Din lumea bizar─â

Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Din lumea bizar─â jpeg

Am renun┼úat s─â mai scriu cronic─â literar─â dup─â vreo zece ani de articole s─âpt─âm├«nale ┼či am ├«nceput, apoi, rubrica de fa┼ú─â ÔÇô ÔÇ×BiograffitiÔÇť, care se ├«ncheie acum, odat─â cu plecarea mea de la Dilema veche. Aceast─â rubric─â ar fi trebuit s─â se numeasc─â altfel: ÔÇ×Cartea sau via┼úaÔÇť, dar, ├«n final, mi s-a p─ârut nu doar rebarbativ, ci ┼či pu┼úin absurd. De ce sau una, sau alta, c├«nd ├«ntotdeauna ele s├«nt at├«t de amestecate? De ce s─â le separi, c├«nd cartea face parte din via┼ú─â, la fel cum via┼úa, cu multe ale ei, e ÔÇ×materia prim─âÔÇť a c─âr┼úii? De ce porc─âriile, josniciile, m├«n─âriile vie┼úii trebuie izolate de aerul impersonal ┼či rarefiat al literaturii adev─ârate, cea care merit─â discutat─â? Pe de alt─â parte, poate c─â atunci c├«nd ÔÇ×judeciÔÇť literatura, lucrurile n-ar trebui s─â se amestece. Criteriile vie┼úii (chiar ┼či cele ale vie┼úii literare) ar trebui l─âsate deoparte. Nu ar trebui s─â scriem despre prieteni ┼či c─âr┼úile lor, despre colegi ┼či rudele lor, despre cazuri sociale sau scriitori cu nevoi speciale. Ar trebui s─â scriem despre literatur─â ┼či, c├«nd scriem, s─â ne situ─âm cu orice pre┼ú ├«n─âuntrul ei. Numai a┼ča are un sens, altul dec├«t cel al chenzinei. Care are, f─âr─â ├«ndoial─â, ┼či ea, sensul ei.

Alberto Manguel, unul dintre marii cititori ai vremurilor noastre, autorul unei minunate istorii a lecturii, poveste┼čte ├«n Biblioteca nop┼úii o ├«nt├«mplare curat nabokovian─â. Nu e una dintre acele surprize fic┼úionale care deturneaz─â a┼čtept─ârile cititorului, ci o ├«nt├«mplare real─â, povestit─â de sora lui Nabokov ├«ntr-o scrisoare reluat─â apoi ├«n Nostalgia, o istorie care cu greu s-ar mai putea petrece ├«n vremurile noastre: ÔÇ×├Än timpul insurec┼úiei cehe ├«mpotriva nazi┼čtilor din mai 1945, pe c├«nd trupele ruse┼čti intrau ├«n Praga, bibliotecara Elena Sikorskaia, sora lui Vladimir Nabokov, ┼či-a dat seama c─â unii dintre ofi┼úerii nem┼úi care tocmai se retr─âgeau nu ├«napoiaser─â bibliotecii unde ea lucra mai multe c─âr┼úi ├«mprumutate. ├Ämpreun─â cu o coleg─â, au hot─âr├«t s─â recupereze volumele lips─â ┼či au ├«ntreprins o adev─ârat─â ac┼úiune de salvare, ie┼čind pe str─âzile ocupate de camioanele ruse victorioase. ┬źAm ajuns ├«n casa unui pilot german care ne-a dat, c├«t se poate de calm, c─âr┼úile┬╗ ÔÇô ├«i scria ea fratelui s─âu c├«teva luni mai t├«rziu. ┬ź├Än acel moment ├«ns─â nu mai avea nimeni voie s─â traverseze strada principal─â, iar nem┼úi cu mitraliere se aflau peste tot.┬╗ÔÇť Sora lui Nabokov ├«ncerca s─â p─âstreze, instinctiv, o ordine a bibliotecii de care era r─âspunz─âtoare ┼či care era imaginea unei ordini superioare, imuabile ┼či eterne ÔÇô crede cititorul Manguel. ÔÇ×Bibliotecile solide, de lemn ┼či de h├«rtie, la fel precum bibliotecile ecranelor tremur─âtoare ┼či fantomaticeÔÇť, scrie Manguel, aduc├«nd bizara ├«nt├«mplare ├«n prezentul nostru digitalizat, ÔÇ×fac dovada rezisten┼úei credin┼úei noastre ├«ntr-o ordine etern─â ┼či universal─â a c─ârei intui┼úie ┼či vag─â percep┼úie, uneori, le avem.ÔÇť

├Äntre Televiziune ┼či Internet, lectura a devenit ├«ns─â un obicei vag vetust, practicat mai ales pentru ÔÇ×omor├«rea timpuluiÔÇť sau din ra┼úiuni strict utilitariste. Poate v─â aminti┼úi acel episod genial din Seinfeld, ├«n care Elaine cunoa┼čte un alt trio masculin, replica perfect─â a celor trei amici ÔÇô Jerry, George ┼či Kramer ÔÇô, ├«ns─â cu semn schimbat: s├«nt ni┼čte tipi exagerat de cumsecade, ├«mbr─âca┼úi foarte corect, care fac numai ce trebuie, au principii, nu mint, nu-┼či ├«n┼čal─â iubitele. Apare chiar ┼či un Newman mai pu┼úin slinos ┼či care se ├«n┼úelege bine cu toat─â lumea. Totul e incredibil ├«n cafeneaua din ÔÇ×lumea bizar─âÔÇť, dar lucrurile o iau cu adev─ârat razna c├«nd, acas─â la noul Seinfeld, minute bune, sub ochii amicei Elaine, venit─â ├«n vizit─â, cei trei citesc ni┼čte c─âr┼úi, iar apoi pleac─â la... bibliotec─â.

Am de g├«nd, m─âcar pentru o vreme, p├«n─â c├«nd via┼úa m─â va ajunge din nou din urm─â, s─â m─â duc ┼či eu ├«n lumea bizar─â. Cu unii dintre dumneavoastr─â o s─â m─â mai ├«nt├«lnesc, cu siguran┼ú─â, ┼či acolo. 

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.