Cu Dilema la Alba Iulia

Publicat în Dilema Veche nr. 401 din 20-26 octombrie 2011
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Cînd Mircea Vasilescu m-a întrebat dacă aş dori să însoţesc echipa Dilemei vechi la primul Festival din istoria revistei, organizat la Alba Iulia, sedentarul din mine s-a împosocat pe dată. Drum lung, mi-am zis, pe şosele bortilite, formalism, discursuri, politichie, butaforie medievală gen Sighişoara, lansări la botul calului şi vernisaje pe picior, nopţi sibaritice, năprasnice pentru ficat... Şi lume! Lume, monşer, de te-apucă ameţeala. 

Auzind, însă, tema – „plăcerile vieţii“ – şi felia ce-mi revine (plăcerea lecturii), ursul şi-a dezdoit încrîncenarea. Într-o vreme care exaltă neplăcerea, urîciunile, disforia, minimalismul alterant şi tot ce înseamnă deviaţie de la (vechea) normalitate, într-o lume care cultivă nevrozele, depresia, catastrofismul, cu guvernări şi mass-media care te vor idiot în adolescenţă, grobian la maturitate şi mort în ziua pensionării, apoi de bună seamă că apelul public la „frumuseţea uitată a vieţii“ devine nu doar o bucurie, ci de-a dreptul o datorie civică. Mi-am şi imaginat ca motto superbele pagini 68-70 şi 78-80 din cartea omonimă a lui Andrei Pleşu (Humanitas, 2011), urmate de o pledoarie pentru natura înţeleasă în divina ei esenţă numai prin cultură. Pe scurt, „cultivarea simţurilor“. Cum poţi înţelege luminişul din centrul pădurii prin Lichtung-ul heideggerian. Cum poţi auzi departele prin Eminescu şi cum poţi ajunge în împărăţia olfactivului prin perversiunea Parfumului lui Süskind. Ce frumos era gestul lui Gellu Naum, cînd îl ducea pe Dan Stanciu să pipăie coaja copacilor! Cum îţi poţi educa simultan gustul estetic şi jubilaţia papilară, opţiunile artistice prin ceremonialuri pe vălul palatin. Alchimia contrariilor: educaţia senzorială şi carnalitatea ideii. 

„Bine, Mircea, vin!“ am exclamat voios după mica dezbatere interioară. Cum era şi firesc, realitatea (turistică, managerială, umană) de pe teren a întrecut cu mult biata mea imaginaţie culturală. 

Nu fusesem în Alba Iulia de prin 1994-’95, cînd, după un colocviu sibian al revistei Transilvania, Mircea Braga şi Iacob Mîrza m-au dus întru hipnoză bibliotecărească la Bathyaneum. Reţin că, în inconştienţa mea, voi fi călcat pe niscai becuri din relaţia ortodoxie-greco-catolicism, nepricepînd de ce fraţii îşi refuză conlucrarea în favoarea duşmanilor comuni. Ce am descoperit acum a fost de-a dreptul copleşitor. O cetate medievală substanţial restaurată, oricînd rivalizînd cu suratele din Apusul şi Centrul Europei. Am rătăcit de unul singur, într-o dimineaţă rece, sticlos luminoasă, de-a lungul meterezelor şi şanţurilor tip Vauban, prin tuneluri misterioase, cu camere de tortură şi drumuri de acces către tunurile fioroase, pe lîngă sinistrul eşafod al tragerii pe roată a lui Horia, apoi printre uriaşii cai frizieni olandezi pe care defilează garda Cetăţii. O dimineaţă solitară care mi-a alimentat din plin paseismul. 

Totul e rezultatul unei munci uriaşe de peste un deceniu. Autori: primarul Mircea Hava (om, cum se zice, uns cu toate alifiile, tipul destins-sportiv, mucalit, flexibil şi eficient mai presus de orice altă determinare) şi firma Corint. Dl Cosmin Suciu, directorul firmei şi împătimit al istoriei locului, ne-a purtat iute şi eficient de-a lungul perimetrului hiperistoric, plin de ortodoxie, catolicism, iudaism, Mihai Viteazul şi Voievodul Mihai. 

