De-ale psihicului

Publicat în Dilema Veche nr. 543 din 10-16 iulie 2014
De ale psihicului jpeg

ÔŚĆ Iuliana Alexa, Rom├ónii la psiholog, interviuri, Editura Trei, 2014. 

Conform propriei prezent─âri, Iuliana Alexa este literat prin educa┼úie, jurnalist din pasiune ┼či redactor-┼čef al revistei Psychologies ÔÇô o revist─â ├«n care mereu g─âse┼čti lucruri inteligente de citit ┼či ├«ntr-un limbaj accesibil. Dovad─â ┼či acest volum care adun─â nu mai pu┼úin de 35 de interviuri, ini┼úial publicate ├«n revist─â, cu tot at├«┼úia psihologi, psihiatri, psihoterapeu┼úi, psihanali┼čti ┼či sexologi (unii chiar colaboratori constan┼úi ai Dilemei vechi), deopotriv─â rom├óni (din toat─â ┼úara) ┼či str─âini, unii dintre ace┼čtia autori de studii de specialitate importante, dar ┼či de literatur─â (inclusiv un rom├ón: Ion Vianu), parte din c─âr┼úi traduse ┼či la noi, dac─â e s─â m─â refer la Jacques Salom├ę, George Kohlrieser, Nossrat Peseschkian, Franz Ruppert sau Marie Darrieussecq.

Iuliana Alexa vorbe┼čte ├«n argumentul c─âr┼úii despre ÔÇ×deliciul intelectual al ideilorÔÇť oferit de aceste conversa┼úii ┼či este ├«ndrept─â┼úit─â s-o fac─â, at├«ta vreme c├«t este un intervievator curios ┼či are ├«n fa┼ú─â oameni care-┼či cunosc bine domeniul. De┼či subiectele discu┼úiilor s├«nt probleme de via┼ú─â dintre cele mai concrete ÔÇô cre┼čterea copilului, inadaptarea adolescentului, infidelitatea ┼či pierderea pasiunii ├«n cuplu, stresul de la serviciu, anxietatea ┼či depresia, diversele forme de dependen┼ú─â, crizele de la diferite v├«rste, conflictele de familie, singur─âtatea b─âtr├«ne┼úii ┼č.a. ÔÇô Iuliana Alexa subliniaz─â faptul c─â interviurile nu ofer─â neap─ârat r─âspunsuri ┼či sfaturi, c├«t ajut─â la g─âsirea unui stil de a g├«ndi care s─â ajute adapt─ârii noastre la propriile vie┼úi ├«n contextul societ─â┼úii actuale: ÔÇ×Adaptarea este renun┼úarea la idei primite, la drumuri trasate de al┼úii, la interogarea perpetu─â a interiorului nostru cu privire la ce vrem noi. Adaptarea nu ├«nseamn─â nici m─âcar conformarea la o anumit─â moral─â; iat─â de ce ve┼úi g─âsi ├«n aceast─â carte ┼či idei care poate v─â vor scandaliza.ÔÇť ┼×i, ├«ntr-adev─âr, s├«nt multe idei inconfortabile (cu privire la familie, sex ┼či religie) exprimate ├«n aceste dialoguri care ofer─â o perspectiv─â a vie┼úii noastre de multe ori contrar─â celei cu care ne intoxic─â de decenii mass-media, industriile de divertisment ┼či de publicitate.  

Un alt punct de interes al acestui volum este ÔÇô pe l├«ng─â diversitatea speciali┼čtilor provenind din ┼čcoli ┼či orient─âri diferite, sau abord├«nd metode variate: cognitivi┼čti, gestalti┼čti, jungieni etc.; unul dintre ace┼čtia fiind psiholog specializat ├«n negocierea lu─ârii de ostatici ÔÇô perspectiva din afar─â pe care ne-o ofer─â nou─â, rom├ónilor, str─âinii. Spre exemplu, psihosociologul Jacques Salom├ę crede c─â, ├«n timp ce nevoile noastre de supravie┼úuire s├«nt tot mai satisf─âcute, cre┼čterea inciden┼úei divor┼úurilor se explic─â ┼či prin faptul c─â rom├óncele ÔÇ×├«ncep s─â se respecteÔÇť. Tot acesta face ├«ns─â o predic┼úie sumbr─â legat─â de copiii care cresc f─âr─â p─ârin┼úii pleca┼úi la munc─â ├«n str─âin─âtate: ÔÇ×Vor fi copii frustra┼úi ┼či apoi adul┼úi violen┼úi ┼či revendicatori. Pentru c─â p─ârintele e absent ┼či nu mai s├«nt ├«mplinite func┼úiile parentale: autoritate ┼či sus┼úinere. Bunicii pot fi indulgen┼úi, ei vor ├«mplini, conform mijloacelor, dorin┼úele copilului, nu func┼úiile parentale... ┬źEu, ca p─ârinte, nu s├«nt aici pentru a r─âspunde numai dorin┼úelor tale, ci ├«n mod special nevoilor tale.┬╗ Este o distinc┼úie important─â.ÔÇť

