Discrimin─âri

Publicat în Dilema Veche nr. 681 din 9-15 martie 2017
Discrimin─âri jpeg

ÔŚĆ Revista Steaua, nr. 1/2017, www.revistasteaua.ro 

Din anul 2000, de c├«nd am ├«nceput s─â recenzez c─âr┼úi, am folosit de nenum─ârate ori expresii precum ÔÇ×literatur─â/scriitur─â feminin─âÔÇť; de multe ori am considerat c─â pot fi observate anumite diferen┼úe tematice ┼či stilistice ├«ntre literatura scris─â de b─ârba┼úi ┼či cea scris─â de femei; uneori am asociat poeziei scrise de femei termeni precum ÔÇ×delicate┼úeÔÇť, ÔÇ×gra┼úieÔÇť, ÔÇ×fragilitateÔÇť sau ÔÇ×vulnerabilitateÔÇť, alteori am scris despre dou─â sau mai multe titluri combin├«nd genul c─âr┼úii cu genul autoarei (spre exemplu, c─âr┼úi-de-proz─â-scurt─â-scrise-de-femei); am folosit formele la feminin ÔÇ×poet─âÔÇť, ÔÇ×romancier─âÔÇť, ÔÇ×scriitoareÔÇť, ÔÇ×autoareÔÇť, ÔÇ×eseist─âÔÇť, ÔÇ×teoretician─âÔÇť, dar niciodat─â ÔÇ×critic─â/istoric─â literar─âÔÇť sau ÔÇ×dramaturg─âÔÇť (mi s-a p─ârut c─â sun─â r─âu); c├«nd am coordonat anchete / am alc─âtuit antologii, uneori nu mi-am pus problema distribu┼úiei autorilor pe gen, alteori am fost atent la acest aspect. Ca orice t├«n─âr care ├«nva┼ú─â pe cont propriu s─â scrie recenzii, am mo┼čtenit ni┼čte formule-cli┼čeu ┼či am folosit o mare varietate de criterii (inclusiv cel de gen) c├«nd am discutat c─âr┼úile. Niciodat─â n-am f─âcut ├«ns─â o judecat─â de valoare implicit─â fiindc─â, pentru mine, n-a contat niciodat─â genul celui care scrie literatur─â: ÔÇ×scriitura feminin─âÔÇť are anumite tr─âs─âturi, ├«ntrune┼čte anumite calit─â┼úi, nu se reduce la genul celui/celei care o practic─â ┼či nu presupune, cel pu┼úin ├«n cazul meu, o distinc┼úie valoric─â (slab─â). Pentru a discuta literatura, ├«n general, sau pentru a comenta o carte, ├«n special, am considerat c─â, sus┼úinut─â de un discurs analitic ┼či onest, orice criteriu (geografic, tematic, de limbaj etc.) sau form─â retoric─â s├«nt potrivite.

Recent, pe un site cultural de popularizare, am f─âcut un colaj doar cu versuri din c─âr┼úi noi de poezie scrise de fete ├«ntr-o ├«ncercare de a atrage aten┼úia exclusiv asupra multitudinii ┼či diversit─â┼úii expresiei poetice practicate de scriitoarele care au publicat poezie ├«n 2016. Reac┼úiile au fost ├«mp─âr┼úite: unele poete au ├«n┼úeles ideea colajului (un criteriu / o conven┼úie ca oricare alta), alte poete au fost ofensate ba de ideea de ÔÇ×list─âÔÇť (de┼či eu nu folosisem termenul), ba de faptul c─â am spus ÔÇ×feteÔÇť (termen considerat ÔÇ×inadecvatÔÇť cu v├«rsta unor scriitoare), ba de faptul c─â am numit unele versuri ÔÇ×gra┼úioaseÔÇť (termen considerat minimizator); ├«n fine, cel mai categoric comentariu, cel ├«n urma c─âruia am aflat c─â s├«nt misogin, a sunat a┼ča: ÔÇ×Lista e sexist─â pentru c─â e o list─â f─âcut─â plec├«nd de la distinc┼úia literatur─â feminin─â vs literatur─â masculin─â, o list─â f─âcut─â de un b─ârbat care ├«┼či asum─â o pozi┼úie de putere asupra unei categorii discriminate.ÔÇť

