De ce avem nevoie de Nobel

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
De ce avem nevoie de Nobel jpeg

Dacă v-aţi grăbit să luaţi revista de la chioşcuri joi dimineaţă, e posibil să apucaţi să citiţi acest articol înainte să se fi anunţat cîştigătorul Nobelului literar pe anul 2016. Cel mai probabil însă o veţi face după, cînd fie vă veţi întreba „Cine mai e şi scriitorul ăsta? Oare s-o fi tradus în română?“, fie veţi spune „N-am ştiut niciodată că e un scriitor aşa mare“. (Nu e important, căci discuţia rămîne la fel de irelevantă/amuzantă.) Privind cîştigătorii din ultimele două decenii, ambele reacţii sînt perfect justificate, ­căci lista premiaţilor este foarte amestecată: scriitori necunoscuţi (şi care au rămas puţin citiţi: Gao Xinjian), scriitori modeşti sau doar buni (Dario Fo, Elfriede Jelinek, Patrick Modiano, Imre Kertész), scriitori care şi-au pierdut relevanţa (Harold Pinter, Le Clézio), scriitori recunoscuţi prea tîrziu (Mario Vargas Llosa, Doris Lessing) sau prea devreme (Nadine Gordimer). De altfel, criteriile comitetului s-au schimbat de-a lungul anilor: premiul s-a dat fie „pentru un maestru necunoscut“ (Orhan Pamuk), fie pentru un maestru „recunoscut“ (Günther Grass, Llosa, Munro), fie şi din raţiuni politice mai mult sau mai puţin speculative (Mo Yan, Jelinek, Fo, Lessing, Le Clézio, Herta Müller, Svetlana Aleksievici) ori pentru un maestru al literaturii suedeze (motivaţia originară a premiului, reiterată din cînd în cînd: Thomas Tranströmer). Cert e că niciodată Nobelul nu s-a acordat unui scriitor încă netradus în suedeză! Altfel, mereu există frustrarea candidaţilor mai buni (mai bine Umberto Eco sau Claudio Magris sau Antonio Tabucchi decît Dario Fo; mai bine Péter Nádas sau Péter Esterházy sau László Krasznahorkai decît Imre Kertész; mai bine Margaret Atwood decît Alice Munro; mai bine Michel Tournier decît Le Clézio şi Modiano împreună) sau a literaturilor ignorate de prea multă vreme (americanii care îi au pe Roth, Pynchon, DeLillo, McCarthy, Ford, Franzen, Oates, Didion ş.a. sînt ei mai prejos de francezii care au primit premiul de două ori în şase ani – 2008 şi 2014?).

Lucrurile acestea s-au tot spus şi se spun în fiecare an în zilele premergătoare acordării premiului, atunci cînd apar şi cotaţiile la bursa literară (în topul de anul acesta au fost, din nou, japonezii Haruki Murakami, americanca Joyce Carol Oates, sirianul Adonis, kenyanul Ngugi wa Thiong’o şi sud-coreeanul Ko Un, dar „nu pentru că ar fi neapărat foarte buni, ci pentru că oamenii pariază pe ei“, cum a spus un critic literar) şi se fac tot felul de predicţii. Lincoln Michel, editor la electricliterature.com, scria: „Se pare că Murakami e puţin prea popular pentru Nobel, iar Roth s-a retras şi probabil a ratat şansa. Ngugi şi Adonis par nişte pariuri sigure, dar celor de la Nobel nu le place să fie predictibili. Anul trecut, Svetlana Aleksievici a fost prima scriitoare de non-fiction premiată în ultima jumătate de secol. Pariul meu este însă László Krasznahorkai.“

