Eminescu, la aniversară

Publicat în Dilema Veche nr. 778 din 17-23 ianuarie 2019
Eminescu, la aniversară jpeg

„Eu, ca și cadru didactic, îl consider pe Mihai Eminescu cel mai mare poet care l-a dat România.“ – Daniel Breaz, ministrul Culturii 

Au trecut, iată, peste două decenii de la primăvara lui 1998, cînd revista Dilema publica celebrul, infamul nr. 275, cu Dosarul îngrijit de Cezar Paul-Bădescu, în care denunţa mitizarea poetului din ultimul secol: geniu dispărut în floarea vîrstei, bolnav şi nefericit sufleteşte, dar de o moralitate şi un patriotism desăvîrşite, intransigent, fervent şi drept militant politic, de o inteligenţă sclipitoare care l-a situat în avangarda ştiinţelor politice, economice, sociale şi tehnice, romantic întîrziat, însă poet nepereche, poet naţional, poet social, luceafăr al poeziei româneşti, întemeietorul limbii noastre literare, chintesenţă a spiritualităţii româneşti, „om deplin al culturii române“ etc.

Sprijinind cauza mai tuturor intereselor politice, morale sau literare ale posterităţii, revendicat de către toate formele de naţionalism: ortodoxism, legionarism, protocronism şi de noua dreaptă, Eminescu era strivit de propriul mit. Dosarul dilematic a fost primit cu reacţii foarte dure de cei care considerau că este „o conspiraţie“, „un complot antinaţional“, „sacrilegiu“, „acţiune antinaţională şi antimitologică“ sau „expresia unui proces mai general, vizibil şi în domeniul istoriei, de demitizare a valorilor naţionale, pe motiv că acestea au fost exagerate şi, în consecinţă, trebuie revizuite pentru a putea să fim, astfel, acceptaţi în Europa“, după cum s-a exprimat Eugen Simion, pe atunci preşedintele Academiei Române.

S-au schimbat lucrurile între timp? Absolut deloc. Bietul Eminescu este în continuare stindardul tuturor formelor de naţionalism.

Acelaşi Eugen Simion, recent celebrat cu surle şi trîmbiţe de Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti pentru o medalie falsă acordată de o Societate de Filologie inexistentă (conform anchetei „Nobelul fals care a păcălit Academia Română“, publicată de Scena9.ro), s-a remarcat în 2009 ca iniţiator al unui foarte costisitor proiect de aşa-zisă facsimilare digitală integrală a Caietelor Eminescu, proiect care a eşuat însă într-un fel de scanare amatoristică a manuscriselor, oricum de negăsit nici pînă în ziua de astăzi în formulă completă în bibliotecile importante din țară (conform anchetei „Academia Română, depozitul caietelor Eminescu“, publicată acum trei ani de Sidonia Bogdan chiar în revista noastră).

În timp ce volumele cu pricina zac prin depozitul bibliotecii sale, Academia, condusă acum de Ioan-Aurel-Pop, istoric naţionalist şi militant ortodoxist tehnofob, a lansat Aplicaţia „Mihai Eminescu, întreaga operă“, asta însemnînd că opera eminesciană va fi disponibilă, în regim gratuit şi într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store şi Google Play. Aplicaţia a fost realizată pe parcursul a doi ani de o echipă interdisciplinară alcătuită din cercetători de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, membri ai Asociaţiei Române de Geopolitică, Geoeconomie şi Geocultură şi tineri informaticieni, cu sprijinul financiar al Asociaţiei NeamUnit. Aceasta din urmă nu este altceva decît o organizaţie ultranaționalistă dacopat-legionaroidă, care s-a remarcat recent prin cererea de sancţiuni aplicate organizatorilor ceremoniei oficiale de preluare de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene pentru faptul „ilegal şi antinaţional“ că imnul n-ar fi fost interpretat integral de Corul „Madrigal“.

Ca o încununare a confiscării lui Eminescu de către marii corupţi, impostori şi agramaţi din fruntea instituţiilor neamului, pe 15 ianuarie, la Ateneu, s-a sărbătorit „Ziua Culturii Naţionale – Ziua lui Mihai Eminescu“. Programul evenimentului a constat în: cuvîntul de deschidere al lui Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române (care recomandă „vindecarea de bolile trupești în biserici“), cuvîntul de salut al preşedintelui Klaus Iohannis, mesajul PF Daniel, Patriarhul BOR, fost informator al Securităţii, discursul „Cultura: a cîta putere în stat?“ al eternului Eugen Simion, omagiul Ecaterinei Andronescu, revenită după trei eşecuri majore în fotoliul de ministru al Educaţiei, discursul „Cultura Naţională – Permanenţe, perspective în context european“ al agramatului şi susţinătorului Coaliţiei pentru Familie Daniel Breaz, cel care a preluat recent „ştacheta“ de ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale, discursul „Statalitatea românească şi vechile sale lăcaşuri“ al lui Răzvan Theodorescu, academicianul ospitalier al minerilor înarmaţi cu bîte pentru care Eminescu este însă „stîlpul fiinţei naţionale“, discursul „Eminescu şi Basarabia“ al acad. Mihai Cimpoi, delirant/mediocru exeget al operei poetului, plus un „moment eminescian“ asigurat de Dorel Vişan, actorul care tot deplînge faptul că „poporul l-a părăsit pe Dumnezeu“.

