Din nou la "Okian"-ul bra┼čovean

Publicat în Dilema Veche nr. 430 din 10-16 mai 2012
Din nou la "Okian" ul bra┼čovean jpeg

├Än nr. 373, din 7-13 aprilie 2011, al Dilemei vechi ├«mi povesteam dulcea aventur─â de la Libr─âria ÔÇ×OkianÔÇť din Bra┼čov, Strada Mure┼čenilor nr. 1. Un loc unde s─âpt─âm├«nal, ba uneori aproape zilnic, se ├«nt├«mpl─â c├«te o isprav─â cultural─â: lans─âri de carte, expozi┼úii, audi┼úii, conferin┼úe, ateliere ┼č.a. Totul, cu o invidiabil─â cuprindere alchimic─â de contrarii etice, estetice, religioase, politice, etnice, profesionale. Spre lauda gazdelor, invita┼úii vin echilibrat dinspre toate z─ârile politico-literare, st├«nga ┼či dreapta, valahi, moldoveni ┼či ardeleni, poliromi ┼či humanita┼či, (greco)catolici ┼či ortodoc┼či. Deopotriv─â, s─â zicem, Caius Dobrescu ┼či Andrei Bodiu, dar ┼či Ioana P├órvulescu ori Sorin Lavric. ├Äntr-o sal─â ce poate ad─âposti ┼či dou─â sute de persoane, e┼čti poftit s─â vorbe┼čti un ceas despre ce ┼úi-e drag, av├«nd, cum mi s-a ├«nt├«mplat ┼či acum, norocul unui public avizat, serios ┼či intens participativ, ├«ntre 14 ┼či 70 de ani, gata s─â r├«d─â sau s─â se ├«ncrunte, f─âr─â ezitare.

Libr─âria ÔÇ×OkianÔÇť apar┼úine firmei Prems Librexim SRL, distribuitorul exclusiv al lui Pearson-Longman ├«n Rom├ónia. I-am re├«nt├«lnit cu mare pl─âcere, dup─â un an, pe Emil Benga (patronul care, ├«ntre timp, nu doar c─â a inaugurat ┼čantierul unui mare depozit de carte, dar ┼či-a mai ├«nscris o nepo┼úic─â la blazonul de bunic), pe Florin Ifrim, sufletul libr─âriei (vegetarian de un calm imperturbabil, ins pasionat, ├«ntre altele, de chestii bizare, precum mistica iudaic─â) ┼či pe p─ârintele Cristian Muntean, realizatorul unei cunoscute emisiuni TV bra┼čovene, om de-o exemplar─â deschidere ecumenic─â, atoate├«n┼úeleg─âtor ┼či pedagogic pliabil pe cele mai n─âstru┼čnice atitudini ale interlocutorului (z─âu c─â ┼čtiu ce spun) ┼či care a editat recent Glasul credin┼úei, o culegere de ÔÇ×cuv├«nt─âri apologetice pentru ├«nt─ârirea credin┼úei ├«n DumnezeuÔÇť ale episcopului Vasile Coman, omilii rostite ├«n 1948 la Biserica ÔÇ×Sf├«nta AdormireÔÇť din Bra┼čov-Cetate.

Nu am, fire┼čte, de g├«nd s─â reiau ce am scris aici anul trecut. Dac─â revin, este gra┼úie volumului Str─âzi, case, oameni din Bra┼čov, de Stelu┼úa Pestrea Suciu (Editura Foton, 2011). Autoarea este o doamn─â admirabil ├«mp─âtimit─â de istoria acestui ora┼č cosmopolit, preocupat─â ├«n egal─â m─âsur─â de monumente, toponimie, cazuistic─â ┼či varietate etnic─â, de literatur─â, medicin─â ┼či teatru, situat─â ├«n bun─â vecin─âtate cu c─âr┼úile Victoriei Dragu Dimitriu despre trecute vie┼úi de doamne ┼či domni din Bucure┼čtii interbelici.

Mi-am dat seama cu vinov─â┼úie c─â, pentru mine ÔÇô care am fost ├«n via┼ú─â de peste dou─âzeci de ori la Sibiu ┼či doar ├«n trei-patru r├«nduri la Bra┼čov ÔÇô, fostul ora┼č ÔÇ×StalinÔÇť ├«nsemna cu prec─âdere industrie ┼či negustorie. Sa┼či, unguri, evrei, T├«mpa, Biserica Neagr─â, Gazeta Transilvaniei, Liceul ÔÇ×Andrei ┼×agunaÔÇť (cu tot cu t├«n─ârul Cioran, efemer profesor excedat de corvezile meseriei), ┼×tefan Baciu cu ÔÇ×praful de pe tob─âÔÇť, apoi ÔÇ×Cerbul de aurÔÇť, Ion ┼óiriac ┼či I.A.R. Plus o replic─â din Anton Pann-ul blagian referitor la ┼×chei, prezen┼úa fra┼úilor Ciurcu, tipografi cunoscu┼úi de toat─â ┼úara, ca ┼či, ├«n fine, S├ónziana Pop, Ioana P├órvulescu, Sandu Mu┼čina ┼či echipa de la Interval. Altminteri, dup─â cum rezum─â autoarea ignoran┼úa neofi┼úilor, un ÔÇ×ora┼č de lemn, piatr─â ┼či granitÔÇť.

