Din nou la "Okian"-ul braşovean

Publicat în Dilema Veche nr. 430 din 10-16 mai 2012
Din nou la "Okian" ul braşovean jpeg

În nr. 373, din 7-13 aprilie 2011, al Dilemei vechi îmi povesteam dulcea aventură de la Librăria „Okian“ din Braşov, Strada Mureşenilor nr. 1. Un loc unde săptămînal, ba uneori aproape zilnic, se întîmplă cîte o ispravă culturală: lansări de carte, expoziţii, audiţii, conferinţe, ateliere ş.a. Totul, cu o invidiabilă cuprindere alchimică de contrarii etice, estetice, religioase, politice, etnice, profesionale. Spre lauda gazdelor, invitaţii vin echilibrat dinspre toate zările politico-literare, stînga şi dreapta, valahi, moldoveni şi ardeleni, poliromi şi humanitaşi, (greco)catolici şi ortodocşi. Deopotrivă, să zicem, Caius Dobrescu şi Andrei Bodiu, dar şi Ioana Pârvulescu ori Sorin Lavric. Într-o sală ce poate adăposti şi două sute de persoane, eşti poftit să vorbeşti un ceas despre ce ţi-e drag, avînd, cum mi s-a întîmplat şi acum, norocul unui public avizat, serios şi intens participativ, între 14 şi 70 de ani, gata să rîdă sau să se încrunte, fără ezitare.

Librăria „Okian“ aparţine firmei Prems Librexim SRL, distribuitorul exclusiv al lui Pearson-Longman în România. I-am reîntîlnit cu mare plăcere, după un an, pe Emil Benga (patronul care, între timp, nu doar că a inaugurat şantierul unui mare depozit de carte, dar şi-a mai înscris o nepoţică la blazonul de bunic), pe Florin Ifrim, sufletul librăriei (vegetarian de un calm imperturbabil, ins pasionat, între altele, de chestii bizare, precum mistica iudaică) şi pe părintele Cristian Muntean, realizatorul unei cunoscute emisiuni TV braşovene, om de-o exemplară deschidere ecumenică, atoateînţelegător şi pedagogic pliabil pe cele mai năstruşnice atitudini ale interlocutorului (zău că ştiu ce spun) şi care a editat recent Glasul credinţei, o culegere de „cuvîntări apologetice pentru întărirea credinţei în Dumnezeu“ ale episcopului Vasile Coman, omilii rostite în 1948 la Biserica „Sfînta Adormire“ din Braşov-Cetate.

Nu am, fireşte, de gînd să reiau ce am scris aici anul trecut. Dacă revin, este graţie volumului Străzi, case, oameni din Braşov, de Steluţa Pestrea Suciu (Editura Foton, 2011). Autoarea este o doamnă admirabil împătimită de istoria acestui oraş cosmopolit, preocupată în egală măsură de monumente, toponimie, cazuistică şi varietate etnică, de literatură, medicină şi teatru, situată în bună vecinătate cu cărţile Victoriei Dragu Dimitriu despre trecute vieţi de doamne şi domni din Bucureştii interbelici.

Mi-am dat seama cu vinovăţie că, pentru mine – care am fost în viaţă de peste douăzeci de ori la Sibiu şi doar în trei-patru rînduri la Braşov –, fostul oraş „Stalin“ însemna cu precădere industrie şi negustorie. Saşi, unguri, evrei, Tîmpa, Biserica Neagră, Gazeta Transilvaniei, Liceul „Andrei Şaguna“ (cu tot cu tînărul Cioran, efemer profesor excedat de corvezile meseriei), Ştefan Baciu cu „praful de pe tobă“, apoi „Cerbul de aur“, Ion Ţiriac şi I.A.R. Plus o replică din Anton Pann-ul blagian referitor la Şchei, prezenţa fraţilor Ciurcu, tipografi cunoscuţi de toată ţara, ca şi, în fine, Sânziana Pop, Ioana Pârvulescu, Sandu Muşina şi echipa de la Interval. Altminteri, după cum rezumă autoarea ignoranţa neofiţilor, un „oraş de lemn, piatră şi granit“.

