De veghe în centrul lumii

Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
De veghe în centrul lumii png

Am fost convinsă, pînă nu demult, că într-un jurnal filmat toate păcatele jurnalului clasic (egolalie, contrafacere, bune sentimente etalate, reglare de conturi narcisice) sînt exacerbate. Aveam impresia, ajutată şi de filmele care pastişează jurnalul în priză directă, că nici cei mai interesanţi oameni din lume n-ar putea fi urmăriţi – ani, zile, în final ore întregi – într-un jurnal filmat care să intereseze cu adevărat. A trebuit să văd – la începutul lunii mai, cînd, la Bucureşti, a avut loc Festivalul Filmului Evreiesc – celebrul documentar al lui David Perlov, Jurnal, ca să-mi schimb părerea despre jurnalele filmate sau despre aria (restrînsă) a filmului documentar, mai mult, să ţin morţiş să văd toate filmele acestui regizor neobişnuit, întemeietorul documentarului israelian modern, dar şi un picaro cu rădăcini deopotrivă hasidice şi braziliene. Nu ştiu dacă Jurnal-ul a mai fost altădată proiectat în România; prezentarea lui a fost însă, fără îndoială (măcar pentru cei şase-şapte spectatori care erau în sala Noului Cinematograf al Regizorului Român), o revelaţie. El ar trebui reluat – episod cu episod – poate de TVR Cultural sau de o altă televiziune cu bun-simţ artistic, pentru a fi cu adevărat văzut şi la noi. Măcar pentru că – aşa cum povestea un fost student al lui Perlov, Liviu Carmely, înainte de proiecţia celor şase episoade – David Perlov are, în cosmopolita sa genealogie ebraico-braziliană, şi rădăcini româneşti.

Ce te poate face, aşadar, nu doar să rămîi lipit de scaun ore şi ore, la un documentar autobiografic despre cineva ştiut pînă atunci doar după nume, ci şi să fii cu totul captivat? În primă instanţă, aş zice, două lucruri: un fel de magie a imaginii (despre care îţi imaginezi, la început, că ţine de insolitul Israelului, al „pămîntului făgăduinţei“, dar care e neschimbată cînd camera se întoarce „pe urmele paşilor“ personajului-narator la Paris, la S˜ao Paulo sau la Belo Horizonte); apoi o emoţie continuă a comentariului (un soi de poezie minimalist-intransigentă ce foloseşte ingrediente moderniste, dar ţinteşte mai departe). Suprapunerea acestor imagini întîmplătoare (dar selectate după o ordine „a inimii“) peste tonul egal al comentariului într-o engleză cu accent, de străin, dar care povesteşte dinăuntrul lucrurilor arătate, are un impact cu totul insolit. Printr-un efect de contragere, ai deodată sub ochi nu doar cei zece ani în care David Perlov a filmat „viaţa, nu ideile“, ci o mulţime de vieţi: părinţii (o mamă analfabetă şi necunoscută, un tată magician, dispărut prin cine ştie ce număr de magie), bunicul emigrat din Palestina în Brazilia, dona Guiomar (doica negresă), Mira (soţia, întîlnită într-un kibbutz, la venirea în Israel), cele două gemene adorate (Naomi şi Jael), prieteni din Tel Aviv, de la Paris, din S˜ao Paolo, dar şi o mulţime de necunoscuţi, la fel de memorabili.

Ca în O mie şi una de nopţi, fiecare nouă apariţie deschide o altă poveste, însă Perlov filmează – în toate locurile unde exigenţa privirii îl poartă – şi străzi goale, un măturător care-şi ritmează mişcările (la prima oră a dimineţii, cînd soarele încă nu a apărut) după o muzică interioară, cafenele pustii sau ostile, uşi abia întredeschise... Iar locul, adesea obscurizat de comentariul naratorului, capătă deodată relief. Un apartament de bloc (de unde se văd Mediterana, dar şi sinagoga din apropiere), o intersecţie pariziană (Denfert Rochereau, unde locuieşte una dintre fiice), un taximetru în mers (din care Perlov filmează) sînt centre magice care coagulează viaţa într-un fel de neuitat, locuri care creează realitatea „prin vizeta-mitralieră a camerei uşoare de filmat“, cum îi plăcea regizorului să spună.

Există mai multe asemenea centre iradiante în cele şase ore de film. Unul este cel al iubirii – care, la Perlov, înseamnă atenţie, o enorm detaliată atenţie pentru chipurile, expresiile, trupurile, atitudinile, hohotele, iubiţii şi deziluziile gemenelor lui născute în 1958. Adolescente în 1973, la începutul jurnalului patern, ele, Jael şi Naomi, sînt, în 1983, cînd filmul se încheie, femei în toată firea, una – producătoare de film (şi discipolă a tatălui), cealaltă – coregrafă. Frumoase şi independente, sigure pe ele şi necomplezente, curajoase şi incredibil de optimiste, ele par crescute de această iubire necondiţionată, purificată de orice aşteptare; o mare iubire „dovedită“ într-un film care începe cu hieroglifa-semnătură a unei mame absente şi se încheie cu numele ei scris greşit, Anna Perlof, pe un mormînt brazilian – o iubire care este şi rama unei lecţii despre forţele ordonatoare ale vieţii. La polul celălalt – intrînd în viaţa aceasta intimă, cu greu ordonată – se află istoria mare şi propaganda (Războiul de Yom Kippur, masacrele de la Sabra şi Chatila ale falangiştilor creştini împotriva palestinienilor, demonstraţiile anti-război şi hohotele părinţilor care-şi îngroapă copiii): nimic eroic sau spectaculos, doar viaţă irosită, haos şi dezintegrare. De partea dezordinii regăsim şi secvenţa – ce pare iniţial întîmplătoare – unui cimitir plin de sinucigaşi, din valea Harod, mulţi dintre ei pionieri aproape adolescenţi ai primelor kibbutzuri din „ţara promisă“.

Prin magic şi poetic, prin ce are mai bun literatura personală, dar şi viziunea cinematografică, David Perlov a spus în Jurnal cîteva adevăruri – ale sale şi ale noastre – care trebuiau, exact aşa, spuse.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Ziua 55 a războiului Ucraina - Rusia Bucha FOTO Gettyimages
„Sunt al naibii de civili”: apelurile telefonice interceptate dezvăluie mărturisiri făcute de soldații ruși
Un soldat rus l-a expus pe președintele Vladimir Putin cu o recunoaștere uluitoare în timpul unei conversații înregistrate cu iubita sa, conform unui articol apărut pe https://www.dailytelegraph.com.au/.
Vladimir Putin alături de cei 4 lideri ai teritoriilor ucrainene anexate FOTO EPA-EFE
Putin, pirat geopolitic. Scenariul periculos care poate fi replicat la nivel mondial
Noua confiscare de teritorii ale Ucrainei de către Rusia, un act de piraterie geopolitică care poate fi replicat de alte regimuri autoritare, potrivit CNN
politia nu treceti
Un polițișt român a fost bătut pe stradă în Republica Moldova
Un polițist român, detașat la punctul de trecere a frontierei Costești – Stânca din Republica Moldova, a fost agresat pe o stradă din municipiul Bălți.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.