Cronicarul singurătăţii

Publicat în Dilema Veche nr. 610 din 22-28 octombrie 2015
Cronicarul singurătăţii jpeg

ÔŚĆ Constantin Ab─âlu┼ú─â, marea dup─â ce nu voi mai fi, Editura Charmides, 2013;  

7 heptagrame, Editura Tracus Arte, 2015.  

Constantin Ab─âlu┼ú─â a scris dintotdeauna mult ÔÇô ├«nc─â de la debutul din 1964 ÔÇô; numai ├«n ultimii doi ani a publicat patru c─âr┼úi: volumul de versuri ┼či de nota┼úii diaristice

(2013) ┼či romanul-graffiti

(2015), ambele ap─ârute la Cartea Rom├óneasc─â, plus cele dou─â c─âr┼úi de poezie despre care va fi vorba ├«n cele ce urmeaz─â. Dar cei care i-au urm─ârit opera, fie ┼či pe s─ârite, au observat c├«t de omogen─â este aceasta, c├«t de bine comunic─â unele cu altele c─âr┼úile sale, ca ┼či cum volumele lui ar fi episoadele unui lung serial poetic. Un serial numit via┼ú─â, fire┼čte. C─âci Constantin Ab─âlu┼ú─â a fost preocupat dintotdeauna de latura intim─â a existen┼úei, de domesticul ticurilor ┼či tabieturilor, de micile gesturi ale zilei ┼či de multele obiecte ale casei. ├Äntreaga poezie a lui Constantin Ab─âlu┼ú─â pare a fi c─âl─âtoria perpetu─â ├«n jurul camerei (ÔÇ×fereastraÔÇť, ca limit─â, margine, loc de observa┼úie ├«n

, ┼či ÔÇ×scrisoareaÔÇť, ca modalitate de comunicare cu cei de departe sau doar de

, s├«nt dou─â motive vechi), iar atunci c├«nd poetul c─âl─âtore┼čte (cum se ├«nt├«mpl─â ├«n c├«teva lungi poeme din

, noul peisaj acapareaz─â toat─â fiin┼úa, ├«i invadeaz─â cu totul sim┼úurile ┼či amintirile ÔÇô scrisul se metamorfozeaz─â sub impresia noului loc. Dar, de regul─â, consemn─ârile ┼či reflec┼úiile transformate ├«n versuri s├«nt din sfera intimit─â┼úii, a ├«nt├«mpl─ârilor din─âuntru, a evenimentelor apropiate. Imagini, st─âri, idei, g├«nduri ┼či tot felul de am─ânunte. 

Repetitiv ┼či cu un repertoriu relativ s─ârac, concentrat pe banalit─â┼úile existen┼úei la purt─âtor, pe gesturile vizibile ale cotidianului, pe atitudinile de via┼ú─â privat─â, consemn├«nd cu perseveren┼ú─â singur─âtatea, st─ârile de recluziune ┼či melancolic─â a┼čteptare, reflect├«nd ├«ntr-un mod mai degrab─â prozaic ┼či minimalist, dedicat ploii, Constantin Ab─âlu┼ú─â nu s-a ├«ndep─ârtat niciodat─â prea mult de Bacovia. E-adev─ârat c─â f─âr─â ÔÇ×auzulÔÇť ┼či, mai ales, f─âr─â dramatismul nevrotic ┼či nihilismul acestuia. Iar unde Bacovia este fascinat de cromatic─â, Ab─âlu┼ú─â este preocupat de lumin─â, tr─âs─âtur─â care ├«l ├«nrude┼čte cu Brumaru, ace┼či doi poe┼úi fiind, ├«n opinia mea, cei mai buni observatori ai prezen┼úelor ┼či devia┼úiilor discrete ale luminii. 

Ceva totu┼či s-a schimbat ├«n poezia lui Constantin Ab─âlu┼ú─â sau, mai bine zis, ceva s-a schimbat ├«n felul ├«n care s├«nt citite noile sale crea┼úii. Dac─â dintotdeauna a existat sugestia trecerii timpului ├«n sensul unui proces de uzur─â, de izolare ┼či de perpetu─â contragere a existen┼úei, abia acum, la v├«rsta b─âtr├«ne┼úii, poemele sale cap─ât─â tensiunea emo┼úional─â ┼či dramatismul pe care p├«n─â acum mai degrab─â le-a tatonat ÔÇô abia acum poetul spune ÔÇ×s├«nt obosit de via┼ú─âÔÇť. Ai zice, citindu-i noile c─âr┼úi, c─â ├«ntreaga sa oper─â-serial a fost scris─â doar pentru a ajunge la aceste episoade. Fidel motivelor ┼či temelor sale, altern├«nd observa┼úia cu reflec┼úia, versurile s├«nt mai grele acum, nu mai par at├«t de inofensive, cochet─ârii de observator pedant. Iar dac─â odat─â poemele erau nota┼úiile unui jurnal al singur─ât─â┼úii, acum versurile consemneaz─â mai degrab─â b─âtr├«ne┼úea, a c─ârei singur─âtate ┼či-a schimbat atributele (ÔÇ×m-a┼č sim┼úi mai lini┼čtit ├«n singur─âtatea altuiaÔÇť). Dar nu pe cea a corpului (poetul este foarte discret cu dimensiunea corporal-organic─â a existen┼úei), ci tot pe cea a spa┼úiului privat ┼či intim. S-au produs ni┼čte schimb─âri: casa e alta, obiectele nu mai au locurile de odinioar─â, p─ârin┼úii s├«nt evoca┼úi cu nostalgie, prietenii mor┼úi s├«nt consemna┼úi, la fel ┼či absen┼úa celorlal┼úi (care nu mai scriu scrisori). Via┼úa se scurge ├«n alt loc, dar cititorul atent ┼čtie c─â nu e vorba doar de loc, ci ┼či de timp, adic─â de v├«rst─â.

