Cronicarul singurătăţii

Publicat în Dilema Veche nr. 610 din 22-28 octombrie 2015
Cronicarul singurătăţii jpeg

● Constantin Abăluţă, marea după ce nu voi mai fi, Editura Charmides, 2013;  

7 heptagrame, Editura Tracus Arte, 2015.  

Constantin Abăluţă a scris dintotdeauna mult – încă de la debutul din 1964 –; numai în ultimii doi ani a publicat patru cărţi: volumul de versuri şi de notaţii diaristice

(2013) şi romanul-graffiti

(2015), ambele apărute la Cartea Românească, plus cele două cărţi de poezie despre care va fi vorba în cele ce urmează. Dar cei care i-au urmărit opera, fie şi pe sărite, au observat cît de omogenă este aceasta, cît de bine comunică unele cu altele cărţile sale, ca şi cum volumele lui ar fi episoadele unui lung serial poetic. Un serial numit viaţă, fireşte. Căci Constantin Abăluţă a fost preocupat dintotdeauna de latura intimă a existenţei, de domesticul ticurilor şi tabieturilor, de micile gesturi ale zilei şi de multele obiecte ale casei. Întreaga poezie a lui Constantin Abăluţă pare a fi călătoria perpetuă în jurul camerei („fereastra“, ca limită, margine, loc de observaţie în

, şi „scrisoarea“, ca modalitate de comunicare cu cei de departe sau doar de

, sînt două motive vechi), iar atunci cînd poetul călătoreşte (cum se întîmplă în cîteva lungi poeme din

, noul peisaj acaparează toată fiinţa, îi invadează cu totul simţurile şi amintirile – scrisul se metamorfozează sub impresia noului loc. Dar, de regulă, consemnările şi reflecţiile transformate în versuri sînt din sfera intimităţii, a întîmplărilor dinăuntru, a evenimentelor apropiate. Imagini, stări, idei, gînduri şi tot felul de amănunte. 

Repetitiv şi cu un repertoriu relativ sărac, concentrat pe banalităţile existenţei la purtător, pe gesturile vizibile ale cotidianului, pe atitudinile de viaţă privată, consemnînd cu perseverenţă singurătatea, stările de recluziune şi melancolică aşteptare, reflectînd într-un mod mai degrabă prozaic şi minimalist, dedicat ploii, Constantin Abăluţă nu s-a îndepărtat niciodată prea mult de Bacovia. E-adevărat că fără „auzul“ şi, mai ales, fără dramatismul nevrotic şi nihilismul acestuia. Iar unde Bacovia este fascinat de cromatică, Abăluţă este preocupat de lumină, trăsătură care îl înrudeşte cu Brumaru, aceşi doi poeţi fiind, în opinia mea, cei mai buni observatori ai prezenţelor şi deviaţiilor discrete ale luminii. 

Ceva totuşi s-a schimbat în poezia lui Constantin Abăluţă sau, mai bine zis, ceva s-a schimbat în felul în care sînt citite noile sale creaţii. Dacă dintotdeauna a existat sugestia trecerii timpului în sensul unui proces de uzură, de izolare şi de perpetuă contragere a existenţei, abia acum, la vîrsta bătrîneţii, poemele sale capătă tensiunea emoţională şi dramatismul pe care pînă acum mai degrabă le-a tatonat – abia acum poetul spune „sînt obosit de viaţă“. Ai zice, citindu-i noile cărţi, că întreaga sa operă-serial a fost scrisă doar pentru a ajunge la aceste episoade. Fidel motivelor şi temelor sale, alternînd observaţia cu reflecţia, versurile sînt mai grele acum, nu mai par atît de inofensive, cochetării de observator pedant. Iar dacă odată poemele erau notaţiile unui jurnal al singurătăţii, acum versurile consemnează mai degrabă bătrîneţea, a cărei singurătate şi-a schimbat atributele („m-aş simţi mai liniştit în singurătatea altuia“). Dar nu pe cea a corpului (poetul este foarte discret cu dimensiunea corporal-organică a existenţei), ci tot pe cea a spaţiului privat şi intim. S-au produs nişte schimbări: casa e alta, obiectele nu mai au locurile de odinioară, părinţii sînt evocaţi cu nostalgie, prietenii morţi sînt consemnaţi, la fel şi absenţa celorlalţi (care nu mai scriu scrisori). Viaţa se scurge în alt loc, dar cititorul atent ştie că nu e vorba doar de loc, ci şi de timp, adică de vîrstă.

