Cutreierînd cu fervoare trecutul

Publicat în Dilema Veche nr. 398 din 29 septembrie - 5 octombrie 2011
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Domniţa Ştefănescu a avut buna idee de a-i cere lui Nicolae Manolescu să-şi adune într-o carte – Poveşti pentru oameni mari – la editura Maşina de scris, o seamă de proze, juvenile, mature şi de senectute, plus notaţii de jurnal făcute de-a lungul anilor. Mai precis, din 1970 pînă azi. A rezultat un volum sprinţar, de ataşantă alintare, jubilaţie evocativă şi pitoresc psihologic. O carte fermecătoare prin inocenta, deloc supărătoarea egocentrare cu fibră narcisiacă a eului care (se) povesteşte cu molipsitoare efervescenţă. 

Înhămat mai bine de-o jumătate de veac la carul scriitorimii autohtone, dar şi statornic lector al marii proze de pretutindeni, Criticul se livrează voluptuos, chit că în joacă, ficţiunii, misterului, atmosferei umbroase şi aluzivului subţire încercănat. Dar mai cu seamă scrierii de sine: paginile de jurnal sînt realmente o sărbătoare. Ba chiar îşi luminează cotloanele livreşti ale vieţii cu o patimă ludică adeseori deconcertantă. 

Mărturisesc fără fasoane: în ultimii ani am fost atras irepresibil de nesaţiul autonarativ al lui Nicolae Manolescu, din cărţi, editoriale, interviuri. L-am admirat necondiţionat. I-am taxat fără cruţare tacticile neconforme maximalismului (meu) etic, dar specifice politichiei literare, însă... îi iert orice. Din cît m-au revoltat unele incredibile absenţe (dar mai cu seamă cîteva stupefiante, tranzacţionale prezenţe) din Istorie şi am subscris la mare parte din valurile de obiecţii şi corecţii exfoliate de-a lungul receptării ei critice, dintr-atît statura Criticului Literar şi-a rotunjit seducător biografia învingătoare, forţa verdictului, inspiraţia şi respiraţia, şarmul demonstraţiilor, alintul introspectiv şi seninătatea retrospectivă.  

Săgetătorul Nicolae Manolescu a fost şi rămîne un cuceritor. Sigur, mi se va spune că evocările sînt la modă şi că Marele Sprijin al optzecismului ţine şi acum să surfeze cu brio actualitatea. Să urce nonşalant în trenul deja plecat din staţie în anii 2000, ca-n 1966, 1978, 1995... Ei şi?! De ce nu? 

Adevărat, respirăm (greoi sau excitat) în plin tsunami confesiv, pe măsura deficitului de viaţă adevărată. Aproape toată suflarea scriitoricească, de la cei de vîrsta lui Neagu Djuvara şi Alexandru George, la Nicolae Breban, Constanţa Buzea, Nicolae Balotă, Ştefan Agopian, Gabriela Melinescu şi pînă la Mircea Cărtărescu, Doina Uricariu, Florin Iaru, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Ciachir, Vasile Ernu sau Ciprian Măceşaru, 60-işti, 70-işti, 80-işti, 2000-işti deopotrivă, se cufundă agale sau iute, şăgalnic ori viforos, în apele memoriei şi fervoarea destăinuirilor. Dacă-n anii ’90, cînd ficţiunea era moft, ne magnetizau jurnalele şi memoriile publicate de Alice Voinescu, I.D. Sîrbu, Ion Ioanid, Petre Pandrea, Ion Negoiţescu, Monica Lovinescu, N. Steinhardt, Paul Goma, Ion Gavrilă Ogoranu (ca să nu mai spun de interbelicii dezvăluiţi abia atunci – Jeni şi Arşavir Acterian, Mihai Rădulescu, Zoe Cămărăşescu ş.cl.), astăzi romanelor de succes ale zilei le fac zdravănă concurenţă evocările semnate de Jurgea-Negrileşti, Maria Cantacuzino-Enescu, Valeriu Anania, Gabriel Liiceanu, Ion Vianu, Andrei Pleşu, Annie Bentoiu, Octavian Paler, Radu Mărculescu, Bujor Nedelcovici, Adrian Marino, Niculae Gheran, Sanda Golopenţia, Marcel Petrişor, Florin C. Pavlovici... 

Ceva mai prudentă, lucidă şi ponderată, critica literară nu s-ar zice, totuşi, că s-a lăsat mai prejos în materie de autonaraţiune: Mircea Zaciu, Matei Călinescu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Alex Ştefănescu, Gheorghe Grigurcu, Romul Munteanu, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Cornel Ungureanu, Livius Ciocârlie, Ion Pop, Al. Săndulescu, Victor Felea, Aurel Sasu, Petru Poantă, Paul Cernat s-au lăsat pradă, mai mult sau mai puţin, exuberanţei mărturisitoare ce pare să domine energiile scriitoare ale momentului. 