Nu m-am gîndit niciodată la Braşov ca la oraşul unor Andrei Bîrseanu, Sextil Puşcariu, Valeriu Branişte, Octav Şuluţiu, Tiberiu Brediceanu, Max Blecher, Ion Bogdan-Duică, Ion Lapedatu, Horia Petra-Petrescu, Cincinat Pavelescu (şi revista Braşovul literar şi artistic), Eugen Jebeleanu, actorul Mihai Fotino (seniorul), unde locuiau Henriette Yvonne-Stahl şi Ion Vinea, dar şi Domniţa Gherghinescu-Vania (cu, de bună seamă, Blaga ca vizitator). Ştiam că Miruna Runcan a fost secretar literar la teatrul din Braşov, dar nu ştiam că Sică Alexandrescu a lăsat aşa urme adînci în fizionomia scenică a urbei. Din cartea Steluţei Pestrea Suciu am aflat de Ilie Haşeganu, Virgil Oniţiu şi Erwin Wittstock, de Emil Bologa (colecţionarul cu 20.000 de ex libris-uri), Nunuţa Hodoş, Maria Băiulescu şi cazul tragic al patinatoarei Romica Popp (la 13 ani, în 1932, locul întîi la patinaj juniori, campioana României din 1938 în 1940, pentru ca apoi să i se amputeze un picior în urma unui accident pe munte), de soarta cruntă a saşilor după 1944, ca şi de naţionalizările grotesc-dezastruoase, de posibila echivalenţă „Capşa“ – „Coroana“, de Gavrilă Pop (tatăl celei care ne-a delectat cîndva cu Serenadă la trompetă) şi Tribuna braşoveană, de Carol Herman, „grădinarul şef“ al oraşului la început de secol XX, ca şi de faptul că negustorilor români li s-a permis numai foarte tîrziu prezenţa în incinta cetăţii. Acolo unde firmele sunau invariabil „La Vienner Chic“, „Meinl“, „Gabel“, „Orendi“, „Kovacs“ ş.a.m.d.

„Stabilirea evreilor la Braşov a contribuit la dezvoltarea economică, socială şi culturală a oraşului, cei mai apreciaţi fiind nu doar medicii (ca Ion Hershcovits), fotografii (ca Leopold Adler) şi negustorii (ca Schossberg Baruch), ci şi croitorii, bijutierii, blănarii şi ceasornicarii. „După 1848, familiile evreieşti se vor instala în special pe Strada Castelului, Strada Poarta Şchei, Strada Cerbului şi în cartierul Blumăna.“

Tot citind despre străzi numite „Şirul Florilor“, „Uliţa Căldărarilor“ (ulterior „Republicii“) şi „Uliţa Argintarilor“, despre „Tîrgul Poamelor“, „Tîrgul Boilor“ şi „Tîrgul Cailor“, despre „Podul bătuşilor“ (asta vine de la cizme) şi multe altele asemenea, mi-am promis să cutreier Braşovul măcar precum Sibiul, căci de Bucureşti nu mă las decît mort.

Unde mai pui că tot aici am dat de un savuros crîmpei din amintirile lui Ştefan Baciu. Despre Cioran, plictisit profesor de filozofie la (oroare!) liceu. Locuia cu chirie într-o cameră „cu un minimum de mobilă: pat, dulap, masă, două scaune, ferestrele care dădeau spre grădină, iar în colţ o sobă mare, care iarna se încălzea cu buşteni groşi“. Buşteni pe care, odată, memorialistul i-a văzut frumos aliniaţi pe masa de lucru a domnului profesor, cel care pe atunci tocmai îşi vărsa veninul în Schimbarea la faţă a României. Ei bine, aşa avea să afle că „deseori acesta era tentat să citească lemnele şi să arunce cărţile pe foc. Spunînd acestea, mi-a arătat cîţiva buşteni cu adevărat remarcabili, cu cercuri de-o mare frumuseţe“.

Pe scurt, cărţi plăcute şi folositoare, care-ţi mai umilesc oleacă narcisismul regăţean. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nouă la Charmides: „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea
Vă prezentăm un fragment din „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea, volum de versuri publicat de curînd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
Şofer omorât în bătaie la Bacău pentru că a atins din greşeală cu maşina oglinda unei dubiţe
O crimă înfiorătoare a avut loc miercuri seara pe o stradă în Bacău, după o acroşare în trafic şi un scurt scandal. Doi bărbaţi au fost deja reţinuţi, după ce victima a fost găsită pe asfalt, fără suflare.
image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.