Cum ne jucam odată

Publicat în Dilema Veche nr. 478 din 11-17 aprilie 2013
Cum ne jucam odată jpeg

● Cosmin Manolache (coord.), Piua! joacă, jocuri, jucării, Muzeul Ţăranului Român.

Am scris de mai multe ori despre simpatica, ingenioasa şi deja longeviva serie de minivolume colective tematice coordonate de grupul de cercetători de la Muzeul Ţăranului Român, serie debutată în 2007 cu moshuvine@yahoo.com şi Cărţişor de mărţişor, continuată în 2011 cu Cicatrici şi Oale şi ulcele şi completată, anul trecut, cu Cei din lume fără nume şi Cartea trecerii. Caracterul stilistic şi ştiinţific hibrid al acestor caiete colective la care contribuie, în medie, cam două duzini de cercetători, scriitori, jurnalişti, artişti etc., cu texte dintre cele mai variate – crochiuri eseistice, istorii personale, interviuri, povestiri, liste, anchete –, rezultă, de fiecare dată, într-o adevărată tipologie, un fel de arhivă, inclusiv sentimentală, a temei abordate. De fapt, atuul caietelor este chiar multitudinea şi diversitatea abordărilor şi, implicit, a tipurilor de texte, a sugestiilor de interpretări ale temelor ce adună atîţia coautori diferiţi între copertele aceluiaşi volum. Genul acesta de discurs compozit (patentat, de fapt, de regretata Irina Nicolau, în mai toate cărţile ei, dar în special în Arca lui Noe. De la neolitic la Coca-Cola, din 2002), unde eseuri şi fragmente de studii, memorialistică, istorie orală, fişe tehnice, reportaje etc. extind şi intersectează perspective dintre cele mai variate – etnologie, folclor, religie, antropologie, istorie şi artă –, mi se pare în continuare o formulă foarte inspirată, căci e accesibilă şi agreabilă, nu se adresează doar specialiştilor.

Dată fiind şi tema dosarului de faţă, revin la o plachetă mai veche a acestei serii, dedicată jocurilor pre-mecanice, ca să zic aşa, ale copilăriei (o copilărie, deci, datată istoric), unde nu mai puţin de 31 de autori din mai multe generaţii (printre care etnologii Şerban Anghelescu, Ioana Popescu, Rodica Zane, Lila Passima, scriitorii Matei Florian, Roxana Moroşanu, Călin Torsan, Ciprian Voicilă, Bogdan Lipcanu, regretaţii Irina Nicolau şi Sorin Stoica, plus numeroşi prieteni de diferite vîrste ai MŢR-ului) s-au lansat într-un turnir de reconstituire a jocurilor din comunism, dar nu numai. Texte confesive, amintiri sau poveşti auzite, istorii orale, liste şi inventare, mici lexicoane reuşesc să inventarieze sute de jocuri dintre cele mai diverse, de la jocurile clasice, cu reguli universale, pînă la jocuri locale sau specifice unui anumit timp, şi jocuri personale, inventate, cu reguli proprii. Desfăşurîndu-se toate deodată în faţa ochilor, eşti impresionat de specificitatea lor, ca în celebra taxinomie orientală a animalelor, preluată de Borges. Etno-muzicologul Costin Moisil, spre exemplu, realizează o astfel de listă, din care spicuiesc: jocuri de jucat afară (Leapşa pe ouate, Capra mergătoare, Lapte gros, Melcul, Elasticul, Poarca, Coiard, Lanţul, Capace, Statuile, Cuţitaşul, Încetu’ cu-ncetu’ se fabrică oţetu’, Ţară, ţară vrem ostaşi ş.a.m.d.); jocuri cu mingea – obligatoriu afară (Ţările, Raţele şi vînătorii, Castelul, Pătrăţica, Tenis cu piciorul, Obligata, Diri-diri, 3 etc.); de jucat indoors – în casă sau în clasă (Bambilici, Ţomanap, Vaporaşe, Bigi-bigi, Puncte, X şi 0, Spînzurătoarea, Skanderberg cu picioarele ş.a.); de jucat în casă sau oriunde (Fripta, Bîza, Liniuţa, Călcatea, Fazan, Telefonul fără fir, Yams, Camerun, Arşice ş.a.); jocuri erotice (Înecata, Sticluţa); jocuri din comerţul socialist (Şah, Table, Ţintar; Nu te supăra, frate! Dame chinezeşti, Go, Scrabble, Piticot, Sus-jos, Dacii şi romanii, Animale din continente, Păcălici, Marocco, Bunul gospodar, Turism, Shigi, File de istorie, Roza vînturilor etc.), jocuri din comerţul capitalist sau manufacturate (Cubul Rubik, Şarpele, Sfera, Hipodrom, Lego, Monopoly, Master Mind); jocuri de cărţi (Război, Popa-prostu’, Gură-cască, Machu Pichu, Toci, Macao, Şeptică, Tabinet, Kemps, Criminalul, WC-ul, Canastă, Whist, Renz, Poker, Trombon, Triş, Bonjur Madam, 21, 66, Pinacle), dar şi jocuri imaginare (Sticlism, Coniac-canoe, Halbere, Aruncarea cu privirea, Tenis de plapumă)...

