Declinul lent al pieţei editoriale

Publicat în Dilema Veche nr. 691 din 18-24 mai 2017
Declinul lent al pieţei editoriale jpeg

● http://blog.goethe.de 

„Dacă ai putea schimba ceva în felul în care funcționează lumea editorială în România, care ar fi primul lucru pe care l ai face și de ce?“, aşa sună întrebarea anchetei în două părţi „Reset: Lumea editorială românească“, anchetă realizată de Bogdan Coşa pentru blog-ul Institutului Goethe. Nu e prima dată cînd citesc şi citez anchete pe această temă (vezi şi articolul „Ce-i lipseşte pieţei de carte“ din Dilema veche nr. 666/2016), dat fiind că nu avem prea multe date oficiale despre piaţa de carte. Ştim şi simţim pe propria noastră piele de scriitori, traducători, editori, librari sau jurnalişti literari că lucrurile nu funcţionează la un nivel satisfăcător, dar, cînd e vorba de aflat lucruri concrete despre piaţa de carte, totul e estimat, aproximat şi parţial. Sînt ani buni de la ultimul Barometru cultural, timp în care peisajul cultural s-a modificat dramatic. De altfel, miniştrii Culturii perindaţi cu viteze supersonice prin ultimele guverne au lăsat cartea în urma altor sectoare culturale, oricum, nici un ministru n-a făcut din carte prioritatea mandatului său. Avem de puţină vreme o Lege a cinematografiei, dar nu avem şi o Lege a cărţii, teatrele sînt foarte bine finanţate, în timp ce revistele literare sau librăriile dispar constant ori agonizează, avem festivaluri folclorice în oraşe, dar nu avem biblioteci la sate… N-o mai lungesc pentru că vreau să-i las pe repondenţii anchetei să spună ei ce ar schimba. Iată ce zic scriitorii:

Radu Pavel Gheo: „Chestiunea numărului de cititori (și cumpărători de carte) cred că e marea noastră problemă, care nu i una editorială: slaba apetență pentru lectură, combinată cu – sau stimulată de – accesul redus la cartea tipărită (cîte librării mai există în orașele mici? dar biblioteci sătești?)… Dacă ar fi să schimb totuși ceva în lumea editorială, în primul rînd aș anula cu totul TVA-ul la cartea tipărită – deși asta nu ține de edituri. Fiindcă primul lucru de care avem nevoie cu toții e încurajarea lecturii, iar prețul (mai) redus al cărților ar fi un stimulent evident.“

Lavinia Branişte: „Aș implica mai mult Ministerul Culturii (și alte instituții care pot finanța programe culturale și difuzarea culturii scrise la nivel local și național) și aș împrieteni pe toată lumea. Adică pe toți cei implicați în această «industrie săracă», după cum ni se reamintește constant, mai ales nouă, scriitorilor și traducătorilor… Sărăcia oribilă din țara asta face ca alte domenii să fie prioritare, măcar pe hîrtie. Cultura e mereu la coadă. Ca scriitor, ți-e rușine să spui că ți-ai dori (pentru că te-ar ajuta enorm) o bursă de la primărie ca să stai jumătate de an acasă și să scrii o carte, în condițiile în care în România sînt copii care mor înecați în rahat în «toaletele» din fundul curții școlii.“

Ştefan Baghiu: „În primul caz, cred că e nevoie de un sistem de distribuţie stas pentru revistele literare. Poate avem deseori impresia că nu e cine să le citească, poate ne gîndim că sînt «vetuste» sau, în ultimă instanţă, «expirate», dar ele creează un spaţiu de dezbatere cu bătaie lungă şi la nivelul educaţiei filologice preuniversitare. Profesori de liceu, spre exemplu, pierd tot mai mult contactul cu dezbaterile literare pentru că au foarte rar şi limitat acces la reviste… Nu avem un consum cultural proporţional. Nu sînt naiv: ştiu că anumite cărţi sau nume de autori circulă dincolo de aceste carenţe sistemice. Dar pentru a crea o cerere mai mare trebuie să existe o imagine mai bine răspîndită a ofertei.“

Iată ce zic editorii:

Laura Albulescu (ART): „Mi-aș dori transparentizarea pieței: statistici credibile pentru cît și ce se produce în acest domeniu, pentru cît și ce se vinde și se consumă, ca să renunțăm la fler și la aproximări de ordin personal cînd vine vorba de planul editorial. Aș propune scutirea de impozit pe suprafețele care găzduiesc librării (ajustată cu prorata) sau subvenționarea directă a unei părți din chirie ca să nu mai asistăm la moartea librăriilor.“

Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom): „Suferințele lumii noastre editoriale se trag dintr-o degradare cruntă a învățămîntului, din suprataxarea cumpărătorului, din amatorismul instituțiilor care ar trebui să promoveze cultura în țară și străinătate (cu excepția perioadei ICR Patapievici), cu dezmembrarea rapidă și ireversibilă a lanțurilor naționale de distribuție. Dacă citiți cu atenție veți observa că nu sînt probleme ale căror origini să fie intrinseci lumii editoriale, ci vin exclusiv din afară, din zona politicului. Dacă ar trebui totuși să vin cu o schimbare imediată, aș desființa TVA-ul pe carte. Și aberația aia de Timbru Literar. Aș subvenționa profesorii pentru achiziția de carte – cu un control mai riguros al achiziției. La fel, bibliotecile.“

Ana Nicolau (Nemira): „După 27 de ani de la privatizarea pieţei de carte, încă nu există un distribuitor pe piaţă, adică acel intermediar între editori şi lanţurile de librării, care să reprezinte interesele mai multor edituri şi astfel să poată negocia mai eficient cu marile lanţuri de librării. Iar în ultimii ani, achiziţia de cărţi în biblioteci şi şcoli, un canal tradiţional care în alte ţări absoarbe o mare parte din tiraje, la noi e pe cale de dispariţie din cauza bugetelor tot mai scăzute alocate la nivel local şi central pentru cultură. Reducerile masive practicate în online sînt iarăşi un fenomen nociv pentru piaţă pentru că oferă cititorilor impresia că preţul redus este adevăratul preţ al cărţii şi apoi pentru că duc la dispariţia librăriilor fizice, care nu pot concura cu reducerile acordate în online.“

Dincolo de problemele pieţei, există, aparent, şi o problemă de solidaritate a breslei: „Înainte de a visa la o masă fabuloasă de cititori, eu aș schimba mai în­tîi modul în care ne percepem și ne raportăm unii la alții, noi, cei care lucrăm în industria cărții: autori, redactori, traducători, editori, distribuitori. Sînt multe scurtcircuite între noi, apărînd astfel o grămadă de neînțelegeri păguboase și neproductive“, spune Laura Albulescu, susţinută de Ana Nicolau: „Nu avem ­şcoli de publishing, de management şi marketing cultural, de social media cultural, de librari etc. Dar multe dintre aceste situaţii s-ar putea îmbunătăţi sau remedia dacă editorii ar învăţa să lucreze împreună pentru viitorul pieţei de carte. Cred că multe dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi sînt rezultatul unei lipse de coeziune în breaslă şi al unei lipse de viziune în gîndire pe termen lung.“

Rezumînd, iată care ar fi problemele principale ale pieţei de carte (unele decurg din altele) şi motivul lor:

● Lipsa (unui număr rezonabil de) cititori/cumpărători de carte. Motivul: lipsa librăriilor/bibliotecilor (sute de localităţi nu au aşa ceva), dar, mai ales, sistemul de învăţămînt, unde activează profesori săraci, neaduşi la zi cu lecturile, predînd după manuale/programe/bibliografii vetuste. Şcoala produce analfabeţi func­ţionali pe bandă rulantă!

● Lipsa subvenţiilor pentru librării/biblioteci, dar şi a subvenţiilor destinate profesorilor pentru achiziţia de carte, precum şi lipsa finanțărilor de programe culturale și de trategii pentru difuzarea culturii scrise (cărţi şi reviste) la nivel local și național. Motivul: inconştienţa/indiferenţa/dispreţul politic faţă de cultură. Politicienii vor cetăţeni needucaţi, agramaţi, inculţi!

● Lipsa achiziţiilor de cărţi în biblioteci şi şcoli, lipsa statisticilor în domeniu, precum şi lipsa promovării culturii la nivel local, național şi internaţional. Motivul: ineficienţa/incompetenţa instituţiilor de cultură locale sau naţionale. Instituţiile culturale n-au viziune, (pentru că) sînt corupte!

Concluzia îi aparţine lui Bogdan-Alexandru Stănescu: „În absența unor măsuri urgente, piața noastră, care se scufundă de ani de zile, își va continua coborîrea veselă și lină în groapa Marianelor.“

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
În Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, vor evolua pe scena Sălii Radio două dintre ansamblurile Radio România: Orchestra Naţională Radio și Corul Academic Radio (pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.