Cultura bog─â┼úiei ┼či orgoliul s─âr─âciei

Publicat în Dilema Veche nr. 422 din 15-21 martie 2012
A mai trecut un tîrg jpeg

C├«nd l-am auzit la telefon, am fost convins c─â-i o fars─â. Corneliu Cojocaru, director executiv de Comunicare la Banca Comercial─â Rom├ón─â, dorea s─â organizeze o sear─â colocvial─â pe tema ÔÇ×bog─â┼úiei la rom├óniÔÇť, cu oameni din presa financiar─â ┼či cea cultural─â.

ÔÇ×P─âi, ce? Avem noi cultura bog─â┼úiei? Noi nici filozofia s─âr─âciei n-o avem...!ÔÇť am exclamat. ÔÇ×Exact asta e tema discu┼úiei.ÔÇť C├«nd am auzit c─â moderator va fi C─ât─âlin ┼×tef─ânescu, av├«nd dumnealui ├«n st├«nga ┼či dreapta doi Mih─âile┼čti ÔÇô unul h├«tru doctoral comprehensiv (Vintil─â), cel─âlalt (Dan C.) bufon patetic digresiv ÔÇô, am acceptat numaidec├«t. Mi-am amintit ce captivante au fost, prin insolitul lor interactiv ┼či calitatea spectaculoas─â a publicului, ├«nt├«lnirile organizate de Editura Humanitas la sediul bucure┼čtean al firmei Avon, la UniCredit, ori cu medicii selecta┼úi de firma La Roche. Tocmai ├«n ciuda prejudec─â┼úilor privind nepotrivirea planurilor ┼či antinomia a┼čtept─ârilor, am decis c─â face s─â m─â duc. Mai ales c─â, de┼či om de vizuin─â, conservator ┼či tabietliu, recunosc c─â m─â dau ├«n v├«nt dup─â experien┼úe noi, bine provocatoare.

Astfel c─â luni 27 februarie crt. pe la ┼čapte seara ÔÇô oarecum vinovat c─â familia ┼či prietenii mei se-nghesuiau la Ateneu ca martori la dialogul dintre Amos Oz ┼či Gabriel Liiceanu ÔÇô eu m─â holbam la unul dintre noile blocuri de sticl─â ┼či aluminiu plombate cu subtil─â eficien┼ú─â pe Bulevardul Aviatorilor, alunec├«nd apoi timid ├«ntr-un lift silen┼úios, c─âtre un etaj sadic r─âsf─â┼úat gastronomic. Acolo unde ÔÇô culmea ÔÇô alt Mih─âilescu, adic─â gentila Andra, ┼čeful departamentului Private Banking al BCR-Erste, avea s─â-mi domoleasc─â palpita┼úiile: nu se a┼čtepta dinspre noi, culturalii, la cine ┼čtie ce performan┼ú─â dialogal─â academo-financiar─â, ci la un sincer dialog cu presa de specialitate, revistele Capital ┼či Bursa, speciali┼čti din TVR, Money Channel ┼či alte ni┼če c─âft─ânite.

Lipsind Vintil─â Mih─âilescu, am perorat eu c├«t doi, ├«nso┼úit meseria┼č cu statistici, referin┼úe sociopsihice, antropologice ┼či picante experien┼úe de cabinet, de psihologul Mugur Cium─âgeanu.