„Dosarul“ Dilemei vechi din nr. 399 şi articolul lui Mircea Vasilescu din Adevărul de sîmbătă-duminică 8-9 oct. dau seamă despre anvergura, intenţiile, programul şi atmosfera evenimentului. Filme de Cristi Puiu, o după-amiază de gastro-oeno-poezie cu Mircea Dinescu, recitaluri Alexandru Tomescu şi Alexandru Andrieş, expoziţie de caricaturi Ion Barbu, başca tămbălău cu Sarmalele reci şi Cargo, printre care ne-am strecurat şi noi, echipă şi colaboratori: Ion Barbu şi lumea lui caricaturală, de haioasă, înduioşătoare deriziune, exigentul Vintilă Mihăilescu şi nobila-i Doamnă, subtilul Sever Voinescu şi grupul său de cuminţi, dar inteligenţi admiratori pedelişti (unul mai tandru ca altul), Iaromira Popovici şi Eugen Istodor (cu care am venit şi m-am întors în maşină, parazitîndu-i 7 + 11 ore – căci am greşit drumul, başca micii de la Deduleşti – vorbindu-le non-stop de i-am extenuat, cred, pe viaţă de logoreica-mi persoană), Andrei Manolescu şi galeşa-i soţie, Adina Popescu (ai cărei admirabili părinţi m-au covîrşit), Ana Maria Sandu, Luiza Vasiliu, Matei Martin, Adina Dragomir, Patricia Mihail... 

Mirare. Cum de-au ajuns ditamai Primăria şi Consiliul Judeţean Alba (care a lansat cu această ocazie şi un extrem de util Ghid turistic al judeţului) să se asocieze cu elitarismul pufos al Dilemei vechi, cel atît de străin oborului politic geto-dac şi combinatorismului negustoresc al zilei?!? Simplul fapt că am fost aleşi pe post de pălărie de către un mădular administrativ al Puterii naţionale dă seama de culoarea, ambiţiile şi naturelul acestuia. Ei s-au asociat la vîrf, noi ne-am întovărăşit la temelie. Mi se pare ideal. 

Ce am regretat enorm e că excesiva amabilitate a gazdelor ne-a parcat pe seniori (Vintilă Mihăilescu, doamna sa şi netrebnicul de mine) direct în burta (de cinci stele) a Cetăţii, la Hotel „Medieval“, în vreme ce junimea voioasă a campat, tot luxos, dar în oraş, spre invidia mea, care visam un team building dilematic pe cinste. Nu am voie să mă plîng, de vreme ce am visat singur într-un pat matrimonial de patru (sic) persoane, cu o cadă pe tălpi de leu din bronz, robinete retro, hot şi cold water, papuci în hol, şase prosoape şi 50 de posturi TV, cu platou matinal de gustări cît pentru patru guri, salutat de gărzile „palatului“ ca la Matignon şi dus cu lectica precum un grof cu ifose vieneze. Şi totuşi, nu asta m-a impresionat cel mai mult, ci fineţea oamenilor locului: familii din Lancrăm, dar şi de basarabeni fixaţi în Alba, universitari, liceeni şi doamne de la bibliotecă, total străini de isteria bucureşteană, palpitînd intens la faptul de cultură. Cum să nu te amuţească întrebarea acelei doamne care avea să-i tulbure încîntător pe Florin Iaru, Robert Şerban, Ana Maria Sandu şi Radu Pavel Gheo (un om, acesta, de a cărui ingenuitate dezarmantă m-am ataşat numaidecît!) la întîlnirea cu publicul din „Sala Unirii“: cu ce sentiment, cu ce senzaţie, în ce stare scrieţi? Fireşte, suava cititoare aştepta mărturisiri la nivelul enthousiasmos-ului de altădată: scriem în transă, în delir, cu gîndul la dialogul cu Tradiţia, la nemurirea sufletului etc. Cînd colo, noi scriem sub presiunea editorului, a banilor, a deadline-ului blestemat de la gazetă, a generoaselor burse elveţiene, germano-vieneze ş.a.m.d.... 

Una peste alta, a fost un început promiţător, sper eu, pentru ceva ezitant, mirat şi suspicios etalat de ambele părţi. Urmează, ca-n bancul cu Ceauşescu şi gazonul englezesc, să îngrijim iarba asta cu egală atenţie încă nişte zeci de ani, că doară nici Sibiul lui Constantin Chiriac nu s-a născut peste noapte din spuma mării. 

Între multe altele, eu unul pledez fioros pentru programe speciale pentru preşcolari. Musai să ne formăm publicul de poimîine. Junimea de azi, ahotnică de socializare pe Facebook, va veni oricum la nebuniile astea. Am văzut o fetiţă de vreo cinci ani rugîndu-şi tatăl să-i explice caricatura lui Ion Barbu, delicioasă de altminteri, cu un bărbos ruginit şoptind în barbă la 4 XII 2046: „Nu vă fie frică, Iliescu pică!“. Fireşte că puştoaica a rămas meduzată, iar eu am trecut, umilit şi amuţit, pe lîngă ei. Ei bine, pentru ăştia mici trebuie făcut cel mai mult.

Trag nădejde să revin cu detalii în octombrie 2012.   

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008 – mai 2010, Humanitas, 2011.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.