Descoperirea sînilor

Publicat în Dilema Veche nr. 347 din 7 octombrie - 13 octombrie 2010
Descoperirea sînilor jpeg

ÔŚĆ Marilyn Yalom, Le sein. Une histoire, Galade ├ëditions, Paris, 2010.  

Pentru a fi siguri c─â librarii vor plasa cartea pe raftul corespunz─âtor, editorii au precizat pe copert─â prestigiosul nume care semneaz─â prefa┼úa, ├ëlisabeth Badinter, o cercet─âtoare cu o cert─â cot─â pe pia┼úa ideilor. De altfel ┼či autoarea acestei c─âr┼úi, traduse cu o oarecare ├«nt├«rziere ├«n francez─â, ar fi prezentat suficient credit ┼čtiin┼úific ├«n calitatea ei de rector la Institute for Gender Research ├«n cadrul Universit─â┼úii Stanford. Departe de a fi trata┼úi cu frivolitate, ├«n aceast─â lucrare s├«nii s├«nt descoperi┼úi literalmente ┼či ├«n toate sensurile cu acribie de filolog comparatist ÔÇô calificarea ÔÇ×de baz─âÔÇť a profesoarei Marilyn Yalom. 

├Äntrebarea care structureaz─â demersul este ÔÇ×Cui apar┼úin s├«nii?ÔÇť. Cartea prezint─â multiplele r─âspunsuri care pot fi date, ├«n diverse epoci ┼či spa┼úii culturale, inten┼úia c─âr┼úii fiind de a surprinde locul de┼úinut de femei ├«n diversele societ─â┼úi. O istorie cultural─â a s├«nilor ├«ncepe din preistorie, odat─â cu reprezent─ârile neolitice de tip Venus din Willendorf cu s├«ni supradimensiona┼úi, atribut al fertilit─â┼úii. Un prim r─âspuns este c─â s├«nii apar┼úin copiilor, numai c─â ace┼čtia se confrunt─â cu o serie ├«ntreag─â de al┼úi ÔÇ×pretenden┼úiÔÇť care ├«┼či arog─â, pe r├«nd sau simultan, calitatea de proprietari de drept, dispun├«nd de o gam─â divers─â de valori simbolice ata┼čate ├«n func┼úie de inten┼úia ├«n care vor s─â ÔÇ×manipulezeÔÇť aceste delicate organe. ├Ämi amintesc uimirea cu care l-am ascultat pe temutul ┼či severul nostru profesor de anatomie ├«ncep├«ndu-┼či prelegerea despre aparatul reproduc─âtor prin afirma┼úia c─â s├«nul este un organ cu o func┼úie primordial estetic─â. Eram doar fete ├«n clasa liceului sanitar ┼či ne-am ├«nro┼čit toate c├«nd l-am auzit spun├«nd asta cu acela┼či ton sec ┼či obiectiv cu care ne descrisese, cu o or─â ├«nainte, teribil de subtila ┼či complicata alc─âtuire proprie numai p─âr┼úilor b─ârb─âte┼čti. Atunci nu se ├«nro┼čise nimeni. 

├Äntr-adev─âr, dimensiunea estetic─â a s├«nilor ├«┼či g─âse┼čte sens ├«n primul r├«nd din perspectiv─â erotic─â, ├«n acest caz st─âp├«nul s├«nilor devine cel care prive┼čte, cel care m├«ng├«ie sau cel care apuc─â cu gesturi de proprietar s├«nul iubitei, al so┼úiei sau al prostituatei, gest simbolic surprins de numeroase picturi. Destul de interesant, ├«n procesul de erotizare a s├«nului, un rol important a fost jucat de iconografia religioas─â. Madona care al─âpteaz─â devine o figur─â popular─â la ├«nceputul secolului al XIV-lea ├«n pictura italian─â. Un secol mai t├«rziu, motivul devine un pretext de a picta pieptul dezgolit. Momentul de cotitur─â ├«n reprezentarea s├«nului este portretul frumoasei Agn├ęs Sorel, amanta oficial─â a regelui Charles VII, ├«n chip de madon─â cu un s├«n etalat ├«n toat─â splendoarea lui doar de dragul de a fi ar─âtat, ├«n timp ce pruncul prive┼čte indiferent ├«n zare. Nu uit─â s├«nul ├«nc─ârcat de semnifica┼úii atribuite de psihanali┼čti, apoi s├«nul medicalizat, pe de o parte amenin┼úat de cancer, pe de alta supus diverselor amelior─âri chirurgicale. 

C├«nd e luat ├«n posesie de femei, s├«nul nu o duce prea bine, ba e t─âiat de amazoane, ba sutienul e ars ├«n semn de protest, ba e umplut cu silicon sau decorat cu ornamente care pot fi confundate cu mutil─âri. Am vorbit p├«n─â acum doar de s├«nii femeilor, dar pentru c─â, deun─âzi, confesiunea unui t├«n─âr t─âtic m-a pus pe g├«nduri, trebuie s─â mai adaug ceva. Nu ├«mi imaginez c─â ceea ce o s─â v─â povestesc ar fi ast─âzi o practic─â r─âsp├«ndit─â, ├«ns─â faptul c─â poate exista ┼či aceast─â variant─â ÔÇô probabil izolat─â ÔÇô este o consecin┼ú─â direct─â a practic─ârii ├«n dev─âlm─â┼čie a rolurilor parentale, mama put├«ndu-se juca de-a tata, iar tat─âl vrea sau e silit s─â joace acas─â rolul mamei, c├«nd ea este plecat─â s─â rezolve treburi prin cetate. Mi-ar fi pl─âcut s─â ┼čtiu dac─â aceast─â reversibilitate ar fi ├«nc├«ntat-o sau, dimpotriv─â, ar fi ├«nfuriat-o pe feminista Marilyn Yalom. A┼čadar, t├«n─ârul t─âtic mi s-a pl├«ns c─â feti┼úa lui l-a mu┼čcat ÔÇ×de s├«nÔÇť ┼či c─â l-a durut groaznic. ├Än primul moment am crezut c─â a fost o h├«rjoan─â nevinovat─â care a derapat un pic, feti┼úa mu┼čc├«ndu-l ├«n joaca ei din pur─â ├«nt├«mplare tocmai ÔÇ×acoloÔÇť. Intrigat─â totu┼či c─â a folosit cuv├«ntul ÔÇ×s├«nÔÇť, l-am ├«ntrebat de ce nu mi-a spus c─â l-ar fi mu┼čcat de ÔÇ×pieptÔÇť. Mi-a r─âspuns foarte firesc: ÔÇ×Pentru c─â sugeaÔÇť. A, nu, nu avea lapte, dar feti┼úa fusese al─âptat─â ca la carte, vreme ├«ndelungat─â, de c─âtre mam─â ┼či se ├«nv─â┼úase s─â adoarm─â numai la s├«n, de┼či de vreo trei ani izvorul secase. Ori de c├«te ori mama era plecat─â de acas─â, ┼či era r├«ndul lui s─â aib─â grij─â de copil─â, tat─âl se conforma cerin┼úelor micu┼úei ┼či o adormea, mul┼úumit c─â reu┼če┼čte s─â o lini┼čteasc─â cu ÔÇ×s├«niiÔÇť din dotare. Cine c├«┼čtig─â ┼či cine pierde c├«nd feti┼úele ├«┼či transform─â tat─âl ├«n tetin─â?

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.