Descîntece pentru un mort ferice

Publicat în Dilema Veche nr. 384 din 23 - 29 iunie 2011
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Miercuri 8 iunie, orele 18, restaurantul „Malagamba“, pe strada Sf. Dumitru (fostă Măndineşti, fostă Poştei), în coasta Teatrului de Comedie. Centrul Istoric al Bucureştilor: vipie, sudoare, limbă arsă, buze uscate, nesăţios căutătoare de-o bere. Şi totuşi lume, lume, consumaţie-n draci, daravelă, tămbălău, grupuri adolescentine umblînd forfota, englezi, francezi, italieni deambulînd aiuriţi, gesticulînd şi strigînd uimiţi de te-apuca ameţeala. „Criză teribilă“, mă-nţelegi. 

Cine m-a putut sălta dinspre Bellu, zbîrlindu-mi liniştea arhivistică, să vorbesc taman în bairamul de-aici despre o carte? Vezi bine că Eugen Istodor, cu al său savuros Lipscani. Ghid turistic&de chefuri (Editura ART) naraţiune haioasă (în română, franceză, engleză), de ins parşiv, invariabil ambiguu, cu duglişe aparenţe miştocaro-miticeşti, dar cu fond serios, naturel simţitor, blindaj informativ şi utilitate cît cuprinde. Dotat generos cu acel pitoresc amestec, gen Pirgu – de sarcasm cu catifea, sentimentalism ghimpos, cinism galeş, subtilitate negustorească, dulce mitocănie, cruntă ironie şi încercănată complicitate, pe scurt: pupăciune şi înţepăciune – Eugen Istodor le-a dăruit efectiv o avere zecilor de mii de spectatori, adolescenţi sau cincagenari, de la Green Hours şi ACT, cei care umplu sălile de film de la Institutul Cultural Român şi Muzeul Ţăranului, pe care-i vezi la Stavropoleos, MNAR şi Muzeul Satului, care năvălesc în delir la Noaptea institutelor şi muzeelor, slujind cu  aceeaşi efervescenţă hedonismul şi scepticismul, cultul Terasei şi-al Halbei, paseismul frenetic, kairos-ul epicureic şi fiţele orei. Dintr-odată, zona Lipscanilor, cu Gabrovenii, Şelarii, Blănarii, Băcanii, Gabrovenii, Zarafii ei, cu Pasajul Macca-Villacrosse, Uliţa franceză, Banca Naţională şi Strada Eugeniu Carada, cu Piaţa Sf. Anton, Căldărarii, Strada Doamnei, „Caru’cu bere“ şi toate cele pendinte – restaurante, cafenele, ceainării, biserici, teatre, magazine, inclusiv bordeluri mascate – se fac Nod, ţintă de plăceri, feerie şi pehlivănie, adevărate răscruci mentale cu drăcească stăruinţă îmbiate Străinului, spre a-şi pierde minţile cîteva ceasuri în „neantul valah“. 

Ghidul lui Istodor oferă tot: de la preţul taxiurilor dinspre Otopeni către Sf. Gheorghe, pînă la detaliile de meniu, atmosferă, servire şi decont ale tuturor localurilor (în relatări şi cu verdicte de-o ironie zăpăcitoare), trecînd prin geografia şi istoricul locurilor, prin elemente de sistem arhitectural, bancar, alimentar, politic, vestimentar, comercial şi religios, cu etimologii, bibliografie de specialitate, mentalităţi, şucăr subiectiv, şopîrle veninoase, dar şi aport socio-legislativ de patrimoniu (v. secvenţele dedicate lui Teodor Frolu şi Gheorghe Leahu). Nu idealizează şi nu diabolizează. Ci relativizează cu tandreţe şi umor (nu degeaba apare Lucian Boia în preumblările matheine ale autorului, aşa cum avea să apară şi la lansarea cărţii, unde m-am suav cuplat cu Vintilă Mihăilescu, acompaniaţi fiind de un acordeonist şi un viorist graţie cărora m-am sufocat de emoţie evocînd-o pe Riţa, cea „cu ochii ca mura şi sîni ca de piatră... regină pe şatră“...). 