Nici nu ne ├«n┼čurubaser─âm bine respectabila anatomie pe scaune, c─â ghidu┼čul C─ât─âlin ┼×tef─ânescu m-a z─âp─âcit cu o ├«ntrebare casant─â: cum apare bog─â┼úia ├«n literatura rom├ón─â? Eu tocmai depliasem fi┼čele cuminte redactate acas─â, unde glosam lipsa culturii bog─â┼úiei la rom├óni, al─âturi de absen┼úa culturii (britanice) a victoriei, lipsa colocvialit─â┼úii (franco) salonarde ┼či crunta caren┼ú─â a disciplinei (germane) a muncii ├«n spa┼úiul valah. De unde at├«ta Max Weber ┼či ÔÇ×ethosul protestant al munciiÔÇť, at├«ta cult al economiei, pruden┼úei, eficien┼úei ┼či slujirii, at├«ta sim┼ú civic ┼či patos comunitar, at├«ta educa┼úie (sanitar─â, religioas─â, gastronomic─â, vestimentar─â, militar─â, juridic─â, sexual─â, estetic─â, arhitectonic─â, financiar─â...) ├«ntr-o geografie iremediabil alterat─â de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate paradoxal─â, deopotriv─â slavizat─â, turcizat─â ┼či ┼úiganizat─â, variat colonizat─â ┼či incandescent parohial─â, bovariz├«nd catolicizant ├«n contexte istorice invariabil cariate de precaritate, improviza┼úie, fatalism, claustrofilie reac┼úionar─â, risipitorism incon┼čtient, mimetism caricatural ┼či permisivitate autodisolutiv─â!?!

Ca să evit riscul victimizării nombriliste, am băgat la înaintare circumstanţele atenuante.

Unu: ├«ntre cinci ┼či nou─â secole de ├«nt├«rziere universitar─â fa┼ú─â de Centrul ┼či Apusul Europei, uria┼č handicap de civiliza┼úie. Timp ├«n care am slujit ┼či pl─âtit la turci, tr─âg├«nd cu ochiul (┼či tr─âd├«nd boiere┼čte) spre Rusia franco (sau germano)-fil─â, ori c─âtre austro-maghiarime, deprinz├«ndu-ne sadomasochist cu duplicitatea bizantin─â, jocul vienezo-budapestan ┼či tranzac┼úionalismul balcanic (salvator material, dar sinuciga┼č metafizic).

Doi: persisten┼úa neomogeniz─ârii celor trei mari provincii cu amprent─âri seculare violent divergente ÔÇô ruso-le┼čeasc─â ├«n Moldova, germano-maghiar─â ├«n Transilvania, turco-greco-bulgar─â ├«n Valahia, ca s─â nu mai vorbim de Bucovina ┼či Dobrogea, ori de ponderea elementelor iudaice, armene┼čti, albaneze, s─âse┼čti, italiene┼čti, ucrainene, s├«rbe┼čti ┼č.a.m.d.

Trei: blestemul (feeric!) al arderii etapelor. Specificul dezvolt─ârii sincopate, cu sincroniz─âri bru┼čte, aiuritoare pentru elite, dezarmante pentru cei mul┼úi. Ame┼úitoare salturi civilizatorii, sfid├«nd r─âd─âcinile, for┼ú├«nd racord─âri neavenite, cump─ânindu-ne sadic ├«ntre franco, germano, ruso ┼či (mai rar) anglo-filie.

Patru: pe fondul ─âsta belaliu, vezi bine c─â ÔÇô la o ┼ú─âr─ânie admirabil─â, de sublim─â noble┼úe, aristocratic─â ├«n esen┼ú─â, dar descul┼ú─â-n aparen┼ú─â ÔÇô am avut o boierie preponderent alogen─â, autosuficient─â, narcisiac─â, lacom-egoist─â, plezirist─â, mai totul fiind ├«ncropit, ezitant ┼či ambiguu ├«n evolu┼úia ei, ├«n flagrant sau non┼čalant dezinteres fa┼ú─â de fiin┼úa na┼úional─â.

┼×tiu, ┼čtiu... ┼či m─â gr─âbesc s-o spun: de cealalt─â parte a existat, sub┼úiratic─â, e drept, dar intens patriotic─â, ┼či boierimea autohton─â, cea care a ┼čtiut, la limit─â, s─â treac─â peste individualismul beton ┼či dezbinarea cumplit─â, care-o caracterizeaz─â, ┼či s─â-l accepte, dup─â valuri de furie ┼či redute pamfletare, pe Carol I.

