Doriți să recitiți?

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Doriți să recitiți? jpeg

● Ochelarii de fum. Antologie de proză contemporană, prefaţă de Paul Cernat, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti şi Editura Cartex, 2011.  

Avem ghinion şi cu antologiile. Ca şi în cazul premiilor literare, volumele colective de poezie sau proză sînt, în general, nişte demersuri selectiv/editoriale destul de nebuloase. Din fericire, s-au tradus şi la noi în ultimii ani cîteva antologii de proză extraordinare (precum celebrele antologiii Granta – Cei mai buni tineri romancieri britanici, Editura Curtea Veche, 2006 şi Cei mai buni tineri romancieri americani, Editura Leda, 2009; sau From Russia with Love, Editura ART, 2009), volume care excelează deopotrivă prin relevanţa, stricteţea şi claritatea criteriilor de selecţie şi prin calitatea textelor, dar, din nefericire, nu pare ca acestea să fi inspirat, să fi funcţionat ca model pentru nimeni. 

Ochelarii de fum, o „antologie“ care adună textele a 32 de prozatori români contemporani, este un volum care are, la prima vedere, tot ce-i trebuie pentru a ţi se opri respiraţia de emoţie în faţa raftului din librărie. Doar că pofta dispare citind. În primul rînd, nu afli cine a făcut selecţia autorilor şi a textelor (nimeni nu-şi revendică acest demers prefaţat cu un entuziasm de complezenţă de către Paul Cernat), şi, mai ales, ce intenţionează această culegere, care este miza ei, ce vrea să demonstreze, acel „de ce“ din spatele oricărei iniţiative de gen. Altfel spus, nu prea ştii ce citeşti în afara unui volum colectiv şi-atît. Dar asta nici măcar n-ar fi fost o problemă atît de mare, dacă autorii selectaţi ar fi aparţinut măcar aceleiaşi categorii (de vîrstă, valorice etc.). Numai că selecţia numelor nu te lămureşte nici ea, dimpotrivă: sînt prezenţi scriitori din toate regiunile ţării (deci nu doar bucureşteni, deşi volumul stă sub sigla Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), din mai multe generaţii, dar şi de valori foarte diferite, unii fiind profesionişti (clasici în viaţă, cum se spune: Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Nicolae Breban, Ioan Groşan, Cristian Teodorescu, Daniel Vighi sau din generaţii mai tinere: Iulian Ciocan, Radu Pavel Gheo, Maria Manolescu, Lucian Dan Teodorovici), de ocazie (Florin Bican, Lucian Mîndruţă, Dan-Silviu Boerescu), dar şi amatori, nu atît la propriu, cît la figurat (Ioan Cărmăzan, Mihaela Perciun, Lucia Verona, Florica Bud). Aşadar, selecţia numelor nu spune decît că sînt tot felul de autori şi foarte mulţi pentru un astfel de demers. Antologiile străine menţionate mai sus, spre exemplu, au selectat mult mai puţine nume la o cantitate de text de cîteva ori mai mare. În cazul de faţă, fiecărui autor îi revin doar cîteva pagini. Dar nici asta n-ar fi fost cu adevărat o problemă, dacă antologia ar fi fost una de proză scurtă. Numai că aproximativ jumătate din texte sînt fragmente de roman. Mai bine zis, fragmente de doar cîteva pagini din romane deja publicate. Căci abia acest aspect este cel care te deconcertează cu adevărat: Ochelarii de fum este un volum (aproape) deja citit. 

Neimplicînd la modul absolut un criteriu valoric al selecţiei, nu e o antologie; aşa cum, fără a selecta exclusiv povestiri/fragmente inedite, nu e nici un volum colectiv de proză (scurtă). Ochelarii de fum este, de fapt, pe jumătate un catalog cu mostre de proză deja publicată din cele pe care editurile (mai ales cele străine) le oferă gratuit, în scop promoţional, pe la tîrgurile de carte, cealaltă jumătate fiind texte inedite, în cel mai bun caz, mediocre, în general cu o stilistică suferindă şi cu numeroase exprimări stîngace. 