Eugen Istodor trece, aşadar, de la „vieţaşii“ din puşcăria Rahova, la vieţuirea Lipscanilor, zonă moartă, dar vie. Sau vie, dar moartă, depinde cum alegi să vezi Lucrul. „De cauţi monumentalul clădirilor, orînduiala şi tihna altor locuri, greşeşti – scrie el. Multe dintre clădirile de după 1860 sînt încă în ruină. Străzile şi utilităţile se află într-un perpetuu şantier, tărăgănat obositor de Primărie. Aşa că bucură-te de ceea ce ai moştenit, căutînd satisfacţia de-o clipă, fericirea de-un pahar“. Cuminţenia bine resemnată,  plezirismul năstruşnic acordă liniştea plăcut-cîrcotaşă a Ghidului. „Unde e interzisă circulaţia, acolo te trezeşti cu un Ferrari la gleznă. Pe unde mergi sigur pe piatra cubică, brusc calci în mocirla vreunei străzi nepavate. Unde te bucură restaurantele şi barurile, e greu să obţii o factură fiscală sau să plăteşti cu cardul.“ Şi tot aşa, sînt ciupiţi fără cruţare patronii baştani, prezenţa asupritoare a plasmelor, infecţia wc-urilor, toanele, ţîfna şi ghiolbănia chelnerilor, esenţa paradoxală, de Centru şi Mahala, a Lipscanilor, ca şi a Bucureştilor: „oraş al plăcerilor“, „oraş exotic“, „oraş al contrastelor“... „Micul Paris din ţara lu’ pizda mă-sii“, cum acru, dar perfect, rezumă Istodor. 

Cine are chef de surfilări ghiduşe să compare traducerile cu textul românesc. Va nota numaidecît accentul sobru acordat (pe bună dreptate) celor dintîi, în defavoarea simpaticei miştocăreli a autorului. Rufele se spală în familie, ce naiba! Suculenta „tablă de materii“ de la p. 78 – „simigii, zăbunari, şalvaragii, işlicari, şelari, ceaprazari, cavafi, zarafi, căciulari, rachieri, boiangii, mindrigii, lampagii, jimblari, pitari“ ş.a.m.d. – nici nu s-a mai tradus. Logic. Sublimă exclusivitate!    Conştient că umblu printr-un cimitir deghizat, din raţiuni negustoreşti, în carnaval, bîlci, talcioc şi feerie, am rămas totuşi stupefiat de elanurile juvenile opulent răspîndite-n peisaj. Copilărimea se bucură-n draci acolo, consumînd bovaric de doi lei, socializînd frenetic, în vreme ce umbrelele locantelor ascund jumătatea superioară a clădirilor jerpelite şi închelboşate, cu calcane în surpare, stucaturi ştirbe, ferestre dezghiocate, acoperişuri bortilite, cariatide ologite. Avem darul de-a ne minţi frumos, furîndu-ne spectaculos căciula. 

Nu altceva aveam să simt sîmbătă 11 iunie la Cărtureşti-Verona, unde m-au dus fiica şi soţia (...hai, nene, să vizităm şi noi zona amenajată pentru Street Delivery...) şi unde parc-am intrat brusc în Oborul Moşilor de pe Cîmpul lui Eliad, într-o sublimă călcare-n picioare. Grădina Cărtureştilor – adevărat axix mundi gastrodandystic al intelighenţiei bucureştene – arăta mai ceva ca Iunion-ul bietului Titircă, ori ca terasa Oteteleşanu. Nu ziceţi c-am rămas la ceasul de fado (Vicente şi José da Câmara) oferit de ambasada Portugaliei şi Institutul Cultural Român, după care am rămas siderat la expoziţia de afişe publicitare a lui Florian Ciobanu, din incinta librăriei, tot de ICR sprijinită!? Nu-i de colea să pui liniştit mîna pe Românul lui C.A. Rosetti, pe Steaua Dunării, pe registre comerciale şi reclame de la 1850, toate aduse cu ludică efervescenţă de un june colecţionar care la 14 ani spăla geamurile anticariatelor, însufleţit de o arheofilie menită să-l tulbure peste poate pe sexagenarul care sînt. 

Ah, uitasem: după excitaţiunea de la lansarea lui Istodor, copiii m-au dus la „Caru’ cu bere“, unde n-am mai călcat fix din 1975. Nenişorule, am zis c-am intrat direct în laboratoarele şi halele NASA, aşa mişcare năucitoare era acolo. Lasă şanţurile din drum, ţigănia încuibată-n subsoluri, părăginirea patrimoniului, umbra rufoasă a Penei Corcoduşa, sadica aşteptare a marelui cutremur gata să-i fericească pe dezvoltatori, alergia la tradiţie a multor arhitecţi şi decidenţi ai Primăriei, iute pofticioşi să bage buldozerul în stilul neoromânesc, visînd asasin la huidumele gen Dubai – adică însăşi esenţa dezmoştenită a Curţii Miracolelor! Vorba e că lumea petrece-n delir la căpătîiul mortului, domnule! Cum să nu-ţi aduci aminte că tocmai Valahia avea să valorifice mai abitir „tema ruinelor“ din poezia veacului 19?!? 

Vechiul Bucureşti – un mort ferice. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008 – mai 2010, Humanitas, 2011.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.