Descîntece pentru un mort ferice

Publicat în Dilema Veche nr. 384 din 23 - 29 iunie 2011
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Miercuri 8 iunie, orele 18, restaurantul „Malagamba“, pe strada Sf. Dumitru (fostă Măndineşti, fostă Poştei), în coasta Teatrului de Comedie. Centrul Istoric al Bucureştilor: vipie, sudoare, limbă arsă, buze uscate, nesăţios căutătoare de-o bere. Şi totuşi lume, lume, consumaţie-n draci, daravelă, tămbălău, grupuri adolescentine umblînd forfota, englezi, francezi, italieni deambulînd aiuriţi, gesticulînd şi strigînd uimiţi de te-apuca ameţeala. „Criză teribilă“, mă-nţelegi. 

Cine m-a putut sălta dinspre Bellu, zbîrlindu-mi liniştea arhivistică, să vorbesc taman în bairamul de-aici despre o carte? Vezi bine că Eugen Istodor, cu al său savuros Lipscani. Ghid turistic&de chefuri (Editura ART) naraţiune haioasă (în română, franceză, engleză), de ins parşiv, invariabil ambiguu, cu duglişe aparenţe miştocaro-miticeşti, dar cu fond serios, naturel simţitor, blindaj informativ şi utilitate cît cuprinde. Dotat generos cu acel pitoresc amestec, gen Pirgu – de sarcasm cu catifea, sentimentalism ghimpos, cinism galeş, subtilitate negustorească, dulce mitocănie, cruntă ironie şi încercănată complicitate, pe scurt: pupăciune şi înţepăciune – Eugen Istodor le-a dăruit efectiv o avere zecilor de mii de spectatori, adolescenţi sau cincagenari, de la Green Hours şi ACT, cei care umplu sălile de film de la Institutul Cultural Român şi Muzeul Ţăranului, pe care-i vezi la Stavropoleos, MNAR şi Muzeul Satului, care năvălesc în delir la Noaptea institutelor şi muzeelor, slujind cu  aceeaşi efervescenţă hedonismul şi scepticismul, cultul Terasei şi-al Halbei, paseismul frenetic, kairos-ul epicureic şi fiţele orei. Dintr-odată, zona Lipscanilor, cu Gabrovenii, Şelarii, Blănarii, Băcanii, Gabrovenii, Zarafii ei, cu Pasajul Macca-Villacrosse, Uliţa franceză, Banca Naţională şi Strada Eugeniu Carada, cu Piaţa Sf. Anton, Căldărarii, Strada Doamnei, „Caru’cu bere“ şi toate cele pendinte – restaurante, cafenele, ceainării, biserici, teatre, magazine, inclusiv bordeluri mascate – se fac Nod, ţintă de plăceri, feerie şi pehlivănie, adevărate răscruci mentale cu drăcească stăruinţă îmbiate Străinului, spre a-şi pierde minţile cîteva ceasuri în „neantul valah“. 

Ghidul lui Istodor oferă tot: de la preţul taxiurilor dinspre Otopeni către Sf. Gheorghe, pînă la detaliile de meniu, atmosferă, servire şi decont ale tuturor localurilor (în relatări şi cu verdicte de-o ironie zăpăcitoare), trecînd prin geografia şi istoricul locurilor, prin elemente de sistem arhitectural, bancar, alimentar, politic, vestimentar, comercial şi religios, cu etimologii, bibliografie de specialitate, mentalităţi, şucăr subiectiv, şopîrle veninoase, dar şi aport socio-legislativ de patrimoniu (v. secvenţele dedicate lui Teodor Frolu şi Gheorghe Leahu). Nu idealizează şi nu diabolizează. Ci relativizează cu tandreţe şi umor (nu degeaba apare Lucian Boia în preumblările matheine ale autorului, aşa cum avea să apară şi la lansarea cărţii, unde m-am suav cuplat cu Vintilă Mihăilescu, acompaniaţi fiind de un acordeonist şi un viorist graţie cărora m-am sufocat de emoţie evocînd-o pe Riţa, cea „cu ochii ca mura şi sîni ca de piatră... regină pe şatră“...). 

Eugen Istodor trece, aşadar, de la „vieţaşii“ din puşcăria Rahova, la vieţuirea Lipscanilor, zonă moartă, dar vie. Sau vie, dar moartă, depinde cum alegi să vezi Lucrul. „De cauţi monumentalul clădirilor, orînduiala şi tihna altor locuri, greşeşti – scrie el. Multe dintre clădirile de după 1860 sînt încă în ruină. Străzile şi utilităţile se află într-un perpetuu şantier, tărăgănat obositor de Primărie. Aşa că bucură-te de ceea ce ai moştenit, căutînd satisfacţia de-o clipă, fericirea de-un pahar“. Cuminţenia bine resemnată,  plezirismul năstruşnic acordă liniştea plăcut-cîrcotaşă a Ghidului. „Unde e interzisă circulaţia, acolo te trezeşti cu un Ferrari la gleznă. Pe unde mergi sigur pe piatra cubică, brusc calci în mocirla vreunei străzi nepavate. Unde te bucură restaurantele şi barurile, e greu să obţii o factură fiscală sau să plăteşti cu cardul.“ Şi tot aşa, sînt ciupiţi fără cruţare patronii baştani, prezenţa asupritoare a plasmelor, infecţia wc-urilor, toanele, ţîfna şi ghiolbănia chelnerilor, esenţa paradoxală, de Centru şi Mahala, a Lipscanilor, ca şi a Bucureştilor: „oraş al plăcerilor“, „oraş exotic“, „oraş al contrastelor“... „Micul Paris din ţara lu’ pizda mă-sii“, cum acru, dar perfect, rezumă Istodor. 

