Cronicarul singurătăţii

Publicat în Dilema Veche nr. 610 din 22-28 octombrie 2015
Cronicarul singurătăţii jpeg

ÔŚĆ Constantin Ab─âlu┼ú─â, marea dup─â ce nu voi mai fi, Editura Charmides, 2013;  

7 heptagrame, Editura Tracus Arte, 2015.  

Constantin Ab─âlu┼ú─â a scris dintotdeauna mult ÔÇô ├«nc─â de la debutul din 1964 ÔÇô; numai ├«n ultimii doi ani a publicat patru c─âr┼úi: volumul de versuri ┼či de nota┼úii diaristice

(2013) ┼či romanul-graffiti

(2015), ambele ap─ârute la Cartea Rom├óneasc─â, plus cele dou─â c─âr┼úi de poezie despre care va fi vorba ├«n cele ce urmeaz─â. Dar cei care i-au urm─ârit opera, fie ┼či pe s─ârite, au observat c├«t de omogen─â este aceasta, c├«t de bine comunic─â unele cu altele c─âr┼úile sale, ca ┼či cum volumele lui ar fi episoadele unui lung serial poetic. Un serial numit via┼ú─â, fire┼čte. C─âci Constantin Ab─âlu┼ú─â a fost preocupat dintotdeauna de latura intim─â a existen┼úei, de domesticul ticurilor ┼či tabieturilor, de micile gesturi ale zilei ┼či de multele obiecte ale casei. ├Äntreaga poezie a lui Constantin Ab─âlu┼ú─â pare a fi c─âl─âtoria perpetu─â ├«n jurul camerei (ÔÇ×fereastraÔÇť, ca limit─â, margine, loc de observa┼úie ├«n

, ┼či ÔÇ×scrisoareaÔÇť, ca modalitate de comunicare cu cei de departe sau doar de

, s├«nt dou─â motive vechi), iar atunci c├«nd poetul c─âl─âtore┼čte (cum se ├«nt├«mpl─â ├«n c├«teva lungi poeme din

, noul peisaj acapareaz─â toat─â fiin┼úa, ├«i invadeaz─â cu totul sim┼úurile ┼či amintirile ÔÇô scrisul se metamorfozeaz─â sub impresia noului loc. Dar, de regul─â, consemn─ârile ┼či reflec┼úiile transformate ├«n versuri s├«nt din sfera intimit─â┼úii, a ├«nt├«mpl─ârilor din─âuntru, a evenimentelor apropiate. Imagini, st─âri, idei, g├«nduri ┼či tot felul de am─ânunte. 

Repetitiv ┼či cu un repertoriu relativ s─ârac, concentrat pe banalit─â┼úile existen┼úei la purt─âtor, pe gesturile vizibile ale cotidianului, pe atitudinile de via┼ú─â privat─â, consemn├«nd cu perseveren┼ú─â singur─âtatea, st─ârile de recluziune ┼či melancolic─â a┼čteptare, reflect├«nd ├«ntr-un mod mai degrab─â prozaic ┼či minimalist, dedicat ploii, Constantin Ab─âlu┼ú─â nu s-a ├«ndep─ârtat niciodat─â prea mult de Bacovia. E-adev─ârat c─â f─âr─â ÔÇ×auzulÔÇť ┼či, mai ales, f─âr─â dramatismul nevrotic ┼či nihilismul acestuia. Iar unde Bacovia este fascinat de cromatic─â, Ab─âlu┼ú─â este preocupat de lumin─â, tr─âs─âtur─â care ├«l ├«nrude┼čte cu Brumaru, ace┼či doi poe┼úi fiind, ├«n opinia mea, cei mai buni observatori ai prezen┼úelor ┼či devia┼úiilor discrete ale luminii. 

Ceva totu┼či s-a schimbat ├«n poezia lui Constantin Ab─âlu┼ú─â sau, mai bine zis, ceva s-a schimbat ├«n felul ├«n care s├«nt citite noile sale crea┼úii. Dac─â dintotdeauna a existat sugestia trecerii timpului ├«n sensul unui proces de uzur─â, de izolare ┼či de perpetu─â contragere a existen┼úei, abia acum, la v├«rsta b─âtr├«ne┼úii, poemele sale cap─ât─â tensiunea emo┼úional─â ┼či dramatismul pe care p├«n─â acum mai degrab─â le-a tatonat ÔÇô abia acum poetul spune ÔÇ×s├«nt obosit de via┼ú─âÔÇť. Ai zice, citindu-i noile c─âr┼úi, c─â ├«ntreaga sa oper─â-serial a fost scris─â doar pentru a ajunge la aceste episoade. Fidel motivelor ┼či temelor sale, altern├«nd observa┼úia cu reflec┼úia, versurile s├«nt mai grele acum, nu mai par at├«t de inofensive, cochet─ârii de observator pedant. Iar dac─â odat─â poemele erau nota┼úiile unui jurnal al singur─ât─â┼úii, acum versurile consemneaz─â mai degrab─â b─âtr├«ne┼úea, a c─ârei singur─âtate ┼či-a schimbat atributele (ÔÇ×m-a┼č sim┼úi mai lini┼čtit ├«n singur─âtatea altuiaÔÇť). Dar nu pe cea a corpului (poetul este foarte discret cu dimensiunea corporal-organic─â a existen┼úei), ci tot pe cea a spa┼úiului privat ┼či intim. S-au produs ni┼čte schimb─âri: casa e alta, obiectele nu mai au locurile de odinioar─â, p─ârin┼úii s├«nt evoca┼úi cu nostalgie, prietenii mor┼úi s├«nt consemna┼úi, la fel ┼či absen┼úa celorlal┼úi (care nu mai scriu scrisori). Via┼úa se scurge ├«n alt loc, dar cititorul atent ┼čtie c─â nu e vorba doar de loc, ci ┼či de timp, adic─â de v├«rst─â.

