Decupajele traumei

Publicat în Dilema Veche nr. 901 din 15 – 21 iulie 2021
Decupajele traumei jpeg

● Simona Preda, Cabinetul albastru, prefaţă de Cristina Bogdan, Editura Litera, 2021. 

Pretextul narativ, destul de facil, este acela al confesiunii derulate în timpul unor şedinţe de psihoterapie. Eroina cărţii intră într-un tipar al femeii vulnerabile, amintind de prozele lui Eugen Barbu, de Cristian Teodorescu (cel din volumul Maestrul de lumini), de Bedros Horasangian (vezi Parcul Ioanid) sau, mai recent, de prozele lui Dan Lungu (vezi Băieţi de gaşcă).

Pomenesc cele cîteva staruri ale prozei noastre scurte, pentru că văd în Cabinetul albastru un soi de nuvelă de mari dimensiuni, integrabilă mai degrabă unui astfel de filon narativ şi tematic. Asumată la persoana întîi, vocea aparţine unei femei vulnerabile, traversînd un interval nedefinit al crizei („eu nu am făcut nimic interesant cu viaţa mea”), şi care meditează nu doar asupra propriei biografii, ci şi asupra marilor teme ale psihologiei (inclusiv) motivaţionale, ale relaţiilor de cuplu, ale nefericirii în dragoste, şi nu numai. Pericolul este acela al contrastului dintre excesul de introspecţie şi temele acesteia. Eroina procedează la o exhibare a unei feminităţi, dar şi a unei frivolităţi ce evocă scenarii bătătorite din romanele lamentaţiilor erotice prelungite: „Cînd renunţi la un om, trebuie să smulgi şi amintirile frumoase sau ele pot rămîne?”; „La mine Cupidon a stat cuminte, picior peste picior şi doar a rîs sarcastic” etc. Miza personajului pare, în cele din urmă, redusă la un aspect destul de clar: „îmi doream să îmi regăsesc stima de sine”. De aici se nasc, la nivel de ansamblu, o anumită monotonie şi o anumită previzibilitate ale firului narativ. Soluţia enunţată de către psihoterapeută provine din aceeaşi casetă tehnică: „detaşează-te”.

Cred că autoarea lucrează mult mai bine pe spaţii mici. Tocmai de aceea anumite poveşti derulate lasă impresia că provin din alte ritmuri narative. Şi astfel se nasc stridenţele mai sus amintite. Peste decorul şi tihna unui fotoliu „în care stai desculţă, cu un picior sub tine, cu o cutie de îngheţată şi urmăreşti un serial de pe Diva TV” se interpun violent evocarea tragediei unei femei cumsecade şi extrem de iubite de către copii, decedată în urma autoprovocării unui avort, ori moartea unor puşti care se jucau într-un spaţiu periculos. Între aceştia se detaşează figura lui Sergiu, un colecţionar de timbre cu fluturi şi cititor asiduu de Jules Verne, Cireşarii & Comp., înghiţit în urma unei alunecări de teren, în timp ce explora interiorul unor galerii abandonate, pe care autorităţile nu le semnalizaseră în vreun fel: „Excavatorul – din acela ca o cupă, nu ca un cleşte, nu ştiu să explic, îi desenez în aer doamnei G. – ridica pămîntul haotic. (...) La un moment dat, cînd a ridicat-o... Atunci am văzut. Era un cap. Un cap de copil. Cu sînge şi ţărînă”. În astfel de pagini (poate cele mai bune), autoarea reconstituie, discret şi eficient, în datele fundamentale, o lume şi traumele ei. Poate că aici ar fi meritat glosat şi decupat. În paginile imediat următoare, însă, eroina se ocupă, sentenţios, printr-o contaminare a perspectivelor, de chestiunea ataşamentului, prin formulări din care ies în faţă alte sfere, şi mai puţină literatură: „Deci atunci reţinerea de a te apropia sufleteşte este potenţată de posibila şi iminenta plonjare în solitudine?”.

În mintea personajului principal se află un du-te-vino al ideilor şi al trăirilor, se discută despre misoginism (paradoxal, eroina pare să deţină o toleranţă crescută faţă de această maladie), despre ghicitul în cafea, despre periatul pisicilor, despre şocul adolescentin de a revedea fostul iubit la braţul unei alte fete etc. Spectrul lamentaţiilor prelungite, unele desprinse parcă din sfera lui plîngeam cînd îi vedeam împreună, este contrabalansat de cîteva descrieri statice, pe care ochiul eroinei, iscusită pictoriţă de icoane, deşi aflată într-un blocaj de inspiraţie, le înregistrează: Bucureştiul, udat de ploaie şi văzut de sus dintr-o mansardă, un octombrie al siluetelor deprimante, al culorilor mohorîte, al mîinilor „grobiene” cărînd sacoşe mari de rafie, pe rute parcă prestabilite etc. Aspectul mozaicat conferit textului de către metafora psihoterapeutică a cailor „cu orbitele albe”, personaj colectiv, coagulant şi fantasmatic care invită invariabil la un soi de ataraxie, ar fi trebuit dezvoltat, la fel ca unele portrete, abandonate prematur: mama, bunica cea „rea”, prietenii din copilărie/adolescenţă etc. Fără a confirma, romanul de debut al Simonei Preda promite.

Adrian Mureşan este eseist şi critic literar. Cea mai recentă carte: Vîrstele subversiunii. N. Steinhardt şi deconstrucţia utopiilor, Editura OMG, 2020.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uriaşul pod de la Brăila după montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Marţi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Brăila, informează  CNAIR. Podul peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta rusească  X-22 care loveşte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.