O anchetă demnă de citit, realizată de Ioana Epure şi intitulată „Pe tine te-au chinuit cu Eminescu în şcoală?“, a publicat pressone.ro. „Pentru mulți elevi, poezia lui Mihai Eminescu se ofilește la umbra soclului de neciobit al poetului național și este îngropată în tehnici de predare scorțoase. Am vrut să aflăm cum a fost întîlnirea cu Eminescu în şcoală a cîtorva scriitori români“, spune chapeau-ul anchetei. Au răspuns Radu Paraschivescu, Simona Popescu, Florin Bican, Radu Vancu, Elena Vlădăreanu, Dan Lungu, plus dilematicii Mircea Vasilescu, Ana Maria Sandu şi subsemnatul.

Spicuiesc din două răspunsuri: „Eminescu ar trebui predat/explicat elevilor ca un personaj viu și profund, de la care putem învăța ce înseamnă dragostea, natura, istoria, conștiința, Cosmosul și altele. Și elevii ar trebui stimulați să intre într-un dialog imaginar cu Eminescu. Și ar trebui să li se explice că geniul nu e ceva abstract și intangibil: geniul e cel mai de încredere prieten al nostru, al oamenilor obișnuiți. Dar mă tem că, în marea majoritate a liceelor, nu se întîmplă așa: se livrează în continuare comentarii gata făcute, că «vine bacalaureatul». Și uite așa se plictisesc copiii de Eminescu și ratează, pentru tot restul vieții, întîlnirea cu geniul.“ (Mircea Vasilescu) Şi „Cred că școala ar trebui să asigure accesul nemijlocit al elevilor la opera lui Eminescu, oferindu-le spațiu – și timp – să reflecteze asupra ei. Adică să nu fie despre, să fie cu. Nu știu cum se poate realiza concret acest lucru, dar trag nădejde că vajnica echipă de la Ministerul Educației va găsi o formulă (magică). Altminteri, studiul lui Eminescu în școală va ajunge să producă monștri, precum cel pe care mi l-a arătat o profesoară într-o teză de clasa a șasea, al cărei subiect era «Chipul lui Mircea cel Bătrîn în „Scrisoarea III“»: «Mircea cel Bătrîn era un domn trupeș. El sa luptat cu un neasemuit dispreț pentru țară pentru vot după cum reiese din versurile „tu ești Mircea Dan părate“».“ (Florin Bican)

983 16 coperta cioaba jpg
Anamneze și alte întîmplări de călătorie
„Dacă există un numitor comun al lucrurilor din această carte“, afirmă el, „ăsta e un fel de planare cu picioarele, după cum te duce vîntul“.
p 17 jpg
Răzbunarea e a mea
Cei care – sacrilegiu! – nu văzuserăm pînă acum Oldboy aveam senzația că, dacă închidem ochii, putem să îi dibuim, totuși, imaginile.
p 17 jos jpg
O stea pop nepoliticoasă și indocilă
O voce cam dezabuzată, un beat atît de plin de sine, o poveste cît un clișeu, dar narată cum trebuie.
983 21 coperta Iamandi jpeg
O recuperare miraculoasă
Este adevărat însă că, pe de altă parte, Krjijanovski nu s-a cenzurat în nici un fel, chiar dacă tema îl expunea interpretărilor cenzurii.
Afis 15 febr 2023 jpg
DIRIJORUL GERMAN RALF SOCHACZEWSKY: de la barocul francez la clasicismul austriac, concert la Sala Radio
RALF SOCHACZEWSKY a primit primele lecţii de dirijat în Berlin (oraşul său natal), la Universitatea de Muzică (UdK) și, ulterior, a devenit student la Universitatea de muzică Hanns Eisler, unde a frecventat cursul de dirijat-orchestră şi pe cel de dirijat-cor.
news Cimpeanu Cruciada împotriva lui Stefan cel Mare Cismigiu jpg
Dezbatere – Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare: Codrii Cosminului 1497 de Liviu Cîmpeanu
Joi, 9 februarie, de la ora 19.00, Editura Humanitas vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere cu istoricii Liviu Cîmpeanu
Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.

Adevarul.ro

image
14 ani fără uriașul Marian Cozma: Povestea crimei și ce s-a întâmplat cu ucigașii de etnie rromă
Un handbalist uriaș, la propriu și la figurat, s-a stins, la Veszprém (Ungaria) după un incident șocant.
image
Jurnalist Pro TV reținut pentru 24 de ore. Marius Buga este acuzat că a violat un minor dintr-un centru de plasament
Jurnalistul Marius Buga (42 de ani), corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reținut de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
image
La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm o locuință ca să nu cadă la primul cutremur
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România a explicat pentru „Adevărul” la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o locuință.

HIstoria.ro

image
Care este cea mai valoroasă pictură din România?
Muzeul Național Brukenthal prezintă, pe pagina de Facebook, cea mai importantă lucrare a colecției de pictură a instituției sibiene, achiziționată de baronul Samuel von Brukenthal, colecție care a stat la fondarea primului muzeu deschis publicului din România (1817).
image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.