Chiar cu această schimbare („în apartamentul în care ne-am mutat / pereţii goi aşteaptă tablourile“) se deschide volumul

(titlul spune totul despre natura aşteptării care locuieşte acum poemele), iar lumina este prima care scanează obiectele aflate în tranziţie. Ca şi la Emil Brumaru, şi în poezia lui Constantin Abăluţă obiectele sînt un bun de mare preţ al privirii şi mai ales al locuirii („unde se pun lucrurile“ se intitulează un poem). Ferestrele (uneori zidite) domină în continuare imaginarul şi spaţiul intim al poetului, separîndu-l de ploaia de

, dar totodată oferindu-i imaginea străzilor (alt motiv recurent) ce duc în lume sau la alte case, părăsite („ferestrele te duc mai departe decît ochelarii“ spune un vers). Apropo de ploaie, poate mai mult ca oricînd se vede acum interesul (bacovian) al poetului pentru stările de agregare a apei, prezentă în aceste poeme şi sub formă de zăpadă, şi sub formă de ceaţă, dar mai ales sub formă de nori, un adevărat leitmotiv al acestor două cărţi. De altfel, poemul titular, care conţine nouă părţi, este un omagiu adus lui Bacovia (cel din ultima perioadă); iată strofa de deschidere: „Sînt trist. Trebuie să arunc gunoiul. / Am scris versuri bune şi-acum plîng. / treptele tot mai înalte. Pîinea tot mai tare. / Sînt asasini pe care nu-i cunosc“.

Întorcîndu-mă la bătrîneţe, poemele care odată erau note şi formulare, acum se intitulează de-a dreptul „testament“ – abia acum apare tema morţii („aş vrea să mă volatilizez în chip de cenuşă deasupra unui lac“) şi, mai nou, cea a posterităţii. Dar teama aparţine mai degrabă uitării decît morţii, iar această melancolică împăcare cu singurătatea este distilată remarcabil în placheta

care conţine şapte poeme într-o formă fixă inventată de poet: şase catrene închise de versul titlu. Aceste heptagrame nu sînt altceva decît reluări, ecouri atent structurate, metamorfoze elegiace în formă fixă, uneori chiar ale unor versuri mai vechi (spre exemplu, poemul „zilnic îmi perfecţionez singurătatea“ din volumul

… este topit în a şasea heptagramă, pe care o citez integral mai jos). Placheta pare gîndită, aşadar, ca un epilog al expectativei, iar forma fixă accentuează delicateţea dintotdeauna a stilului poetic al lui Constantin Abăluţă, care capătă aici o subtilă nuanţă japoneză. 

Este deja final de octombrie, ce alt moment din an mai bun să-l citeşti pe acest admirabil cronicar al singurătăţii şi al ploii?!  

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*****

Înhăţaţi de-o amintire

- a şasea hept agramă -

Vreau să fiu lăsat singur lîngă lac

să nu fac altceva decît să trăiesc pur şi simplu

să privesc norii şi să tac lîngă ei toată ziua

în faţa fiecărei pietre faptul că am degete să mă umple de sfială

Vreau să am o zi liniştită

cîteva străduţe să-mi vină la capul patului

casele lor să-mi ofere împăcare

copacii din curţile mici să m-adoarmă foşnind

Nu mai am timp s-aştept străzile lungi

cu străzile scurte mă-nţeleg bine

voi fi găliganul străzilor din odaie potecilor de lîngă lac

voi fredona internaţionala furnicilor

În viaţa fără martori voi aluneca încet

voi avea după-amiezi cu umbră retrovizoare

voi înmîna scrisori monosilabice

trecătorilor de pe străduţele obscure

Consoane de catifea îmi vor tapeta odaia

vocale geniale vor arunca-n aer

toate bulevardele din lume

eu voi asculta doar clipocitul apei undeva la capătul potecii

Ce va rămîne după mine?

droaia de manuscrise nepublicate

şi-o tăcere iscălită la colţuri de străzi

de oameni necunoscuţi ce se salută

brusc înhăţaţi de-o amintire

Citiţi alte poeme de Constantin Abăluţă aici.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Cum este terorizată de vecini o familie din Timișoara: „Coșmarul durează durează de 20 de ani, defilează cu topoare și cu un pistol prin curte” VIDEO
Imagini șocante surprinse de o cameră de supraveghere, în ele se observă cum mai mulţi cetăţeni de etnie romă terorizează o familie din Timişoara. Primarul Dominic Fritz a publicat imaginile și a făcut apel la instituţiile statului pentru a stopa acest fenomen.
image
Medicamentele care vor fi retrase din farmaciile din România, de săptămâna viitoare
Șapte medicamente de pe piață vor fi retrase pentru că nu respectă standardele de conformitate.
image
Perla Coroanei industriei auto din România. Cum a ajuns Uzina Aro în vizorul negustorilor de automobile din întreaga lume
Automobilul Românesc Original, ARO, supranumită „Florea de colţ” a munţilor, a cunoscut gloria în anii ’70 şi ’80. În Italia, în 1972, presa vremii vorbea elogios despre un câştigător al unui mare raliu automobilistic internaţional, cel de la Prato.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.