Dăm „like” la natură

Publicat în Dilema Veche nr. 865 din 5 - 11 noiembrie 2020
Dăm „like” la natură jpeg

● Gabi Eftimie, Sputnik în grădină, Editura OMG, 2020.

În volumul Sputnik în grădină, Gabi Eftimie face o propunere foarte coerentă de poezie eco, adică de poezie cu proiect filosofic, cu angajament politic și cu o îndemînare care nu-i la îndemîna multora. Punctul ei de plecare este alergia modernist-avangardistă la natură, adică respingerea clișeelor romantice de către citadini sofisticați, enervați de utopismul impenitent al unei civilizații gata să facă implozie. Secolul curent a inventat alergia la această alergie, justificată filosofic prin postumanism, iar politic prin ecologism, descoperind ipocrizia „umanismului”, de fapt o simplă formă de camuflaj al egoismului capitalist, care pretinde că apără comunitățile oamenilor de, să zicem, închiderea minelor de cărbune, dar distruge în același timp, temeinic, șansele de viață pe termen lung ale acelorași oameni și ale urmașilor lor. E un proiect intelectual care mă interesează, recunosc, și o politică pe care o susțin, dar de la distanță, fără implicare, cam așa cum semnalezi aprecierea pe Facebook prin apăsarea unui logo colorat.

Desigur, poezia eco nu se poate cufunda inocent într-un neoromantism fără perspectivă istorică, în simpla contemplare a naturii; de altfel, ideea de „natură” rămîne în continuare suspectă, așa cum o arată titlul de mai sus, cules din volumul lui Gabi Eftimie. Lumea minerală, a animalelor și vegetalelor nu e o enclavă izolată, care trebuie salvată de sine însăși în rezervații, așa cum propovăduiește doctrina dezvoltatorilor imobiliari sau a eurocraților. Orașul întreg e, deja, natură, cu asfaltul și praful străzilor, cu cîinii de companie și cu firimiturile de pîine din autobuz: „Culeg / firimiturile lăsate de ceilalți și încerc să / ghicesc: pîine, biscuiți, falafel? În față / «parcul: plămînul verde al orașului»”. Iar peisajul cu gunoaie e tot peisaj, mai straniu decît altele pentru că mai recent, mai tranzitoriu: „din mașină, / pescărușii înșiruiți pe brazdă par / pungi de plastic fosforescente, / aruncate aiurea”.

Problema care se pune unei astfel de poezii este una stilistică. Cum să exprimi empatia cu ceva ce nu îți răspunde, evitînd sentimentalismul populist, emoțiile canonice? Soluția lui Eftimie este de a scrie o poezie rece, detașată, care împrumută distanța afectivă, „too cool for school”, caracteristică promoției postdouămiiste. Poemele sînt, de obicei, scurte și fragmentare, zgîrcite verbal, compuse din imagini deconectate sintactic, dar fără sentimentul agonic de la ultimul Bacovia. Observația e succintă, empatia e minimă și își asociază ironia sau postironia. Retează expansiunile afective prin trecerea la engleză („Deasupra noastră, sitarul de pădure, cruising by”) sau prin aluzia culturală impenetrabilă („Dar, între timp, armonie, mierla-n copac: / on and on till the break of dawn”) sau neglijentă, formulată ca un reproș („Din cauza miopiei, Monet. Manet? Las’ așa”).

În același timp, poeta amestecă peisajele sălbatice cu detaliile domestice, într-o devălmășie programată: „cascada, un duș uitat / deschis pe veci / modelul cu valurile mării prin gărduleț / felul în care macii cu petalele de hîrtie de / șervețel / reînvie în fiecare dimineață / cîmpul prost developat toamna / acoperit de un strat în plus, plastifiat / verdele serios al pădurii într-o zi înnorată, / mirosul ei de scorțișoară”. Cascada e un duș, marea e un macrameu, macii sînt gunoi virtual, cîmpul e procesat tehnologic, pădurea servește un ceai. Cititorul e invitat să nu mai recunoască o demarcație între înăuntru și înafară, între natural și artificial, între aici și acolo. Defamiliarizarea aceasta ține de un program politic, implicînd refuzul ideologiilor de tipul „noi versus ei”, vinovate de tot felul de păcate. Desigur, dacă ne-am afla pe tărîm politic, asta ar însemna că urmează să ni se livreze o nouă ideologie, pe care pe urmă ne-am putea distra deconstruind-o, sancționîndu-i inevitabilele utopisme, derivele de la real. Dar, în poezie, avantajul e că nu trebuie să livrezi nimic în mod special. Ermetismul sintactic al lui Eftimie are meritul de a o scuti de discursuri. Ea descrie scene, momente, „microfenomene observate acasă”, într-o manieră fulgurantă, non-narativă. Uneori aceste scene sugerează o nevroză discretă, alteori nici atît.

Reversul, desigur, e că cititorul poate alege să nu colaboreze pînă la capăt cu această viziune, să stea deoparte, să-și măsoare și el empatia. Dacă volumul poetic nu spune o poveste, și are tot dreptul să nu o facă, atunci cititorul urmărește cu circumspecție reprezentația, notează reușitele (spații verzi, roboto mono, se vede soarele prin mine, tehnofosile, piscine fumegînde), dar și poemele neutre sau indiferente (de obicei poeme scurte, care nu au întotdeauna timp să configureze o scenă). Aprobă și trece mai departe.

Dau și eu like la poezia lui Gabi Eftimie.

Doris Mironescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Humanitas, 2018.

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.