Cu Dilema la Alba Iulia

Publicat în Dilema Veche nr. 401 din 20-26 octombrie 2011
Ce bine c─â n am dou─âzeci de ani! jpeg

C├«nd Mircea Vasilescu m-a ├«ntrebat dac─â a┼č dori s─â ├«nso┼úesc echipa Dilemei vechi la primul Festival din istoria revistei, organizat la Alba Iulia, sedentarul din mine s-a ├«mposocat pe dat─â. Drum lung, mi-am zis, pe ┼čosele bortilite, formalism, discursuri, politichie, butaforie medieval─â gen Sighi┼čoara, lans─âri la botul calului ┼či vernisaje pe picior, nop┼úi sibaritice, n─âprasnice pentru ficat... ┼×i lume! Lume, mon┼čer, de te-apuc─â ame┼úeala. 

Auzind, ├«ns─â, tema ÔÇô ÔÇ×pl─âcerile vie┼úiiÔÇť ÔÇô ┼či felia ce-mi revine (pl─âcerea lecturii), ursul ┼či-a dezdoit ├«ncr├«ncenarea. ├Äntr-o vreme care exalt─â nepl─âcerea, ur├«ciunile, disforia, minimalismul alterant ┼či tot ce ├«nseamn─â devia┼úie de la (vechea) normalitate, ├«ntr-o lume care cultiv─â nevrozele, depresia, catastrofismul, cu guvern─âri ┼či mass-media care te vor idiot ├«n adolescen┼ú─â, grobian la maturitate ┼či mort ├«n ziua pension─ârii, apoi de bun─â seam─â c─â apelul public la ÔÇ×frumuse┼úea uitat─â a vie┼úiiÔÇť devine nu doar o bucurie, ci de-a dreptul o datorie civic─â. Mi-am ┼či imaginat ca motto superbele pagini 68-70 ┼či 78-80 din cartea omonim─â a lui Andrei Ple┼ču (Humanitas, 2011), urmate de o pledoarie pentru natura ├«n┼úeleas─â ├«n divina ei esen┼ú─â numai prin cultur─â. Pe scurt, ÔÇ×cultivarea sim┼úurilorÔÇť. Cum po┼úi ├«n┼úelege lumini┼čul din centrul p─âdurii prin Lichtung-ul heideggerian. Cum po┼úi auzi departele prin Eminescu ┼či cum po┼úi ajunge ├«n ├«mp─âr─â┼úia olfactivului prin perversiunea Parfumului lui S├╝skind. Ce frumos era gestul lui Gellu Naum, c├«nd ├«l ducea pe Dan Stanciu s─â pip─âie coaja copacilor! Cum ├«┼úi po┼úi educa simultan gustul estetic ┼či jubila┼úia papilar─â, op┼úiunile artistice prin ceremonialuri pe v─âlul palatin. Alchimia contrariilor: educa┼úia senzorial─â ┼či carnalitatea ideii. 

ÔÇ×Bine, Mircea, vin!ÔÇť am exclamat voios dup─â mica dezbatere interioar─â. Cum era ┼či firesc, realitatea (turistic─â, managerial─â, uman─â) de pe teren a ├«ntrecut cu mult biata mea imagina┼úie cultural─â. 

Nu fusesem ├«n Alba Iulia de prin 1994-ÔÇÖ95, c├«nd, dup─â un colocviu sibian al revistei Transilvania, Mircea Braga ┼či Iacob M├«rza m-au dus ├«ntru hipnoz─â bibliotec─âreasc─â la Bathyaneum. Re┼úin c─â, ├«n incon┼čtien┼úa mea, voi fi c─âlcat pe niscai becuri din rela┼úia ortodoxie-greco-catolicism, nepricep├«nd de ce fra┼úii ├«┼či refuz─â conlucrarea ├«n favoarea du┼čmanilor comuni. Ce am descoperit acum a fost de-a dreptul cople┼čitor. O cetate medieval─â substan┼úial restaurat─â, oric├«nd rivaliz├«nd cu suratele din Apusul ┼či Centrul Europei. Am r─ât─âcit de unul singur, ├«ntr-o diminea┼ú─â rece, sticlos luminoas─â, de-a lungul meterezelor ┼či ┼čan┼úurilor tip Vauban, prin tuneluri misterioase, cu camere de tortur─â ┼či drumuri de acces c─âtre tunurile fioroase, pe l├«ng─â sinistrul e┼čafod al tragerii pe roat─â a lui Horia, apoi printre uria┼čii cai frizieni olandezi pe care defileaz─â garda Cet─â┼úii. O diminea┼ú─â solitar─â care mi-a alimentat din plin paseismul. 