Chiar cu aceast─â schimbare (ÔÇ×├«n apartamentul ├«n care ne-am mutat / pere┼úii goi a┼čteapt─â tablourileÔÇť) se deschide volumul

(titlul spune totul despre natura a┼čtept─ârii care locuie┼čte acum poemele), iar lumina este prima care scaneaz─â obiectele aflate ├«n tranzi┼úie. Ca ┼či la Emil Brumaru, ┼či ├«n poezia lui Constantin Ab─âlu┼ú─â obiectele s├«nt un bun de mare pre┼ú al privirii ┼či mai ales al locuirii (ÔÇ×unde se pun lucrurileÔÇť se intituleaz─â un poem). Ferestrele (uneori zidite) domin─â ├«n continuare imaginarul ┼či spa┼úiul intim al poetului, separ├«ndu-l de ploaia de

, dar totodat─â oferindu-i imaginea str─âzilor (alt motiv recurent) ce duc ├«n lume sau la alte case, p─âr─âsite (ÔÇ×ferestrele te duc mai departe dec├«t ochelariiÔÇť spune un vers). Apropo de ploaie, poate mai mult ca oric├«nd se vede acum interesul (bacovian) al poetului pentru st─ârile de agregare a apei, prezent─â ├«n aceste poeme ┼či sub form─â de z─âpad─â, ┼či sub form─â de cea┼ú─â, dar mai ales sub form─â de nori, un adev─ârat leitmotiv al acestor dou─â c─âr┼úi. De altfel, poemul titular, care con┼úine nou─â p─âr┼úi, este un omagiu adus lui Bacovia (cel din ultima perioad─â); iat─â strofa de deschidere: ÔÇ×S├«nt trist. Trebuie s─â arunc gunoiul. / Am scris versuri bune ┼či-acum pl├«ng. / treptele tot mai ├«nalte. P├«inea tot mai tare. / S├«nt asasini pe care nu-i cunoscÔÇť.

├Äntorc├«ndu-m─â la b─âtr├«ne┼úe, poemele care odat─â erau note ┼či formulare, acum se intituleaz─â de-a dreptul ÔÇ×testamentÔÇť ÔÇô abia acum apare tema mor┼úii (ÔÇ×a┼č vrea s─â m─â volatilizez ├«n chip de cenu┼č─â deasupra unui lacÔÇť) ┼či, mai nou, cea a posterit─â┼úii. Dar teama apar┼úine mai degrab─â uit─ârii dec├«t mor┼úii, iar aceast─â melancolic─â ├«mp─âcare cu singur─âtatea este distilat─â remarcabil ├«n placheta

care con┼úine ┼čapte poeme ├«ntr-o form─â fix─â inventat─â de poet: ┼čase catrene ├«nchise de versul titlu. Aceste heptagrame nu s├«nt altceva dec├«t relu─âri, ecouri atent structurate, metamorfoze elegiace ├«n form─â fix─â, uneori chiar ale unor versuri mai vechi (spre exemplu, poemul ÔÇ×zilnic ├«mi perfec┼úionez singur─âtateaÔÇť din volumul

ÔÇŽ este topit ├«n a ┼časea heptagram─â, pe care o citez integral mai jos). Placheta pare g├«ndit─â, a┼čadar, ca un epilog al expectativei, iar forma fix─â accentueaz─â delicate┼úea dintotdeauna a stilului poetic al lui Constantin Ab─âlu┼ú─â, care cap─ât─â aici o subtil─â nuan┼ú─â japonez─â. 

Este deja final de octombrie, ce alt moment din an mai bun s─â-l cite┼čti pe acest admirabil cronicar al singur─ât─â┼úii ┼či al ploii?!  

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*****

Înhăţaţi de-o amintire

- a ┼časea hept agram─â -

Vreau să fiu lăsat singur lîngă lac

s─â nu fac altceva dec├«t s─â tr─âiesc pur ┼či simplu

s─â privesc norii ┼či s─â tac l├«ng─â ei toat─â ziua

în faţa fiecărei pietre faptul că am degete să mă umple de sfială

Vreau s─â am o zi lini┼čtit─â

cîteva străduţe să-mi vină la capul patului

casele lor să-mi ofere împăcare

copacii din cur┼úile mici s─â m-adoarm─â fo┼čnind

Nu mai am timp s-a┼čtept str─âzile lungi

cu străzile scurte mă-nţeleg bine

voi fi găliganul străzilor din odaie potecilor de lîngă lac

voi fredona internaţionala furnicilor

În viaţa fără martori voi aluneca încet

voi avea dup─â-amiezi cu umbr─â retrovizoare

voi înmîna scrisori monosilabice

trecătorilor de pe străduţele obscure

Consoane de catifea îmi vor tapeta odaia

vocale geniale vor arunca-n aer

toate bulevardele din lume

eu voi asculta doar clipocitul apei undeva la cap─âtul potecii

Ce va rămîne după mine?

droaia de manuscrise nepublicate

┼či-o t─âcere isc─âlit─â la col┼úuri de str─âzi

de oameni necunoscuţi ce se salută

brusc înhăţaţi de-o amintire

Citiţi alte poeme de Constantin Abăluţă aici.

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.