Doamna nepereche a eseisticii literare

Publicat în Dilema Veche nr. 628 din 3-9 martie 2016
Doamna nepereche a eseisticii literare jpeg

în memoria Elisabetei Lăsconi (2 februarie 1957 – 27 februarie 2016)

● Elisabeta Lăsconi, Cărţi pereche în literatura română şi universală, Editura Meronia, 2016.

Dacă n-aţi urmărit revistele literare în ultimele două decenii (mai ales Adevărul literar şi artistic, România literară sau Viaţa Românească), poate că numele Elisabetei Lăsconi nu vă spune mare lucru, dar vorbim despre cea mai pasionată, inteligentă şi, de departe, cea mai originală cronicăreasă de carte de la noi!

Elisabeta Lăsconi Roşca a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în anul 1980, a fost critic literar (şi-a dat doctoratul cu o teză despre opera lui Sorin Titel, un mare prozator pe nedrept intrat într-un con de umbră), profesoară de limba şi literatura română la colegiile „I.L. Caragiale“ şi „Goethe“ din Bucureşti, coautoare de manuale alternative şi de cărţi auxiliare pentru liceu, precum şi o prodigioasă eseistă şi comentatoare de literatură universală. Ca student, am avut norocul să frecventez seminarele pe care, o vreme, le-a ţinut în regim de colaborare la Literele bucureştene, aşa că nu voi uita niciodată felul în care ne-a inoculat pasiunea pentru analiza comparatistă a literaturii. Are perfectă dreptate Bogdan-Alexandru Stănescu să sublinieze, în Observator cultural, cît de prost stăm la capitolul criticii literare dedicate literaturii universale, al cărei bilanţ se opreşte înainte de ’89, explicînd această situaţie prin faptul că „studiul dedicat unor subiecte de literatură universală nu prea interesează, poate pentru că nu contează în lupta pentru ierarhizare a criticilor“. Un corpus de eseuri critice precum cel lăsat de Elisabeta Lăsconi este, poate, mai valoros şi mai rezistent decît al oricărui alt eseist literar de la noi.

Din tot ce a scris Elisabeta Lăsconi începînd cu anul 2001, volumul de faţă reţine o mică parte – doar 40 de eseuri dedicate dublului livresc, „cărţilor pereche“, preocupare veche şi constantă. Cunoscătoare excelentă a literaturii române, inclusiv a cărţilor de raftul doi sau trei, Elisabeta Lăsconi a citit cu pasiune şi literatura străină, deopotrivă clasică şi contemporană; deschidere care i-a permis să urmărească teme, motive, idei, structuri, personaje şi desfăşurări narative comune, indiferent de timpul şi spaţiul cultural (vezi şi fragmentul citat mai jos în care autoarea ne expune viziunea sa). Eseista şi-a numit aceste investigaţii tematice, aceste demersuri de detectivism literar care caută nu atît să rezolve enigme, cît să le scoată la suprafaţă acolo unde nu le-ai fi bănuit, „fantezii comparatiste“. Căci tot instrumentarul comparatist este pus în joc în aceste perspective care caută afinităţi, corespondenţe, rezonanţe şi analogii (autoarea foloseşte şi termenul jungian „sincronicităţi“) între o carte românească şi una străină (basme culte, nuvele şi romane), dar se îndepărtează de comparatismul clasic, metoda Elisabetei Lăsconi fiind un fel de comparatism free care speculează nu atît teoria, cît practica lecturii. De altfel, cea mai frumoasă idee a acestei cărţi fiind aceea că lectura nu se defineşte doar prin acumulare, ci mai ales prin tangenţiere: facem slalom prin literaturi, nu achiziţionăm stocuri de cărţi. „Biblioteca“ acumulată în capul nostru de cititori este mai degrabă virtuală şi fluctuantă, decît organizată separat pe culturi şi perioade. Cărţile comunică în capul nostru oricît de îndepărtate s-ar afla ele pe rafturi.