Totul e rezultatul unei munci uria┼če de peste un deceniu. Autori: primarul Mircea Hava (om, cum se zice, uns cu toate alifiile, tipul destins-sportiv, mucalit, flexibil ┼či eficient mai presus de orice alt─â determinare) ┼či firma Corint. Dl Cosmin Suciu, directorul firmei ┼či ├«mp─âtimit al istoriei locului, ne-a purtat iute ┼či eficient de-a lungul perimetrului hiperistoric, plin de ortodoxie, catolicism, iudaism, Mihai Viteazul ┼či Voievodul Mihai. 

ÔÇ×DosarulÔÇť Dilemei vechi din nr. 399 ┼či articolul lui Mircea Vasilescu din Adev─ârul de s├«mb─ât─â-duminic─â 8-9 oct. dau seam─â despre anvergura, inten┼úiile, programul ┼či atmosfera evenimentului. Filme de Cristi Puiu, o dup─â-amiaz─â de gastro-oeno-poezie cu Mircea Dinescu, recitaluri Alexandru Tomescu ┼či Alexandru Andrie┼č, expozi┼úie de caricaturi Ion Barbu, ba┼čca t─âmb─âl─âu cu Sarmalele reci ┼či Cargo, printre care ne-am strecurat ┼či noi, echip─â ┼či colaboratori: Ion Barbu ┼či lumea lui caricatural─â, de haioas─â, ├«nduio┼č─âtoare deriziune, exigentul Vintil─â Mih─âilescu ┼či nobila-i Doamn─â, subtilul Sever Voinescu ┼či grupul s─âu de cumin┼úi, dar inteligen┼úi admiratori pedeli┼čti (unul mai tandru ca altul), Iaromira Popovici ┼či Eugen Istodor (cu care am venit ┼či m-am ├«ntors ├«n ma┼čin─â, parazit├«ndu-i 7 + 11 ore ÔÇô c─âci am gre┼čit drumul, ba┼čca micii de la Dedule┼čti ÔÇô vorbindu-le non-stop de i-am extenuat, cred, pe via┼ú─â de logoreica-mi persoan─â), Andrei Manolescu ┼či gale┼ča-i so┼úie, Adina Popescu (ai c─ârei admirabili p─ârin┼úi m-au cov├«r┼čit), Ana Maria Sandu, Luiza Vasiliu, Matei Martin, Adina Dragomir, Patricia Mihail... 

Mirare. Cum de-au ajuns ditamai Prim─âria ┼či Consiliul Jude┼úean Alba (care a lansat cu aceast─â ocazie ┼či un extrem de util Ghid turistic al jude┼úului) s─â se asocieze cu elitarismul pufos al Dilemei vechi, cel at├«t de str─âin oborului politic geto-dac ┼či combinatorismului negustoresc al zilei?!? Simplul fapt c─â am fost ale┼či pe post de p─âl─ârie de c─âtre un m─âdular administrativ al Puterii na┼úionale d─â seama de culoarea, ambi┼úiile ┼či naturelul acestuia. Ei s-au asociat la v├«rf, noi ne-am ├«ntov─âr─â┼čit la temelie. Mi se pare ideal. 

