Din partea mexicană a planetei Pămînt

Publicat în Dilema Veche nr. 499 din 5-11 septembrie 2013
Din partea mexicană a planetei Pămînt jpeg

Literatura nu e niciodată inocentă – spune Roberto Bolaño, în Detectivii sălbatici –, ea e, de cele mai multe ori, o punere în scenă a unui prezent-trecut, o butaforie în care personajele, măşti mai mult sau mai puţin reuşite, mimează senzaţii, gînduri, sentimente pe care altcineva şi le imaginează. Literatura nu e niciodată inocentă pentru că, în loc să fie ceea ce ar putea fi – descrierea unei dispariţii, intervalul neliniştitor dintre pierderea şi regăsirea coerenţei „poveştii“ –, ea vrea să fie chiar apariţia vieţii, o prefăcătorie care, dublînd nimicul, îl privează, în plus, de demnitate. Ca să existe cu adevărat – spune Bolaño, la fel cum au spus-o Kafka, Blanchot sau Pascal Quignard, între alţii –, literatura nu poate povesti decît propria ei dispariţie, momentul evanescent în care tot ce pare viaţă se dizolvă în tot ce pare literatură, fără premeditare, fără scop, fără sens. Între cele două dispariţii simultane, se produce, inevitabil, şi dispariţia cititorului, dizolvarea lui fatală uneori în viaţă, alteori în literatură.

De asta e şi atît de greu să scrii despre „literatura disperată“, despre viaţa sau despre cititorii lui Bolaño. Cărţile lui sînt, la zece ani de la moartea acestuia, recompuse şi recitite (aşa cum şi-ar fi dorit Cortázar cu Rayuela) din toate direcţiile posibile; viaţa lui e urmărită cu lupa – din Chile (de unde a plecat devreme şi unde s-a întors tîrziu şi pentru puţină vreme) în Mexic (unde şi-a trăit tinereţea poetică şi unde a încercat, împreună cu aşa-zişii infrarealişti, să zboare creierii culturii oficiale), apoi la Barcelona, unde a şi murit, prea devreme. Şi cititorii lui Bolaño sînt o specie aparte. Dacă-i dăm deoparte pe cei atraşi, fără să ştie de ce, de gloria postumă a scriitorului chilian, dar şi pe aceia hiperconştienţi, cei care au contribuit decisiv la această gloriolă (şi care suferă uneori de bolañită, inflamare tratabilă), rămînem cu „cititorul disperat“, acel cititor care se ştie el singur suficient de bine. E acel cititor care citeşte toate cărţile unui scriitor, îşi dă ultimii bani pe cîte-o carte şi e întotdeauna de cealaltă parte a paginii ce tocmai se scrie; pe acesta, uneori, scriitorul îl şi descrie, pentru conformitate.

Literatura nu poate povesti altceva decît propria ei dispariţie – pare să spună Bolaño în ultimele lui două cărţi – iar căutarea ei inutilă nu e decît o formă de proliferare, de întindere orizontală pe sute şi sute de pagini transparente. În Detectivii sălbatici se povesteşte, e drept, mai degrabă despre dispariţia a doi poeţi – Arturo Belano şi Ulises Lima, plecaţi amîndoi în căutarea adevăratei „mame a poeziei mexicane“, suprarealista Cesárea Tinajero, pe care o şi găsesc, în deşertul Sonora, în pielea unei matroane de peste 120 de kg. Poezia însă poate lua orice formă! Căci, în timp ce poeţii dispăruţi o caută pe suprarealista expandată, ei sînt, la rîndul lor, urmăriţi (de toţi cei care i-au cunoscut, i-au iubit, i-au detestat) şi descrişi în cele mai incredibil de minuţioase feluri. În „partea mexicană a planetei Pămînt“ cei doi şi-au trăit vieţile poetice, iar apoi s-au exilat ca să provoace o adevărată „ecloziune poetică“. Literatura pentru disperaţi pe care au scris-o amîndoi (Roberto Bolaño şi Mario Santiago Papasquiaro) o descrie vizionar un arhitect nebun din Detectivii sălbatici, proprietarul maşinii cu care cei doi dispar în deşertul Sonora: „...există o literatură pentru starea de disperare. Aşa ceva au vrut să scrie Ulises Lima şi Belano. Gravă greşeală... cititorii disperaţi sînt ca minele de aur din California. Mai devreme sau mai tîrziu nu mai produc... Nu poţi să trăieşti disperat toată viaţa, corpul sfîrşeşte prin a ceda, durerea ajunge să fie insuportabilă, luciditatea se scurge în jeturi mari şi reci... În fond, această literatură deziluzionată, plină de arme albe şi de mulţi Mesia spînzuraţi nu reuşeşte să-i ajungă la suflet aşa cum reuşeşte o pagină senină, o pagină gîndită, o pagină perfectă din punct de vedere tehnic!... Nu vlăguiţi filonul! Umilinţă! Căutaţi, plecaţi pe meleaguri necunoscute!“ Sfatul arhitectului nebun e înţelepciunea însăşi: exilul şi clasicizarea cu orice preţ. Bolaño l-a ascultat, fără îndoială.

În literatură însă – va spune Bolaño –, clasicizarea veritabilă nu e posibilă nici măcar postum. La fel ca aceşti doi poeţi disperaţi, bîrfiţi în lipsă de întregul Mexic literar şi prea puţin iubiţi de femeile pe care le-au adorat, literatura are nevoie de disperare, de frondă, de avangardă continuă. Manifestele suprarealiste dezgropate de capii mişcării „realist viscerale“ nu sînt altceva decît dinamitări definitive ale culturii oficiale, în tot ce are ea mai bun, mai aşezat, mai clasic. În acest sens, Detectivii sălbatici este un manifest de avangardă, însă unul care n-a mai fost îngropat (căci avea prea multă forţă); dimpotrivă, a fost aplaudat, premiat, canonizat şi – răzbunarea supremă a culturii oficiale! – tradus în toate limbile pămîntului. 

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.