cum să spun, aşa… cu ochii în sticla aia a lui, nu-mi vine nici să mă scol şi zăresc ceasul de pe măsuţă: şapte şi un sfert. Ce vorbeşti?! E în urmă? A început să rămînă şi ăsta? Păi nu i-am schimbat-o? Mă ridic, îl iau şi m-aşez, mai sorb un pic din ce-am pus: mortăciune. Stă de zece minute. Mişc de baterie, s-o fi oxidat; în sfîrşit, o ia băiatu’ din loc şi-l potrivesc la cît văzusem adineaori la Ştiri. Secundarul bun, se înfige, se duce. Mă aştept din clipă în clipă să se blocheze din nou. Dacă ceasu-i bulit, cade iar, dă o tură, două şi înţepeneşte. Dar nu, a luat-o, e hotărît. Mai gust o din aia şi-aştept să l văd ce are de gînd. Nimic, face treabă. Cine ştie ce-a fost…

Afară s-a-ntunecat. Ninge mai repede, cumva, s-a pornit. Să ştii că se pune. Nu mă ridic, mă uit la ninsoare, mi-e bine aşa. Cînd stai dus pe-ntuneric şi te gîndeşti, simţi aşa ca o sare, ca un praf peste tot la ce-ţi umblă mintea. Nu rezişti mult la asta, nu poţi nu ştiu cît, că-ţi vine imediat să fumezi, dar cît stai nu e rău, mai ales dacă nu i nimeni pe lîngă tine să-ţi aprindă lumina. Nu mă mişc, am avut un noroc din ăla porcesc… Am un ceas de perete şi deasupra chiuvetei, nu se vede acum. Îl văd pe ăsta de-aici, de lîngă pahar, fosfor, merge, n-are nici o durere de cap. Mă mir c-a stat aşa, din senin.

Şi mă răcesc dintr-odată pe şira spinării, mă trece un gînd că s-a constatat, nu ştiu de unde am auzit, au spus undeva, că astea se opresc uneori la momentul morţii precis şi aşa rămîn pe vecie, să ştii cînd a decedat proprie-tarul. Ceasul lui Ceauşescu n-a stat? Se cunosc mii de cazuri. Te pomeni că s-a oprit cînd mi-a buşit focu-n mufă, că pe la ora aceea era şi-am scăpat la mustaţă, cred că se aştepta să dau colţul. S a cam păcălit. Doamne, să ştii c-am avut un noroc!… Miros şi urît, a şorici. Nici nu m-am uitat ce-am în păr. Venea de la magazin şi găsea deşteptătorul că stă. Îţi dai seama? Între mecanism şi om există o frăţie, pentru că el măsoară viaţa pe care o ai, nu-i un obiect aşa, nu ştiu cum, unele costă o geantă de bani. Ai un ceas, îl mai schimbi, cumperi altul peste nu ştiu cîţi ani; fiecare începe să calculeze imediat ce-l pui la ora exactă.

1026 16 impostorul webp
Impostor ca mine
Impostorul își propune să readucă la viață toate frămîntările sociale ale unei epoci, prin intermediul cîtorva personaje situate de ambele părți ale baricadei.
p 17 jpg
Joker
Aici e de găsit un oarecare merit al filmului: în secvențele în care Ridley Scott minte conștient, de dragul cinema-ului.
p 17 Audio jpg
Voci umane, voci artificiale
Am sentimentul că, în cazul tehnologiei de simulare a vocii umane, sfîrșitul jocului va veni cînd nu vei putea face diferența între vocile AI și cele umane.
1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.