De cîteva ori cărţile puse în relaţie de Elisabeta Lăsconi au apărut cam în acelaşi timp, dar la distanţe cultural-geografice mari; de cele mai multe ori însă, corespondenţele străbat cîteva zeci de ani, dar şi cîteva secole. În prima categorie, perechile sînt formate din, spre exemplu: Ferma „Coţofana veselă“ de Radu Tudoran (1946) & Ferma animalelor de George Orwell (1945) sau Şoarecele B de Ion D. Sîrbu (1966) & Flori pentru Algernon de Daniel Keyes (1957). Din a doua categorie – Alexandru Lăpuşneanul de Negruzzi & Maestrul de ceremonii Kotsukéno Suké de Borges (47 de boieri vs 47 de samurai); Sărmanul Dionis de Eminescu & Noaptea, cu faţa spre cer de Cortázar (metempsihoza) sau Moara lui Călifar de Gala Galaction &  Biografie indiană de Herman Hesse (simbolurile rosicruciene). De fiecare dată însă, apropierile şi paralele sînt neaşteptate, chiar uluitoare (vezi Crăciunul de la Silivestri de Ionel Teodoreanu & Corecţii de Jonathan Franzen) şi, dacă ele pot apărea iniţial forţate, analiza plină de răbdare a Elisabetei Lăsconi convinge de fiecare dată şi este spectaculoasă acolo unde textele oferă suficiente coincidenţe şi pe mai multe planuri, cum e cazul Nopţilor de Sînziene de Mihail Sadoveanu (1934) & Secretul Pădurii Bătrîne de Dino Buzzati (1935) sau al mini-romanelor O iubeşti? de Mihail Sorbul (1933) & Spectrul lui Alexander Wolf de Gaïto Gazdanov (1947), ale căror analize în paralel se întind şi pe douăzeci de pagini.

Capitolul final îi este dedicat lui Mircea Eliade, a cărui operă Elisabeta Lăsconi o pune în relaţie cu scrieri aparţinînd, în special, unor scriitori chinezi şi japonezi, precum Hong Ying, Fumiko Enchi, Hiromi Kawakami, dar şi Sandor Marai, Amitav Ghosh, Ernst Jünger, într-o încercare de combatere a complexului de inferioritate al literaturii noastre care, măcar în perioada ei precomunistă, a împărţit acelaşi spirit al secolului cu celelalte mari literaturi, a avut acces la operele aceloraşi scriitori, dovedind, cum subliniază autoarea, originalitatea cărţilor şi, mai ales, „receptivitatea scriitorilor români“.

Dincolo de faptul că acest minunat volum dedicat cărţilor pereche este un minunat manual de lectură, căci te învaţă stilul deschis de a citi, Elisabeta Lăsconi a scris şi o adevărată pledoarie pentru literatura română. E foarte multă dragoste pentru cărţi aici, de aceea sper că a ajuns deja şi e fericită în Paradisul-bibliotecă!

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*****

Elisabeta LĂSCONI
(fragment)

Dacă se pot găsi fire ce leagă operele între ele? Dacă naraţiunilor din literatura română li se poate găsi „perechea“ la mare distanţă de spaţiu cultural sau de timp al scrierii? Se naşte un „fals comparatism“ sau „anticomparatism“ care poate face deliciul celor pasionaţi de cărţi, scriitori, literaturi. Şi, dincolo de plăcerea sau teribilismul „deconstrucţiei comparatiste“, se află o realitate incontestabilă: nu citim cărţile în succesiunea apariţiei lor; formarea unui cititor de-a lungul anilor presupune, totuşi, un traseu singular, unic, repetabil, ce nu reiterează traseul istoriei literare, ci doar îl intersectează în diferite feluri.

Fiecare împătimit al lecturii se trezeşte aruncat în mijlocul „oceanului de cărţi“ şi străbate apele după bunul său plac sau după ale sale puteri. Cu fiecare carte se lasă purtat de valuri înapoi, mai aproape sau mai departe, multe cărţi cer întoarcere şi plutire spre secole de mult trecute. Un asemenea cititor fantezist poate găsi peisaje similare între cărţi plasate în geografii culturale ce nu se ating între ele, poate sesiza analogii mirobolante între autori separaţi de continentele unor mentalităţi, de fundalul unor epoci incompatibile…

Un lector cuminte poate citi mai întîi Odiseea homerică şi apoi Ulysses de James Joyce, poate parcurge opera lui Voltaire, apoi romanele sau proza scurtă ale lui Michel Tournier, poate străbate cărţile surorilor Brontë şi apoi ale Virginiei Woolf. Dar altul poate face de-a-ndoaselea: citeşte mai întîi micile romane ale japonezului Yasunari Kawabata, cel născut în 1899 şi laureat al Nobelului în 1968, şi abia apoi romanul Genji al doamnei Murasaki sau Însemnări de căpătîi de Sei Şonagon, scrise la începutul secolului al XI-lea, la curtea împăratului Japoniei; îl desfată întîi minunatele Povestiri orientale ale lui Marguerite Yourcenar şi abia apoi caută legendele sau cărţile pe care scriitoarea franceză le‑a reluat sau stilizat.

Un asemenea cititor cucereşte prin îndrăzneala lui. Cine-l urmează în călătorie poate avea surpriza să treacă dintr-un tărîm cunoscut în altul plin de taine, să iasă în larg prin istmuri înguste şi primejdioase. În fond, ce este criticul dacă nu un asemenea „înotător“ singuratic care străbate valurile timpului ca să găsească „intrările“ şi „ieşirile“ din construcţii ascunse ori de mult uitate…

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.