Ce am regretat enorm e c─â excesiva amabilitate a gazdelor ne-a parcat pe seniori (Vintil─â Mih─âilescu, doamna sa ┼či netrebnicul de mine) direct ├«n burta (de cinci stele) a Cet─â┼úii, la Hotel ÔÇ×MedievalÔÇť, ├«n vreme ce junimea voioas─â a campat, tot luxos, dar ├«n ora┼č, spre invidia mea, care visam un team building dilematic pe cinste. Nu am voie s─â m─â pl├«ng, de vreme ce am visat singur ├«ntr-un pat matrimonial de patru (sic) persoane, cu o cad─â pe t─âlpi de leu din bronz, robinete retro, hot ┼či cold water, papuci ├«n hol, ┼čase prosoape ┼či 50 de posturi TV, cu platou matinal de gust─âri c├«t pentru patru guri, salutat de g─ârzile ÔÇ×palatuluiÔÇť ca la Matignon ┼či dus cu lectica precum un grof cu ifose vieneze. ┼×i totu┼či, nu asta m-a impresionat cel mai mult, ci fine┼úea oamenilor locului: familii din Lancr─âm, dar ┼či de basarabeni fixa┼úi ├«n Alba, universitari, liceeni ┼či doamne de la bibliotec─â, total str─âini de isteria bucure┼čtean─â, palpit├«nd intens la faptul de cultur─â. Cum s─â nu te amu┼úeasc─â ├«ntrebarea acelei doamne care avea s─â-i tulbure ├«nc├«nt─âtor pe Florin Iaru, Robert ┼×erban, Ana Maria Sandu ┼či Radu Pavel Gheo (un om, acesta, de a c─ârui ingenuitate dezarmant─â m-am ata┼čat numaidec├«t!) la ├«nt├«lnirea cu publicul din ÔÇ×Sala UniriiÔÇť: cu ce sentiment, cu ce senza┼úie, ├«n ce stare scrie┼úi? Fire┼čte, suava cititoare a┼čtepta m─ârturisiri la nivelul enthousiasmos-ului de alt─âdat─â: scriem ├«n trans─â, ├«n delir, cu g├«ndul la dialogul cu Tradi┼úia, la nemurirea sufletului etc. C├«nd colo, noi scriem sub presiunea editorului, a banilor, a deadline-ului blestemat de la gazet─â, a generoaselor burse elve┼úiene, germano-vieneze ┼č.a.m.d.... 

Una peste alta, a fost un ├«nceput promi┼ú─âtor, sper eu, pentru ceva ezitant, mirat ┼či suspicios etalat de ambele p─âr┼úi. Urmeaz─â, ca-n bancul cu Ceau┼čescu ┼či gazonul englezesc, s─â ├«ngrijim iarba asta cu egal─â aten┼úie ├«nc─â ni┼čte zeci de ani, c─â doar─â nici Sibiul lui Constantin Chiriac nu s-a n─âscut peste noapte din spuma m─ârii. 

├Äntre multe altele, eu unul pledez fioros pentru programe speciale pentru pre┼čcolari. Musai s─â ne form─âm publicul de poim├«ine. Junimea de azi, ahotnic─â de socializare pe Facebook, va veni oricum la nebuniile astea. Am v─âzut o feti┼ú─â de vreo cinci ani rug├«ndu-┼či tat─âl s─â-i explice caricatura lui Ion Barbu, delicioas─â de altminteri, cu un b─ârbos ruginit ┼čoptind ├«n barb─â la 4 XII 2046: ÔÇ×Nu v─â fie fric─â, Iliescu pic─â!ÔÇť. Fire┼čte c─â pu┼čtoaica a r─âmas meduzat─â, iar eu am trecut, umilit ┼či amu┼úit, pe l├«ng─â ei. Ei bine, pentru ─â┼čtia mici trebuie f─âcut cel mai mult.

Trag n─âdejde s─â revin cu detalii ├«n octombrie 2012.   

Dan C. Mih─âilescu este critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: ┼×i a┼ča mai departe? Via┼ú─â literar─â IV: august 2008 ÔÇô mai 2010, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.