Cele 35 de interviuri, fiecare realizat ├«n jurul unei teme sau a unor probleme din aceea┼či sfer─â, s├«nt grupate, la r├«ndul lor, ├«n cinci mari sec┼úiuni omogene. Prima dintre acestea este intitulat─â ÔÇ×┼×coal─â, divor┼ú, copii supradota┼úiÔÇť ┼či, deoarece nu s├«nt specialist pentru a comenta contribu┼úiile fiec─ârui intervievat ├«n parte, spicuiesc din fiecare c├«te ceva, pentru a avea imaginea discu┼úiilor din acest volum. ÔÇ×Dragostea p─ârinteasc─â este idealizat─â de c├«nd lumea, ├«n pedagogie, religie sau art─â, dar ea r─âm├«ne un sentiment profund uman, supus tuturor limit─ârilor umane: posesivitate, supunere, confuzia dintre tine ┼či cel─âlalt, copilul privit ca un trofeu sau ca parte din tine etc. Toate acestea provoac─â tensiune ┼či revolt─â.ÔÇť (Vera ┼×andor) ÔÇ×Pentru o fat─â, rela┼úia cu tat─âl este important─â din dou─â motive: pe de o parte tat─âl este cel care valideaz─â identitatea ei feminin─â care poate certifica (prin felul s─âu de a se raporta cu bucurie la ea ca la o fat─â, nu doar ca la un copil ┼či, mai ales, nu ca la un b─âiat) faptul c─â e bine c─â ea va deveni femeie, ┼či nu b─ârbat. Pe de alt─â parte, tat─âl va fi pentru fat─â, ├«ntr-un fel sau altul, modelul b─ârbatului, cu tot ceea ce b─ârbatul va putea avea atr─âg─âtor ┼či, totodat─â, str─âin pentru ea, ca femeie.ÔÇť (Alfred Dumitrescu) ÔÇ×Certurile din familii s├«nt consumante ┼či obositoare. Dec├«t ├«ntr-o familie disfunc┼úional─â, cu o dinamic─â func┼úional─â profund tulburat─â, este mai bine pentru copil s─â tr─âiasc─â al─âturi de fiecare p─ârinte, separat, dar echilibrat.ÔÇť (Maria-Corina Bacalearos) ÔÇ×Violen┼úa ├«ntre elevi r─âm├«ne ├«n continuare cea mai r─âsp├«ndit─â, variind de la b─âtaia fizic─â, ├«mbr├«nceli, farse, umiliri publice, porecle, ├«njur─âturi, ├«mpr─â┼čtierea de zvonuri ├«n scopul discredit─ârii, ignorare, excludere social─â, postare de mesaje inadecvate pe site-uri de socializare (de exemplu, Facebook), furt de date personale din telefoanele mobile (cyber-bullying), accesul la reviste de lifestyle (bullying social) etc... Standardele de imagine ale genera┼úiei actuale de preadolescente, modelate p├«n─â la perfec┼úionism prin reviste de mod─â, iconuri, filme ┼či seriale, le transmit mesaje nes─ân─âtoase, f─âr─â acoperire ├«n realitate, pe care multe adolescente le preiau ca atare ┼či le transform─â ├«n reguli de via┼ú─â conform c─ârora e┼čti in sau out ├«n func┼úie de haine, accesorii, telefoane ┼či gadgeturi care dau, ├«n opinia lor, m─âsura valorii personale.ÔÇť (Diana St─ânculeanu) 