În context, Nicolae Manolescu este, de departe, campion. Reprezintă şi aici marea excepţie. A fost obstaculat ritmic, de la arestarea părinţilor şi schimbarea numelui, pînă la Partidul Alianţei Civice, dar şi dăruit uriaş: ca fiu, frate, scriitor, soţ, tată, amant, cumnat, preşedinte de partid, director de revistă, ambasador, bunic. (Îi doresc să danseze la nunta nepoţilor!) Incriminează puţin, acuză extrem de rar, nu-şi reproşează şi nu regretă (aproape) nimic, nu se răzbună şi nu loveşte crunt niciodată. Ai zice că deviza din amurgul vieţii provine din înţelepciunea lui Creangă: cele rele să se spele, cele bune să se-adune. Îşi trăieşte integral fiinţa, menirea, ispitele, destinul. Îşi consumă solar ezitările, micile derute, negoţul suav şi replierile de circumstanţă. Oportunităţile, interpelările, provocările, riscurile calculate. Are fidelităţi necondiţionate (Oţetea, Ivaşcu, Ivasiuc, Dorin Tudoran), abia dacă acuză mucalit (Olivia Clătici&Co), acordă, cu zeiască îngăduinţă, circumstanţe atenuante (Paul Georgescu, Crohmălniceanu, Păunescu, Eugen Barbu ş.cl.) după cum sieşi îşi înrămează totul – sentimental şi profesional – într-o contaminantă încredere de sine.  Livreşti, făcute, iar nu născute, boghet marcate ca sub mateina „pecete a tainei“, prozele Profesorului sînt scrise exclusiv din cap, de la gît în sus, ca nişte jocuri, experimente, pariuri, cu plăcerea misterului, a „fantasticului realităţii“. Relaxat mixaj de Eliade cu Sebastian (via Caillois), „jocuri de-a vacanţa“ cu adieri din Poe, Andersen şi E.T.A. Hoffmann, pomeniţi fiind şi Cehov, Dostoievski, Th. Mann, Camil, Melville, Bashevis Singer, Gombrowicz. Ludic deliberat inexplicabil, ceva dandysm, picanterie şi impuls excentric. Mult aer interbelic, fibre (nespeculate) de onirism şi fantasme, posibile (însă ratate) decolări către iraţional, incursiuni metafizice şi abisalitate, dar iute retezate de raţionalitatea de bisturiu a unei inteligenţe pentru care (pardon de comparaţie) precizia bisturiului valorează mai mult decît volutele anesteziei şi halucinaţiile postoperatorii. Energie raţiocinantă, structural străină oricărei urme metafizice. 

Destinul unui pian, o sirenă insinuată erotizant pe plajă, forfotind mortal virilităţi cvasieşuate. Presimţiri. Casa misterioasă, aliaj de Poe şi Jung, cărţile şi labirintul, sinucideri, legături hipnotice, dar mult prea cuminţi, între feminitatea magnetică şi un geamantan rufos... Pe scurt – cum spune autorul – „funcţia imaginaţiei este nu de a face lucrurile ciudate să pară aşezate, ci mai curînd ca lucrurile aşezate să pară ciudate. Nu atît să transforme miracolele în realitate, cît să transforme realitatea în miracol“. 

Sărbătoarea vine, cel puţin în ce mă priveşte, dinspre jurnalul de idei. Boema literatului român, care „descrie mai mult decît observă şi preferă desenului culoarea, pasta. E realist, nu crede în fantasmagorii, dar îi lipseşte simţul psihologic“. Rolul esenţial al gazetei şi al scrisorii la I.L. Caragiale. De ce şi cum devine chestia cu puţinătatea Bildungsroman-ului la noi. De unde atîta nesinceritate a scriitorului român în jurnal? (cu menţiunea, după Exerciţii de admiraţie: „stilul lui Cioran îmi face o plăcere aproape fizică“). Cît de palidă este pecetea orientală în fiinţa maiorescianului călinescian Manolescu şi cît de accentuată latura occidentală, plecînd de la observaţii domestice, de genul „prefer magazinele unde totul e nou şi unde nu încape tîrguială“. 

Nu pot să-mi refuz plăcerea de a-l dorlota aici joia viitoare. Cînd Nicolae Manolescu recunoaşte că-i displac halterele, gîndacii, femeile şleampete şi melodramele, dar că-l atrag rugby-ul, munţii vara, femeile inteligente, Fra Angelico şi vagoanele de dormit – apoi musai să ciuleşti urechile!

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008 – mai 2010, Humanitas, 2011.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.