Cine are chef de surfilări ghiduşe să compare traducerile cu textul românesc. Va nota numaidecît accentul sobru acordat (pe bună dreptate) celor dintîi, în defavoarea simpaticei miştocăreli a autorului. Rufele se spală în familie, ce naiba! Suculenta „tablă de materii“ de la p. 78 – „simigii, zăbunari, şalvaragii, işlicari, şelari, ceaprazari, cavafi, zarafi, căciulari, rachieri, boiangii, mindrigii, lampagii, jimblari, pitari“ ş.a.m.d. – nici nu s-a mai tradus. Logic. Sublimă exclusivitate!    Conştient că umblu printr-un cimitir deghizat, din raţiuni negustoreşti, în carnaval, bîlci, talcioc şi feerie, am rămas totuşi stupefiat de elanurile juvenile opulent răspîndite-n peisaj. Copilărimea se bucură-n draci acolo, consumînd bovaric de doi lei, socializînd frenetic, în vreme ce umbrelele locantelor ascund jumătatea superioară a clădirilor jerpelite şi închelboşate, cu calcane în surpare, stucaturi ştirbe, ferestre dezghiocate, acoperişuri bortilite, cariatide ologite. Avem darul de-a ne minţi frumos, furîndu-ne spectaculos căciula. 

Nu altceva aveam să simt sîmbătă 11 iunie la Cărtureşti-Verona, unde m-au dus fiica şi soţia (...hai, nene, să vizităm şi noi zona amenajată pentru Street Delivery...) şi unde parc-am intrat brusc în Oborul Moşilor de pe Cîmpul lui Eliad, într-o sublimă călcare-n picioare. Grădina Cărtureştilor – adevărat axix mundi gastrodandystic al intelighenţiei bucureştene – arăta mai ceva ca Iunion-ul bietului Titircă, ori ca terasa Oteteleşanu. Nu ziceţi c-am rămas la ceasul de fado (Vicente şi José da Câmara) oferit de ambasada Portugaliei şi Institutul Cultural Român, după care am rămas siderat la expoziţia de afişe publicitare a lui Florian Ciobanu, din incinta librăriei, tot de ICR sprijinită!? Nu-i de colea să pui liniştit mîna pe Românul lui C.A. Rosetti, pe Steaua Dunării, pe registre comerciale şi reclame de la 1850, toate aduse cu ludică efervescenţă de un june colecţionar care la 14 ani spăla geamurile anticariatelor, însufleţit de o arheofilie menită să-l tulbure peste poate pe sexagenarul care sînt. 

Ah, uitasem: după excitaţiunea de la lansarea lui Istodor, copiii m-au dus la „Caru’ cu bere“, unde n-am mai călcat fix din 1975. Nenişorule, am zis c-am intrat direct în laboratoarele şi halele NASA, aşa mişcare năucitoare era acolo. Lasă şanţurile din drum, ţigănia încuibată-n subsoluri, părăginirea patrimoniului, umbra rufoasă a Penei Corcoduşa, sadica aşteptare a marelui cutremur gata să-i fericească pe dezvoltatori, alergia la tradiţie a multor arhitecţi şi decidenţi ai Primăriei, iute pofticioşi să bage buldozerul în stilul neoromânesc, visînd asasin la huidumele gen Dubai – adică însăşi esenţa dezmoştenită a Curţii Miracolelor! Vorba e că lumea petrece-n delir la căpătîiul mortului, domnule! Cum să nu-ţi aduci aminte că tocmai Valahia avea să valorifice mai abitir „tema ruinelor“ din poezia veacului 19?!? 

Vechiul Bucureşti – un mort ferice. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008 – mai 2010, Humanitas, 2011.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Marea provocare a noii magistrale de mare viteză. Cum s-a lucrat la tunelurile feroviare de pe valea Mureșului VIDEO
Aflată de șase ani în șantier, noua magistrală feroviară Simeria - Arad (km 614) a acumulat numeroase întârzieri. Cele mai complexe lucrări au loc pe tronsonul Gurasada - Ilteu, unde sunt săpate tuneluri pe un sector de aproape doi kilometri.
image
Orașul european care oferă recompense turiștilor, în timp ce în altele sunt împroșcați cu pistoale cu apă
Un oraș european oferă turiștilor stimulente financiare, în timp ce localnicii din Barcelona stropesc vizitatorii cu pistoale cu apă, în semn de protest față de „invazia” lor.
image
Cine este J.D. Vance, cel pe care Trump l-a ales ca vicepreședinte. L-a catalogat în trecut pe fostul președinte drept un „Hitler al Americii”
Donald Trump l-a ales ca vicepreşedinte pe senatorul din Ohio J.D. Vance, care l-a catalogat în trecut pe magnat drept ”idiot” şi ”nociv” şi un ”Hitler al Americii”.

HIstoria.ro

image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni
image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?