Dac─â ├«ntr-o lec╚Ťie despre viitor un scriitorÔÇŽ

Publicat în Dilema Veche nr. 794 din 9-15 mai 2019
Dac─â ├«ntr o lec╚Ťie despre viitor un scriitorÔÇŽ jpeg

ÔŚĆ Italo Calvino, Lec╚Ťii americane. ╚śase propuneri pentru urm─âtorul mileniu, traducere de Oana Bo╚Öca-M─âlin, Editura Humanitas, 2019. 

├Än 1984, Italo Calvino a fost invitat s─â sus╚Ťin─â conferin╚Ťele Norton de la Harvard University (o mare onoare, dat fiind c─â printre conferen╚Ťiarii din trecut se num─âraser─â T.S. Eliot, Jorge Luis Borges sau Igor Stravinski). Calvino a murit ├«ns─â ├«nainte de a putea fi considerat─â ├«ncheiat─â munca la aceste eseuri: cu toate acestea, textele publicate postum ale conferin╚Ťelor, al c─âror emitent/autor nu a apucat s─â le ├«ncheie (caracterul lor deschis nu las─â s─â se ├«ntrevad─â vreo st├«ng─âcie de ebo╚Ö─â) alc─âtuiesc una dintre cele mai frumoase ╚Öi mai stranii c─âr╚Ťi de critic─â literar─â/eseu literar din istoria literaturii. Dac─â m-a╚Ö afla ├«n c─âutarea genului proxim, a╚Ö spune c─â volumul de fa╚Ť─â trebuie a╚Öezat ├«n bibliotec─â al─âturi de Arta romanului, al lui Milan Kundera, ╚Öi de Aspecte ale romanului, eseul-lec╚Ťie al lui E.M. Forster.

Volumul (adic─â cele cinci conferin╚Ťe ├«nchegate ╚Öi o a ╚Öasea r─âmas─â ├«n stadiu de crochiu) are ca supratem─â dubletele paradoxale care se constituie, pe r├«nd, ├«n funda╚Ťii ale g├«ndirii literare: dac─â prima conferin╚Ť─â este dedicat─â Lejerit─â╚Ťii, cititorul trebuie s─â presupun─â partea nerostit─â, adic─â s─â g├«ndeasc─â mereu la Greutate: u╚Öur─âtatea literaturii este, ├«n viziunea lui Calvino, viziune augmentat─â cu exemple din literatura lumii, un contrapunct la greutatea material─â a vie╚Ťii. U╚Öur─âtatea, lejeritatea g├«ndirii (├«ntruchipate aici de o imagine superb─â preluat─â dintr-o evocare a lui Guido Cavalcanti de c─âtre Boccaccio, ├«n care poetul renascentist salt─â cu u╚Öurin╚Ť─â peste o racl─â greoaie, fugind de ademenirile unor tineri care ├«ncearc─â s─â-l integreze ├«n ÔÇ×distrac╚Ťia lorÔÇť) nu s├«nt doar opuse greut─â╚Ťii materiei, ci ╚Öi, paradoxal, vie╚Ťii frem─ât─âtoare: ÔÇ×ceea ce mul╚Ťi cred c─â reprezint─â vitalitatea vremurilor, zgomotoas─â, agresiv─â, frem─ât─âtoare ╚Öi tumultuoas─â, ╚Ťine de t─âr├«mul mor╚Ťii, aidoma unui cimitir de automobile ruginite.ÔÇť

Textele lui Calvino ├«mbr─â╚Ťi╚Öeaz─â ╚Öi caut─â cu ├«nfrigurare paradoxul: de la declara╚Ťia lui Hofmannsthal c─â profunzimea trebuie ascuns─â la suprafa╚Ť─â, la libertatea g─âsit─â de Georges Perec ├«n chingile regulilor arbitrare ╚Öi autoimpuse ale grupului Oulipo, g├«ndirea scriitorului italian caut─â leg─âturi ├«ntre elemente aparent ireconciliabile ╚Öi desparte apele acolo unde materia pare a forma un bloc incasabil. Poate c─â firul cel mai trainic al acestor medita╚Ťii este cel ce aduce laolalt─â poezia ╚Öi ╚Ötiin╚Ťa, pornind de la dou─â modele originare: De rerum natura, poemul lui Lucretius, ╚Öi Metamorfozele lui Ovidius: dou─â modele ├«n care aparent se ├«nfrunt─â g├«ndirea epicureic─â cu cea pitagoreic─â, dar care se g─âsesc unite ├«ntr-o n─âzuin╚Ť─â spre resurec╚Ťie. Ambele poeme enciclopedice, unul nutrindu-se din curiozitatea ╚Ötiin╚Ťific─â, cel─âlalt dintr-o scrutare mitologic─â a aparen╚Ťelor lumii, se ├«nt├«lnesc ├«n lejeritatea ce marcheaz─â o lume fluid─â, a formelor unduitoare ╚Öi anamorfotice.

Lejeritatea (aparen╚Ť─â dat─â de exactitatea g├«ndirii ╚Öi a construc╚Ťiei) face trecerea spre Rapiditate, adic─â spre timpul povestirii, manipulat de scriitor ├«n func╚Ťie de cerin╚Ťele realit─â╚Ťii operei sale: comprimarea timpului este specific─â basmului ╚Öi prozei care se inspir─â din modelul ÔÇ×popularÔÇť, pe c├«nd dilatarea lui chinuitoare, inaugurat─â de Sterne ├«n Tristram Shandy, prin intermediul digresiunilor, e un semn al modernit─â╚Ťii ╚Öi, ├«n cele din urm─â, al ├«ncerc─ârii de a am├«na momentul mor╚Ťii. Rapiditatea trimite, paradoxal (cum altfel?), la Exactitate, iar aici nu Flaubert, cu aten╚Ťia sa maniacal─â pentru detaliul lingvistic, e reprezentativ pentru Calvino, ci Leonardo da Vinci care, ├«n Codex Atlanticus, revine de trei ori asupra unei scene de descriere a unui monstru marin antediluvian, deci asupra unei scene imaginare, dar care cereÔÇŽ exactitate! Iar de la Exactitate, Calvino trece ÔÇô unde altundeva? ÔÇô la Vizibilitate, la g├«ndirea ├«n imagini, ├«ns─â nu ├«n imagini livrate de media (conferin╚Ťa asta e de o actualitate ├«nfior─âtoare), ci ├«n viziuni care se nasc ├«n spatele pleoapelor ├«nchise, f─âpturi create de creierul poetic: ÔÇ×Meditez asupra unei posibile pedagogii a imagina╚Ťiei, care s─â ne obi╚Önuiasc─â s─â ne control─âm propria viziune interioar─â f─âr─â a o sufocaÔÇŽÔÇť Iar ultima conferin╚Ť─â complet─â, cea dedicat─â Multiplicit─â╚Ťii, nu poate fi citit─â dec├«t ca un protest ├«mpotriva specializ─ârii, un encomion ├«nchinat romanului deschis, total, ╚Öi scriitorului-enciclopedie, care vrea s─â suprapun─â lumii un voal la fel de vast, o ╚Ťes─âtur─â din cuvinte. Nu ├«nt├«mpl─âtor, aici reprezentativ i se pare lui Calvino a fi Muntele vr─âjit, romanul-matrice din care pleac─â toate c─âr─ârile ce se bifurc─â ├«n g├«ndirea secolului XX. 

Bogdan-Alexandru St─ânescu este scriitor ┼či critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: Copil─âria lui Kaspar Hauser, Polirom, 2017.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.