Chiar cu aceast─â schimbare (ÔÇ×├«n apartamentul ├«n care ne-am mutat / pere┼úii goi a┼čteapt─â tablourileÔÇť) se deschide volumul

(titlul spune totul despre natura a┼čtept─ârii care locuie┼čte acum poemele), iar lumina este prima care scaneaz─â obiectele aflate ├«n tranzi┼úie. Ca ┼či la Emil Brumaru, ┼či ├«n poezia lui Constantin Ab─âlu┼ú─â obiectele s├«nt un bun de mare pre┼ú al privirii ┼či mai ales al locuirii (ÔÇ×unde se pun lucrurileÔÇť se intituleaz─â un poem). Ferestrele (uneori zidite) domin─â ├«n continuare imaginarul ┼či spa┼úiul intim al poetului, separ├«ndu-l de ploaia de

, dar totodat─â oferindu-i imaginea str─âzilor (alt motiv recurent) ce duc ├«n lume sau la alte case, p─âr─âsite (ÔÇ×ferestrele te duc mai departe dec├«t ochelariiÔÇť spune un vers). Apropo de ploaie, poate mai mult ca oric├«nd se vede acum interesul (bacovian) al poetului pentru st─ârile de agregare a apei, prezent─â ├«n aceste poeme ┼či sub form─â de z─âpad─â, ┼či sub form─â de cea┼ú─â, dar mai ales sub form─â de nori, un adev─ârat leitmotiv al acestor dou─â c─âr┼úi. De altfel, poemul titular, care con┼úine nou─â p─âr┼úi, este un omagiu adus lui Bacovia (cel din ultima perioad─â); iat─â strofa de deschidere: ÔÇ×S├«nt trist. Trebuie s─â arunc gunoiul. / Am scris versuri bune ┼či-acum pl├«ng. / treptele tot mai ├«nalte. P├«inea tot mai tare. / S├«nt asasini pe care nu-i cunoscÔÇť.

├Äntorc├«ndu-m─â la b─âtr├«ne┼úe, poemele care odat─â erau note ┼či formulare, acum se intituleaz─â de-a dreptul ÔÇ×testamentÔÇť ÔÇô abia acum apare tema mor┼úii (ÔÇ×a┼č vrea s─â m─â volatilizez ├«n chip de cenu┼č─â deasupra unui lacÔÇť) ┼či, mai nou, cea a posterit─â┼úii. Dar teama apar┼úine mai degrab─â uit─ârii dec├«t mor┼úii, iar aceast─â melancolic─â ├«mp─âcare cu singur─âtatea este distilat─â remarcabil ├«n placheta

care con┼úine ┼čapte poeme ├«ntr-o form─â fix─â inventat─â de poet: ┼čase catrene ├«nchise de versul titlu. Aceste heptagrame nu s├«nt altceva dec├«t relu─âri, ecouri atent structurate, metamorfoze elegiace ├«n form─â fix─â, uneori chiar ale unor versuri mai vechi (spre exemplu, poemul ÔÇ×zilnic ├«mi perfec┼úionez singur─âtateaÔÇť din volumul

ÔÇŽ este topit ├«n a ┼časea heptagram─â, pe care o citez integral mai jos). Placheta pare g├«ndit─â, a┼čadar, ca un epilog al expectativei, iar forma fix─â accentueaz─â delicate┼úea dintotdeauna a stilului poetic al lui Constantin Ab─âlu┼ú─â, care cap─ât─â aici o subtil─â nuan┼ú─â japonez─â. 

Este deja final de octombrie, ce alt moment din an mai bun s─â-l cite┼čti pe acest admirabil cronicar al singur─ât─â┼úii ┼či al ploii?!  

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*****

Înhăţaţi de-o amintire

- a ┼časea hept agram─â -

Vreau să fiu lăsat singur lîngă lac

s─â nu fac altceva dec├«t s─â tr─âiesc pur ┼či simplu

s─â privesc norii ┼či s─â tac l├«ng─â ei toat─â ziua

în faţa fiecărei pietre faptul că am degete să mă umple de sfială

Vreau s─â am o zi lini┼čtit─â

cîteva străduţe să-mi vină la capul patului

casele lor să-mi ofere împăcare

copacii din cur┼úile mici s─â m-adoarm─â fo┼čnind

Nu mai am timp s-a┼čtept str─âzile lungi

cu străzile scurte mă-nţeleg bine

voi fi găliganul străzilor din odaie potecilor de lîngă lac

voi fredona internaţionala furnicilor

În viaţa fără martori voi aluneca încet

voi avea dup─â-amiezi cu umbr─â retrovizoare

voi înmîna scrisori monosilabice

trecătorilor de pe străduţele obscure

Consoane de catifea îmi vor tapeta odaia

vocale geniale vor arunca-n aer

toate bulevardele din lume

eu voi asculta doar clipocitul apei undeva la cap─âtul potecii

Ce va rămîne după mine?

droaia de manuscrise nepublicate

┼či-o t─âcere isc─âlit─â la col┼úuri de str─âzi

de oameni necunoscuţi ce se salută

brusc înhăţaţi de-o amintire

Citiţi alte poeme de Constantin Abăluţă aici.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.