Un articol consistent, excelent şi plin de ironie a scris însă Alex Shepard, critic literar şi editor la newrepublic.com: „Nobelul poate fi asemănat cu un Super Bowl al premiilor literare, dar aici este mult mai greu de făcut predicţii pentru că oricine a scris cel puţin o carte ar putea fi cîştigător. Adonis, Ngugi şi Ko sînt favoriţi de ani buni, iar asta şi pentru că premiul s-a acordat scriitorilor pedepsiţi pentru că au militat pentru drepturile civile, iar aceştia trei au făcut şi închisoare din acest motiv, mai mult, Adonis şi Ngugi trăiesc în exil. Iar stilurile celor trei sînt, în mod variat, reprezentative regional. Poate fi făcut chiar un calcul statistic. Un scriitor african negru n-a mai fost băgat în seamă din 1986, de la premierea lui Wole Soyinka. Din 1995, premiul n-a fost acordat decît de trei ori poeţilor: Seamus Heaney (1995), Wislawa Szymborska (1996) şi Tomas Tranströmer (2011), iar Adonis şi Ko sînt poeţi. Un american n-a mai luat în premiu de la Toni Morrison încoace (1993), dar 2016 nu va fi anul americanilor pentru că oricine ar putea spune ceva despre Trump în discursul de acceptare. Pynchon e prea nătărău. (Deşi ar fi incredibil ce-ar putea face Pynchon cu discursul de acceptare, el nefiind, totuşi, prea nătărău şi meritînd din plin să cîştige.) Cu ultimii trei cîştigători – o canadiană care scrie despre oameni privind lacuri (Munro), un francez care-şi aminteşte lucruri pe care credea că le uitase, dar n-o făcuse (Modiano) şi o belarusă care inventează lucruri pe care le numeşte istorie orală (Aleksievici) – cîştigătorul din acest an ar putea fi oricine.“ Textul lui Alex Shepard a circulat în reţelele de socializare de la noi şi pentru această frază flatantă: „Scriitorul român Mircea Cărtărescu va cîştiga premiul, dar nu mai devreme de 2025.“

Cert e că, oricine va fi cîştigătorul, se vor găsi găsi imediat motive extraliterare care să justifice premierea sa şi, indiferent de numele sau literaturile alese, frustrările vor curge pentru că, în ritm de un cîştigător pe an, niciodată nu vor lua Nobelul toţi scriitorii care l-ar merita!

Un text lucid şi dur în concluzii, „What’s wrong with the Nobel?“, a scris în 2011 criticul american Tim Parks în The New York Review of Books, unde arăta că cei 18 membri ai comitetului nu vor putea niciodată acorda pe bune acest premiu: „Componenţa actuală a juriului numără doar cinci femei şi niciodată o femeie n-a fost preşedinta comitetului. Cu o singură excepţie, toţi membrii sînt născuţi înainte de anii ‘60. Asta pentru că nu-ți poţi da demisia din Academie. E o condamnare pe viaţă. Aşa că rar există sînge nou în acest juriu. Cum decid aceşti oameni cine este cel mai mare romancier/poet al lumii? Gîndiţi-vă cît este de citit. Presupunînd că în fiecare an sînt nominalizaţi doar o sută de scriitori şi că juriul ar trebui să citească măcar două cărţi din opera fiecăruia, rezultă că oamenii ăştia ar avea de citit două sute de cărţi anual, asta pe lîngă ce mai au ei de făcut la universităţile unde predau. Dintre toate aceste cărţi puţine sînt disponibile în suedeză, multe ar putea fi citite în engleză, dar e de notorietate faptul că englezii şi americanii nu prea traduc din literaturile lumii, aşa că juriul ar trebui să citească şi în franceză, şi în germană, şi în spaniolă cărţi din literaturi exotice ale căror limbi nu le cunosc… Asta arată stupiditatea premiului şi prostia noastră că îl luăm în serios. 18 academicieni suedezi pot fi credibili cînd aleg un scriitor suedez – aşa că putem fi siguri că Tranströmer este cu adevărat un poet excelent –, dar cum ar putea ei să cuprindă infinita varietate de opere literare din diferite tradiţii? Şi de ce le-am cere să facă acest lucru?“

Chiar aşa: de ce luăm acest premiu în serios? Datorită/din cauza banilor (aproximativ 1.300.000 de euro), a longevităţii şi tradiţiei, a faptului că uneori au nimerit-o? Şi de ce am avea pretenţia de infailibilitate de la un juriu? Dar, mai ales, de ce avem nevoie de un premiu infailibil? Nu sînt întrebări retorice, iar discuţia abia de aici încolo începe cu adevărat.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.