Nu m-am g├«ndit niciodat─â la Bra┼čov ca la ora┼čul unor Andrei B├«rseanu, Sextil Pu┼čcariu, Valeriu Brani┼čte, Octav ┼×ulu┼úiu, Tiberiu Brediceanu, Max Blecher, Ion Bogdan-Duic─â, Ion Lapedatu, Horia Petra-Petrescu, Cincinat Pavelescu (┼či revista Bra┼čovul literar ┼či artistic), Eugen Jebeleanu, actorul Mihai Fotino (seniorul), unde locuiau Henriette Yvonne-Stahl ┼či Ion Vinea, dar ┼či Domni┼úa Gherghinescu-Vania (cu, de bun─â seam─â, Blaga ca vizitator). ┼×tiam c─â Miruna Runcan a fost secretar literar la teatrul din Bra┼čov, dar nu ┼čtiam c─â Sic─â Alexandrescu a l─âsat a┼ča urme ad├«nci ├«n fizionomia scenic─â a urbei. Din cartea Stelu┼úei Pestrea Suciu am aflat de Ilie Ha┼čeganu, Virgil Oni┼úiu ┼či Erwin Wittstock, de Emil Bologa (colec┼úionarul cu 20.000 de ex libris-uri), Nunu┼úa Hodo┼č, Maria B─âiulescu ┼či cazul tragic al patinatoarei Romica Popp (la 13 ani, ├«n 1932, locul ├«nt├«i la patinaj juniori, campioana Rom├óniei din 1938 ├«n 1940, pentru ca apoi s─â i se amputeze un picior ├«n urma unui accident pe munte), de soarta crunt─â a sa┼čilor dup─â 1944, ca ┼či de na┼úionaliz─ârile grotesc-dezastruoase, de posibila echivalen┼ú─â ÔÇ×Cap┼čaÔÇť ÔÇô ÔÇ×CoroanaÔÇť, de Gavril─â Pop (tat─âl celei care ne-a delectat c├«ndva cu Serenad─â la trompet─â) ┼či Tribuna bra┼čovean─â, de Carol Herman, ÔÇ×gr─âdinarul ┼čefÔÇť al ora┼čului la ├«nceput de secol XX, ca ┼či de faptul c─â negustorilor rom├óni li s-a permis numai foarte t├«rziu prezen┼úa ├«n incinta cet─â┼úii. Acolo unde firmele sunau invariabil ÔÇ×La Vienner ChicÔÇť, ÔÇ×MeinlÔÇť, ÔÇ×GabelÔÇť, ÔÇ×OrendiÔÇť, ÔÇ×KovacsÔÇť ┼č.a.m.d.

ÔÇ×Stabilirea evreilor la Bra┼čov a contribuit la dezvoltarea economic─â, social─â ┼či cultural─â a ora┼čului, cei mai aprecia┼úi fiind nu doar medicii (ca Ion Hershcovits), fotografii (ca Leopold Adler) ┼či negustorii (ca Schossberg Baruch), ci ┼či croitorii, bijutierii, bl─ânarii ┼či ceasornicarii. ÔÇ×Dup─â 1848, familiile evreie┼čti se vor instala ├«n special pe Strada Castelului, Strada Poarta ┼×chei, Strada Cerbului ┼či ├«n cartierul Blum─âna.ÔÇť

Tot citind despre str─âzi numite ÔÇ×┼×irul FlorilorÔÇť, ÔÇ×Uli┼úa C─âld─ârarilorÔÇť (ulterior ÔÇ×RepubliciiÔÇť) ┼či ÔÇ×Uli┼úa ArgintarilorÔÇť, despre ÔÇ×T├«rgul PoamelorÔÇť, ÔÇ×T├«rgul BoilorÔÇť ┼či ÔÇ×T├«rgul CailorÔÇť, despre ÔÇ×Podul b─âtu┼čilorÔÇť (asta vine de la cizme) ┼či multe altele asemenea, mi-am promis s─â cutreier Bra┼čovul m─âcar precum Sibiul, c─âci de Bucure┼čti nu m─â las dec├«t mort.

Unde mai pui c─â tot aici am dat de un savuros cr├«mpei din amintirile lui ┼×tefan Baciu. Despre Cioran, plictisit profesor de filozofie la (oroare!) liceu. Locuia cu chirie ├«ntr-o camer─â ÔÇ×cu un minimum de mobil─â: pat, dulap, mas─â, dou─â scaune, ferestrele care d─âdeau spre gr─âdin─â, iar ├«n col┼ú o sob─â mare, care iarna se ├«nc─âlzea cu bu┼čteni gro┼čiÔÇť. Bu┼čteni pe care, odat─â, memorialistul i-a v─âzut frumos alinia┼úi pe masa de lucru a domnului profesor, cel care pe atunci tocmai ├«┼či v─ârsa veninul ├«n Schimbarea la fa┼ú─â a Rom├óniei. Ei bine, a┼ča avea s─â afle c─â ÔÇ×deseori acesta era tentat s─â citeasc─â lemnele ┼či s─â arunce c─âr┼úile pe foc. Spun├«nd acestea, mi-a ar─âtat c├«┼úiva bu┼čteni cu adev─ârat remarcabili, cu cercuri de-o mare frumuse┼úeÔÇť.

Pe scurt, c─âr┼úi pl─âcute ┼či folositoare, care-┼úi mai umilesc oleac─â narcisismul reg─â┼úean. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.