Acesta este, probabil, ┼či punctul de plecare al anchetei ÔÇ×Doamne, domni┼čoare, scriitoare, autoare ÔÇô made in RomaniaÔÇť, coordonat─â de Ruxandra Cesereanu ├«n revista Steaua nr. 1, anchet─â care pune dou─â ├«ntreb─âri: ÔÇ×Cum este s─â func╚Ťionezi ca scriitoare ├«n cultura rom├ón─â, ├«n general?ÔÇť ┼či ÔÇ×Cum este s─â fii femeie-autor ├«n literatura rom├ón─â, ├«n particular?ÔÇť. Au r─âspuns dou─âzeci de scriitoare din mai multe genera┼úii ┼či, de┼či exist─â un consens de perspectiv─â, se pot observa ┼či diferen┼úe. Cele ├«ntre viziunile Iuliei Militaru ┼či Mirunei Vlada (dou─â poete din aceea┼či genera┼úie) fiind esen┼úiale, voi ├«ncepe cu acestea.

Spune Iulia Militaru: ÔÇ×Literatura este privit─â adesea ca promotoare a diversit─â┼úii, oferind cititorului un num─âr mare de genuri. ├Äns─â sus┼úinerea genului ca diversitate este inutil─â, at├«ta vreme c├«t mai vorbim ├«nc─â de gen, adev─ârata diversitate nu poate exista dec├«t ├«n afara oric─ârei clasific─âri, iar asta se va face c├«nd genul va disp─ârea, c├«nd poezia, romanul, proza scurt─â etc. vor deveni de nerecunoscut. De aseme-nea, exist─â studii care aduc ca argument prezen┼úa unor perioade ├«n care literatura devine dominat─â de autoare. ├Äns─â nu de numele care s├«nt acceptate ┼či citite la un moment dat ar trebui s─â ┼úinem cont, ci mai degrab─â de tipul de discurs pe care ele ├«l aduc ├«n spa┼úiul public. Iar aici avem ├«ntr-adev─âr o problem─â, la noi fiind ├«ngrijor─âtoare absen┼úa unor grupuri care s─â ia atitudine, lipsa unor voci care s─â condamne limbajul marcat de diferen┼úele de gen ┼či s─â ac┼úioneze ├«n acela┼či timp.ÔÇť Spune Miruna Vlada: ÔÇ×Evident c─â literatura de calitate nu are gen. Dar percep╚Ťia are gen, la fel ╚Öi formarea gusturilor sau a tipului de sensibilitate pentru observa╚Ťia social─â al unui t├«n─âr/tinere. Acestea se dezvolt─â diferit la femei ╚Öi la b─ârba╚Ťi ╚Öi cred c─â ambele genuri au de ├«nv─â╚Ťat din asta. Diversitatea genurilor ╚Öi a modului diferit de interac╚Ťiune cu realitatea, care se reflect─â ├«ntr-un mod foarte incitant ├«n literatur─â, e un element de cultur─â general─â. Cred c─â e foarte problematic s─â v─âduvim elevii de explorarea acestor distinc╚Ťii de gen ╚Öi de bog─â╚Ťia multiperspectival─â ce le va fi tare util─â ├«n toate experien╚Ťele ulterioare. Manualele f─âr─â scriitoare ciuntesc de fapt realitatea, ├«n care ╚Öi b─ârba╚Ťi, ╚Öi femei deopotriv─â au g─âsit c─âi creative de a se exprima ╚Öi de a inova literar, perform├«nd adesea pe paliere diferiteÔÇť.