Odat─â aluvionate circumstan┼úele istoric agravante ┼či atenuante, diabolizarea persistent─â a ├«ns─â┼či ideii de bog─â┼úie ni se etaleaz─â ostentativ. Dependent─â secular de st├«ngismul francez, mare parte din Opinia d├«mbovi┼úean─â s-a ar─âtat adeseori gata s─â bereg─â┼úeasc─â bog─â┼úia ├«n numele netrebniciei, s─â sufoce elitarismul productiv de dragul egalitarismului atoatedistrug─âtor, s─â scuipe ┼či s─â calce-n picioare blazoanele, indiferent dac─â era vorba de boierimea conservatoare, ori de burghezia liberal─â. Iar comunismul n-a f─âcut ÔÇ×dec├«tÔÇť s─â duc─â la paroxism furia slugii fa┼ú─â de superioritatea natural─â a st─âp├«nului, alter├«nd Ierarhia ┼či Autoritatea, adic─â r├«nduiala, ├«ns─â┼či energia vitalizant─â a organismului social.

C├«t despre literatur─â, ÔÇ×eu ├«mi ap─âr s─âr─âcia ┼či nevoileÔÇť a devenit de mult numitor comun. Oriunde te-ai uita, de la s─âm─ân─âtorism la realismul socialist, numai ┼ú─ârani cumsecade ┼či boieri vicio┼či, banul ca ochiul dracului, chiverniseala identificat─â cu avari┼úia, conacul ars de r─âscula┼úi (recoltele ÔÇ×str├«nse-n sudoare ┼či s├«nge lu├«nd drumul cazinourilor parizieneÔÇť, ba┼čca arend─â┼čimea vampirizant─â), descul┼úii cu botni┼úe la culesul strugurilor, obrajii puhavi ai ÔÇ×b─âg─âtanuluiÔÇť, bol┼čevica demonizare a ÔÇ×chiaburuluiÔÇť ┼či-a ÔÇ×burjuilorÔÇť, totul viz├«nd smintirea rosturilor ancestrale ├«n numele ÔÇ×luptei de clas─âÔÇť ┼či pentru r─âsturnare cu orice pre┼ú. De┼či e dintotdeauna ├«nsu┼či motorul dezvolt─ârii, bog─â┼úiei i s-au ad─âugat, preponderent la noi, atribute negative: e patologic─â, decadent─â, vanitoas─â, extravagant─â, dement─â, iresponsabil─â, insa┼úiabil─â, falimentar─â, cinic─â, imoral─â, scuturat─â de pofte dr─âce┼čti, ce mai: bampirul care suge s├«ngele poporului...

De la ÔÇ×ciocoiiÔÇť lui Filimon la ÔÇ×cronicaÔÇť lui Petru Dumitriu, sute de nume literare, din v├«rful p├«n─â-n subsolurile ierarhiei, s-au sim┼úit atrase (ori obligate) s─â ve┼čtejeasc─â bog─â┼úia ├«n numele orgoliului s─âr─âciei. O s─âr─âcie resim┼úit─â invariabil ca simbol al cinstei, neprih─ânirii, moralit─â┼úii f─âr─â fisur─â. Formula ÔÇ×s─ârac, dar cinstitÔÇť nu are at├«t menirea de-a idealiza simplitatea armonioas─â a pauperit─â┼úii (!) c├«t echivalarea automat─â a bog─â┼úiei cu ho┼úia, sperjurul, corup┼úia, lipsa de scrupule... cu orice, numai cu munca, onestitatea ┼či firescul profitului ÔÇô nu!

Sigur c─â avem ┼či c├«teva insule turghenieviene de medelenism, personaje precum Sa┼ča Com─âne┼čteanu, c├«te-un boier ÔÇ×ghepardianÔÇť, literatura tihnei la conac, mustoasa memorialistic─â a vie┼úilor bine rostuite, unele ÔÇ×figuri pozitive ale clasei avuteÔÇť ┼č.a.m.d. Dar toate acestea nu s├«nt dec├«t excep┼úiile care confirm─â regula.

Cam a┼ča am ├«nceput discu┼úia. Joia viitoare v─â spun cum a continuat.

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.