A doua sec┼úiune a volumului este intitulat─â ÔÇ×Seduc┼úie, blocaje, infidelitateÔÇť: ÔÇ×Dorin┼úa sexual─â este mai cur├«nd rezultatul comunic─ârii ┼či interac┼úiunii ├«n cuplu... Ajungem s─â nu mai dorim ├«n cuplu atunci c├«nd am obosit s─â fi amestecat iubirea cu competi┼úia, puterea, r─âzbunarea, combinate cu dificultatea sau nepriceperea de a comunica cu partenerul. A te hot─âr├« c─â nu mai dore┼čti pe cineva sexual nu are de-a face cu emo┼úiile, ci mai degrab─â cu g├«ndurile, convingerile ┼či regulile tale de via┼ú─â.ÔÇť (Mugur Cium─âgeanu) ÔÇ×O dram─â este de preferat plictiselii. C─âci aici este de fapt sursa problemei, ├«n plictiseal─â, ├«n stagnare. Cearta redistribuie energiile, le deblocheaz─â. Sexul, de asemenea, este un paliativ menit s─â anestezieze insatisfac┼úia existen┼úial─â.ÔÇť (Virgil R├«cu) ÔÇ×Rela┼úia, matematica, statistica m─â fac s─â spun urm─âtorul adev─âr dur: soarta unui cuplu este mai degrab─â s─â se destrame dec├«t s─â r─âm├«n─â.ÔÇť (Augustin Cambosie) ÔÇ×Femeia infidel─â pare s─â fie mai ├«nclinat─â s─â se ├«ndr─âgosteasc─â de b─ârbatul cu care ├«n┼čal─â, ├«n timp ce b─ârbatul infidel ├«┼či poate face planuri pe termen scurt sau mediu... Femeile s├«nt ├«nclinate s─â divor┼úeze dup─â un episod de infidelitate, ├«n timp ce b─ârba┼úii prefer─â s─â nu se ├«nt├«mple nici un seism.ÔÇť (Ramona Covrig) ÔÇ×Femeile consider─â c─â trebuie s─â pun─â accent pe accesorii. Problema e c─â aceste detalii vestimentare dau bine doar ├«n ochii altor femei. B─ârba┼úii nu apreciaz─â femeile dup─â accesorii. Practic, le ignor─â aproape complet ┼či ├«ncearc─â s─â ghiceasc─â cum arat─â femeia f─âr─â ele... Copiii mo┼čtenesc de la tat─â comportamentul sexual ÔÇô modul ├«n care reac┼úioneaz─â pe aceast─â dimensiune este dictat genetic. Se cheam─â imprinting patern ┼či se refer─â la faptul c─â genele de la tat─â dicteaz─â construc┼úia anumitor zone din creier. A nu se interpreta c─â ├«┼úi plac acelea┼či fete ca tat─âlui, ci tu semeni cu el prin modul ├«n care gestionezi situa┼úiile cu ├«nc─ârc─âtur─â sexual─â. De altfel, ┼či fetele mo┼čtenesc acest lucru tot de la ta┼úi.ÔÇť (Drago┼č C├«rneci)

Din a treia sec┼úiune, ÔÇ×Criz─â, singur─âtate, visÔÇť: ÔÇ×Unul dintre cele mai caracteristice simptome ale nevrozei balcanice este ru┼činea, ru┼činea de a fi rom├ón. Emil Cioran a fost printre primii care nu s-a jenat s─â declare public ru┼činea de a fi rom├ón, ├«n cartea controversat─â Schimbarea la fa┼ú─â a Rom├óniei. De atunci, lucrurile s-au schimbat, nu neap─ârat ├«n bine, pentru c─â a urmat ├«ndelungata perioad─â comunist─â, care va fi accentuat aceast─â ru┼čine, f─âr─â a exista posibilitatea exprim─ârii sale. Ast─âzi, dup─â mai bine de 20 de ani de tranzi┼úie care ne-a dezam─âgit, ├«nregistr─âm o eliberare ┼či generalizare a exprim─ârii ru┼činii.ÔÇť (Vasile Dem. Zamfirescu) ÔÇ×Criza v├«rstei mijlocii e mai degrab─â un mit cultural de inspira┼úie vestic─â dec├«t o problem─â psihologic─â universal uman─â. Nu exist─â ├«n v├«rsta mijlocie o singur─â criz─â, ci mai degrab─â un ┼čir de ├«ncerc─âri ┼či tranzi┼úii c─ârora omul le face fa┼ú─â mai bine sau mai r─âu... Studiile actuale sugereaz─â c─â doar un procent sub 25% din popula┼úie traverseaz─â ceva similar acestei crize ┼či doar sub 10% o experimenteaz─â cu dramatism ┼či o consider─â a fi legat─â de v├«rst─â.ÔÇť (Bogdan Ion)

De┼či au mai r─âmas foarte multe de citat, ├«nchei cu acest fragment din interviul cu psihologul clinician ┼či psihoterapeutul Andreea Carmen Chi┼úu: ÔÇ×Societatea viitoare, influen┼úat─â de o diversitate de fenomene sociale, economice, ┼čtiin┼úifice, medicale (descoperirile geneticii, globalizarea, migra┼úia, apartenen┼úa la o anumit─â credin┼ú─â religioas─â, costul financiar al traiului zilnic) va aduce cu sine o schimbare a valorilor ┼či a op┼úiunilor personale, a modurilor ├«n care oamenii vor alege s─â convie┼úuiasc─â ┼či s─â perpetueze specia.ÔÇť 

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.