Despre limbajul marcat de diferen┼úele de gen vorbesc mai multe scriitoare. Mihaela Mudure: ÔÇ×Cred c─â ├«ntrebarea con┼úine, partial, r─âspun-sul. Chestionarul se refer─â la femeia-autor ┼či nu la femeia-autoare. Rezisten┼úa limbii la anumite construc┼úii feminine sau preferin┼úa noastr─â pentru anumite formule lexicale tr─âdeaz─â at├«t mentalul colectiv, c├«t ┼či pe cel individual. Intrarea ├«n spa┼úiul public prin pozi┼úia de autoritate ┼či putere pe care o reprezint─â auctorialitatea este ├«nc─â o problem─â, ├«n spa┼úiul rom├ónesc, at├«t pentru receptori (redactori, critici, istorici literari, cititori neprofesioni┼čti), c├«t ┼či pentru femeia autoare, prin compara┼úie cu alte culturi mult mai obi┼č-nuite a g├«ndi umanul ┼či la masculin, ┼či la feminin.ÔÇť Spune ┼či Alina Purcaru: ÔÇ×C├«t despre receptare, specula╚Ťiile din proximitatea intimit─â╚Ťii, dihotomiile cli╚Öeice, de tip ┬źcerebralitate┬╗/┬źsensibili-tate┬╗, plus verdictul de ┬źliteratur─â a crizei┬╗ (de presu-pus, sentimentale) paraziteaz─â, ├«n continuare, analiza c─âr╚Ťilor scrise de autoare.ÔÇť ┼×i Andreea R─âsuceanu: ÔÇ×Uneori ele ies la suprafa╚Ť─â pe nea╚Ötep-tate de sub aparen╚Ťa unei corectitudini politice afi╚Öate cu ostenta╚Ťie, sub forma unor involuntare mecanisme verbale cli╚Öeice, ad├«nc ╚Öi iremediabil ├«nr─âd─âcinate ├«n subcon╚Ötientul nostru: poezia unei autoare e musai feminin─â, delicat─â, plin─â de gra╚Ťie; o scriitoare care vine cu un roman amplu, cu o construc╚Ťie solid─â scrie ca un b─ârbat etc. Din p─âcate, rezultatul concret al acestui tip de atitu-dine este absen╚Ťa autoarelor din prim-planul vie╚Ťii literare, din jurii, board-uri ale diverselor foruri literare etc., dar ╚Öi o mai slab─â reprezentare cantitativ─â a lor ├«n antologii, volume colective, o mai slab─â prezen╚Ť─â ├«n general pe pia╚Ťa editorial─â.ÔÇť

Despre aceast─â lips─â de reprezentare vorbesc mai multe autoare ÔÇô Marta Petreu: ÔÇ×C├«t despre canonul literar, acesta a fost pecetluit de mult ╚Öi, dup─â cum se ╚Ötie, s-a cam oprit la autorii afirma╚Ťi ╚Öi consacra╚Ťi p├«n─â ├«n 1989. Un singur nume a mai fost introdus ├«n acest burduf al lui Eol: Mircea C─ârt─ârescu. Manualele ╚Öcolare, alt mijloc de consa-crare, au fost de mult─â vreme scrise ╚Öi aprobate, de fiecare dat─â, de cine trebuie. Iar premiile literare le dau criticii literari, de la Dumnezeu ├«nvesti╚Ťi cu omnipoten╚Ť─â ╚Öi omni╚Ötiin╚Ť─âÔÇť, ┼či Ioana Bot (ÔÇ×machismul rom├ónesc e una din formele mentale ┬źtradi╚Ťionale┬╗ cel mai greu de ucisÔÇť), ┼či Magda C├órneci (ÔÇ×anumite tipare b─ât─âtorite de aceia╚Öi b─ârba╚Ťi de cultur─â afla╚Ťi ├«n acelea╚Öi posturi de conducere de deceniiÔÇť), ┼či Adina Dini┼úoiu (ÔÇ×├«n spa┼úiul cultural autohton persist─â un misoginism difuzÔÇť), ┼či Miruna Vlada: ÔÇ×Din manualele de rom├ón─â o fat─â afl─â c─â o serie de domni impozan╚Ťi, musai cu barb─â, au scris multe c─âr╚Ťi, au reinventat limba rom├ón─â ╚Öi au scris uneori ╚Öi despre dragoste ╚Öi atunci hop! ÔÇô apar ╚Öi femeile ├«n postura clasic─â de ┬źobiect al adora╚Ťiei┬╗ÔÇŽ Femeile apar╚Ťin. Literatura de manual le ├«nva╚Ť─â pe fete c─â trebuie s─â apar╚Ťin─â ca s─â fie adev─ârate femei. Lipsesc clar reperele femeilor de sine st─ât─âtoare.ÔÇť

O anchet─â ├«n care se spun pe ┼čleau multe lucruri adev─ârate, unele chiar ru┼činoase, despre mediul literar rom├ónesc. Dar discu┼úia abia ├«ncepe.

Foto: Flickr

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?