Cum se zboară creierii culturii oficiale

Publicat în Dilema Veche nr. 496 din 15-21 august 2013
Din partea mexicană a planetei Pămînt jpeg

Într-o notă la ultimul roman al lui Roberto Bolaño, 2666, publicat postum, Ignacio Echevarría – un personaj de acum legendar al literelor spaniole, pe care l-aţi putut vedea acum cîţiva ani şi în România, invitat de Ioana Zlotescu, directoarea de atunci a Institutului Cervantes – făcea o supoziţie. Detectivii sălbatici, capodopera antumă a lui Bolaño şi cartea care i-a adus două mari premii literare – spunea Ignacio Echevarría –, ar fi fost cu siguranţă şi ea considerată neterminată, nesfîrşită, ca toate romanele scriitorului chilian sau ca unele povestiri ale sale, mai ales din pricina structurii modulare, deschise, nelimitate. În asemenea cazuri, doar voinţa clar manifestată a autorului poate pune capăt discuţiilor. Şi dacă, în cazul neliniştitoarei sale cărţi postume, voinţa ultimă a autorului a fost una (aceea ca moştenitorii săi să publice romanul în cinci ani, împărţind cele 1128 de pagini în cinci părţi), iar realitatea alta (cartea a fost publicată într-un tom masiv, Ignacio Echevarría asumîndu-şi, cu intransigenţa-i cunoscută, nerespectarea „dorinţei ultime a poetului“ – şi bine a făcut), în cazul Detectivilor sălbatici, Bolaño însuşi a publicat în întregime uluitoarea „scrisoare de dragoste adresată generaţiei sale“. Dacă n-ar fi murit la 50 de ani (în 15 iulie 2003, adică exact acum zece ani) şi ar fi continuat să scrie, Bolaño ar fi continuat, probabil, ritmul acesta de fond, alternînd scurtele romane ca O stea îndepărtată, Amuleto sau Nocturnă în Chile cu marile sale romane labirintice şi cu excelente volume de povestiri cum sînt Convorbiri telefonice, Anvers sau Tîrfe asasine. În toate simţim, de la primele rînduri, „gheara leului“, dar niciunde (nici chiar în 2666, aş zice, care e copleşitor, dar lipsit de orice iluzie, inclusiv cea literară) ca în Detectivii sălbatici. Faptul că o avem acum în româneşte, într-o traducere de zile mari (datorată hispanistului Dan Munteanu Colán, profesor la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria), e una dintre minunile care i s-au tot întîmplat lui Roberto Bolaño şi la care a contribuit, fără îndoială, încăpăţînarea editoarei Livia Szasz de la Leda/Corint de a publica literatură adevărată. Se aude că, la toamnă, tot Editura Leda va publica 2666, care întregeşte povestea generaţională din Detectivii sălbatici şi o pune într-un alt context...

S-ar putea spune că povestea din Detectivii sălbatici este aceea a infrarealismului latino-american, numit astfel, se pare, de chilianul Roberto Matta, cel expulzat de Breton din suprarealism şi care-şi îndemna congenerii „să zboare creierii culturii oficiale“. Infrarealismul, înrudit cu dadaismul, însă recuperînd din suprarealism mai ales hazardul obiectiv, „vederea“ prin lucrurile comune, mistica stărilor intermediare, este rebotezat, în romanul lui Bolaño, „realism visceral“ şi contrapus unei încremeniri în retorică, unei suficiente îmbălsămări încă din viaţă, reprezentate, pentru Mexicul acelor ani (unde Bolaño trăia), de aproape întreaga literatură („o sectă rigidă unde e greu să obţii iertarea“), dar mai ales de Octavio Paz. Cu el se ceartă, pe viaţă şi pe moarte, cei doi protagonişti ai romanului – Arturo Belano (alter ego-ul lui Bolaño, cu prenumele hispanizat al lui Rimbaud) şi Ulises Lima (în viaţa reală, Mario Santiago Papasquiaro, un poet rar, care-ar merita tradus în româneşte).

În fond însă, lupta real-visceraliştilor mexicani se dă cu întreaga literatură latino-americană a anilor ’70-’80 (în post-boom), cînd ei resuscitează mişcarea poetică, dar şi ideologică (căci etica e primordială pe acest continent distrus de fratricide) a Cesáreei Tinajero, o „poetă pierdută“ în deşertul Sonora, care scrisese un singur poem grafic, numit „Sion“. Ca să-l vedeţi, va trebui măcar să deschideţi cartea lui Bolaño. Povestea Cesáreei şi a revistei suprarealiste de la începutul secolului, Caborca (există un oraş înspre Ciudad Juárez numit aşa), o spune un anume Amedeus Salvatierra, iar posibilul itinerariu al poetei în inima Sonorei este refăcut de capii grupului infrareal, Belano şi Ulises Lima, însoţiţi de raisonneur-ul romanului, prea tînărul poet Garcíá Madero, şi de o fată veselă, Lupe, urmărită de propriul peşte. Subiectul – dublu – al romanului e însă viaţa primilor doi, povestită de (mai) toţi cei care i-au cunoscut, fără ca lor înşişi, subiecţilor, să li se dea vreodată cuvîntul. Nici Arturo Belano, nici Ulises Lima nu au drept de exprimare. Ulises Lima e chiar personajul central, „Christosul mexican de pe Rue des Eaux“, fiinţa foarte specială pentru care Bolaño a contruit acest riguros mecanism din Detectivii sălbatici (ţintind însă spre un centru ocult din 2666). Arturo Belano, însă, va fi naratorul amplei contrucţii din 2666 – dată menţionată, pînă una-alta, în Detectivii sălbatici, doar de poeta pierdută în deşertul Sonora, într-un dialog cu o fostă învăţătoare (aşadar, cu cineva de la baza culturii oficiale): „Cesárea a vorbit despre timpurile ce urmau să vină şi învăţătoarea... a întrebat-o despre ce timpuri vorbea şi cînd vor veni. Şi Cesárea i-a spus o dată: prin anul 2600. Două mii şase sute şi ceva. Şi apoi, auzind rîsul pe care i l-a provocat învăţătoarei data aceea aşa de ciudată, un rîs stăpînit ce de-abia se auzea, Cesárea a rîs din nou, deşi acum sunetul asurzitor al rîsului ei a rămas între pereţii propriei ei încăperi.“

Rîsul acesta remanent o să-l descoperiţi în toate cărţile lui Roberto Bolaño, unul dintre puţinii maeştri ai noului mileniu literar.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.