Dincolo de toate aceste jocuri – de la ţară sau urbane (de apartament, pe scară, în faţa sau în spatele blocului, pe terenul de sport etc.), în funcţie de anotimp, pentru fete/băieţi, cu sau fără minge, individuale sau de echipă, cu reguli stricte ori de imaginaţie, de competiţie etc. –, există şi jocurile „aproape uitate“ (Daniela Alexandrescu scrie despre De-a babele, Mumuliţă-de-ploiţă sau Pietricica, iar Tudor Iordache despre Mersul cu cercul de metal, Drichia, De-a tunii), „jocurile verbale ale recreaţiei“ (listate de Ana Pascu), „jocurile de-a Se...“ (enumerate de Ciprian Voicilă: „se colecţionau...“, „se lua o cutie de chibrituri...“ etc.) sau jocurile inventate, evoluînd între înduioşător şi absurd, acestea fiind partea cea mai simpatică, dar şi semnificativă (căci vorbeşte despre austeritate, despre singurătatea şi imaginaţia infantilă), a acestor liste. „Jocurile descrise în cele ce urmează – nici nu ştiu dacă le pot numi aşa, mai degrabă le-aş zice manifestări umane, modalităţi comportamentale sau fabulaţii de apartament – au fost practicate de mine în perioada anilor ’80. Am crezut mult timp că unele din ele sînt născocirea minţii mele. Asta pînă am adus odată vorba de ele. Mi-am dat seama atunci că inteligenţa umană se manifestă aproape identic în cazul unor premise asemănătoare. Şi că nimic nu este nou sub soare“ – scrie Călin Torsan, care inventase şi jucase singur jocuri precum Baschet la draperie, Baschet cu hîrtiuţa, Fotbal cu buretele sau Rugby şi Ski de apartament, jocuri pe care le descrie în amănunt. Cosmin Manolache scrie şi el un text substanţial şi foarte descriptiv, la fel şi Vintilă Mihăilescu, cel care alcătuieşte un inventar cu peste 110 jocuri, confirmate de copiii din clasele primare. Onomastica jocurilor, variind în funcţie de geografie (uneori deunumind chiar jocuri diferite), te face să-ţi pui întrebări cu privire la etimologia unor nume precum Bambilici, Leapşa, Ţomping, Diri-diri, Hep sau chiar Piua. Oricum, cartea te prinde în aşa fel, încît ajungi să-ţi faci o listă paralelă cu jocurile şi jucăriile (despre care n-am apucat să zic mai nimic, de pildă: indienii de plastic, elefănţeii cu apă, surprizele, ţeava cu cornete) inevitabil necuprinse în volum.

Textele, indiferent de natura lor – descriptivă, orală sau narativă, de tonul evocator rece ori patetic –, sînt toate stenice, au umor şi – cum altfel – o mare doză de nostalgie. O anume inocenţă devine perceptibilă inclusiv în jocul în sine al scrierii ca strategie a recuperării inocenţei pierdute. Poate că multe dintre jocuri îşi pierd magia la lectură, ceea ce fascinează este însă candoarea copilului, a cărui unică raţiune este joaca, inclusiv în solitudine şi sub presiunea responsabilităţilor şcolii sau de familie. Căci există o nevoie aproape organică de ludic, a copilului, o frenezie a căutării jocului în orice condiţii („copiii îşi fac timp de joacă“, cum spune cineva în carte), cu o mare „risipă“ de imaginaţie şi de energie. Dar pe lîngă acest caracter de self-entertainment al jocului („joaca e să rîzi să nu te mai opreşti“), există şi un nucleu, dacă vreţi, existenţialist. Joaca (şi) maturizează, căci dezvoltă relaţiile şi evaluează constant afinităţile dintre copii, activează toată gama de sentimente, predispune chiar la dileme şi la reflecţie, propune nişte valori: toleranţă, altruism, solidaritate. La sfîrşitul jocului se află întotdeauna un cîştig sau o revelaţie.

Piua! nu este doar o arhivă a candorii şi a nostalgiei, ci, mai ales, o antologie a jocurilor deja istoricizate, o „declaraţie de avere a unei vîrste care nu se mai întoarce“. Dar nu doar la propriu, ci şi la figurat. Căci noile generaţii de copii au acum jocurile şi, mai ales, jucăriile lor, tot mai sofisticate, mai fanteziste şi mai digitale.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.