Astfel, Ştefan Agopian, Radu Aldulescu, Daniel Bănulescu, Gabriel Chifu, Dumitru Crudu, Ioana Drăgan, Radu Pavel Gheo, Ioan Groşan, Florina Ilis, Ion Iovan, Maria Manolescu, Lucian Dan Teodorovici, Cătălin Ţîrlea sau Varujan Vosganian, cu toţii sînt prezenţi cu fragmente din romane sau cu povestiri din volume deja publicate, unele acum cîteva decenii. În caz că doreaţi să recitiţi. Alţi autori însă sînt prezenţi cu texte noi, deşi unele dintre acestea au mai apărut prin reviste şi oricum nu dau măsura valorii lor. Daniel Vighi reconstituie, în maniera livrescă borgesiană, istoria unui evreu rătăcitor („O povestire cultă despre Mayer Amigo“); Gabriela Adameşteanu suprapune două epoci, cea actuală şi cea comunistă, într-un fotomontaj narativ cam plicticos („Viaţă bicoloră“); Nicolae Breban e prezent cu un fragment nou dintr-o nuvelă care sună la fel („Un act gratuit“); Cristian Teodorescu oferă, nu tocmai o proză, ci o confesiune în cheie dramatică („Duceţi-mă ca pe preşedinţi“); Emilian Galaicu-Păun scrie o poveste de dragoste la limita livrescului şi a genului de spionaj – poate cel mai interesant text din volum („Avia Maria“); Florin Bican scrie un amuzant dialog pe teme edilitare dintr-un parc bucureştean („Pinguinii“); Horia Gârbea imaginează, destul de neinspirat, o scenă în care Felix Sima îl întîlneşte, la Sinaia, pe Stănică Raţiu care i-l prezintă pe Gore Pirgu în timp ce trece pe lîngă ei Spirache Necşulescu etc. („La Sinaia, la Cazino“); Doina Ruşti nu mai scrie cu fantome şi spirite, o dă pe tema vampirică („Mult aşteptatul ceas al dnei Glodeanu“); Ştefania Coşovei – scrie o schiţă bănulesciană („Semne pe ape“), iar Iulian Ciocan – pe tema conflictului de generaţii la scriitorii basarabeni. 

Cea de-a treia categorie de texte sînt cele care ar putea fi analizate la un curs de non-creative writing. Lucia Verona povesteşte un vis, Mariana Gorczyca face textualism cinquante ans après, iar Mihaela Perciun, Florica Bud şi Ioan Cărmăzan scriu ca nişte elevi de gimnaziu care încă nu stăpînesc limba română. De altfel, exprimările defectuoase şi umorul involuntar din povestirea „Eva“ a lui Ioan Cărmăzan sînt, într-adevăr, antologice. Merge să citez o scenă pentru descreţirea frunţilor acum, la finalul unei recenzii pline de dezamăgire: „Primul ei bărbat a fost Pătru. Eva s-a iubit cu el la marginea mahalalei, în lanul de grîu, într-o noapte cu stele. Copil de dascăl din Belobreşca, Pătru a iubit-o cu patimă şi urletele ei s-au auzit pînă departe. Dimineaţa, cînd i-a trezit roua, Eva a văzut pe tot corpul lui Pătru pete aurii ca spicul de grîu şi o clipă a crezut că soarele care pripea e de vină. Cînd Pătru s-a trezit din somn Eva, speriată, a început să-l spele cu rouă şi Pătru a rîs şi i-a povestit cum l-a însemnat pe el ţiganca cu care se iubise prima oară în viaţa lui în lanul de grîu la Belobreşca şi mai zicea că blestemul ţigăncii spunea că ori de cîte ori se va iubi cu o altă femeie în lanul de grîu va purta cîteva zile urme de spice aurii pe corp. Eva l-a crezut şi s-a întristat, iar Pătru a iubit-o din nou şi fata speriată a vomitat.“

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.