Critic─â ┼či empatie

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 898 din 24 ÔÇô 30 iunie 2021
Critic─â ┼či empatie jpeg

ÔŚĆ Laura Pavel, Personaje ale teoriei, fiin┼úe ale fic┼úiunii. Eseuri, Editura Institutul European, 2021.

Celor c─ârora le e fric─â de teorie, ┼či cu prec─âdere de teoria literar─â la zi, proasp─ât ap─âruta carte a Laurei Pavel le va furniza o surpriz─â. Modul aparte ├«n care autoarea ├«ns─â┼či se raporteaz─â la ceea ce numim ast─âzi teorie critic─â i-ar pune pe g├«nduri at├«t pe partizanii dogmelor literare, c├«t ┼či pe cei care fug de ele, iar acest fapt reiese din ├«nsu┼či (sub)titlul c─âr┼úii. A te situa, ca teoretician literar, chiar cu o luminoas─â ostenta┼úie, sub zodia tocmai a ÔÇ×eseuluiÔÇŁ intrig─â la prima vedere, dat fiind background-ul cu care eram obi┼čnui┼úi ├«n spa┼úiul istoric al contrastelor rom├óne┼čti: pe de-o parte, pl─âcerea taifasului, cobor├«nd cu prec─âdere dinspre linia ÔÇ×c─âlinescienilorÔÇŁ, iar de cealalt─â, severit─â┼úile ┼či litera seac─â a regulamentului pe care ├«ncerca s─â le impun─â, ├«n felul s─âu specific, pe la finalul deceniului al ┼čaptelea, Adrian Marino, excluz├«nd cu asprime de la masa succesoral─â a eseisticii literare faptul autobiografic, implicarea emo┼úional─â ┼či noncritic─â, glosa, decupajul incapabil s─â reflecte ├«ntregul etc.

De altfel, ceea ce atrage aten┼úia, ├«n primul r├«nd, ├«n textele cercet─âtoarei este tocmai aceast─â fidelitate fa┼ú─â de propriile sale principii, enun┼úate ├«ntruc├«tva programatic ├«nc─â de la primul s─âu studiu, Antimemoriile lui Grobei, despre opera lui Nicolae Breban (1997). Eseului, de┼či ├«i este recunoscut─â dimensiunea refractar─â numeroaselor tendin┼úe ale teoreticienilor de a-l ├«nseria, i se preg─âtesc ve┼čminte paradoxale ┼či seduc─âtoare, acesta fiind definit drept ÔÇ×fratele nelegitim ┼či boem al studiului criticÔÇŁ. Prin urmare, scria pe atunci Laura Pavel, eseul este o fantasm─â a dandy-ului din noi, una profund gratuit─â ┼či poate tocmai de aceea func┼úional─â estetic. Recentele sale cercet─âri, pe l├«ng─â faptul c─â abordeaz─â con┼úinuturi precum ÔÇ×tr─âitul cu stilÔÇŁ, obsesia romanului ÔÇ×totalÔÇŁ sau tema boemei literare din anii ÔÇ×estetismului socialistÔÇŁ, rezoneaz─â din plin cu ├«ntreg m─ânunchiul de teorii ÔÇ×postcriticeÔÇŁ ┼či cu direc┼úia ÔÇ×noului estetismÔÇŁ. Rela┼úionarea este, totu┼či, polemic─â fa┼ú─â de prevalen┼úa ideologicului ├«n discu┼úiile despre literatur─â ┼či art─â, de a┼ča-numita ÔÇ×┼čcoal─â a suspiciuniiÔÇŁ, demitologiz─ârile agresive ori autosuficien┼úa unei critici sociale iconoclaste care risc─â s─â ajung─â o manier─â stereotip─â. A citi ├«n solidaritate cu textul devine posibil c─âlc├«nd, al─âturi de autoare, pe urmele teoriilor postcoloniale ale lui Edward Said, ale studiilor semnate de cercet─âtori precum Rita Felski sau Timothy Bewes ┼či, bine├«n┼úeles, mai ales ├«n siajul g├«ndirii lui Bruno Latour. Hermeneutica literar─â vizeaz─â, astfel, ├«ntruc├«tva reparatoriu ┼či terapeutic, o activitate ÔÇ×diplomatic─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×curatorial─âÔÇŁ, o ÔÇ×punere ├«n acordÔÇŁ ├«ntre textul analizat ┼či o anumit─â nara┼úiune de interpretare care s─â ├«i poat─â deveni complementar─â.

Pe de alt─â parte, a┼ča-zisele ÔÇ×eseuriÔÇŁ ale Laurei Pavel se remarc─â prin grija (cvasi-didactic─â) ┼či siguran┼úa aducerii ├«n scen─â a conceptelor, a soft-ului care s─â le fac─â inteligibile ┼či asimilabile. Exist─â chiar o anumit─â gra┼úie a conceptelor ├«n comentariul autoarei: o infraprivire echivaleaz─â, prin urmare, cu o ÔÇ×investigare noninvaziv─â, cu o apropiere empatic─â de contingen┼úa ┼či de fragilitatea obiectelor ori a subiectelor analizateÔÇŁ; compozi┼úionismul teoretizat de Latour re┼úine aten┼úia pentru c─â evit─â o deconstruc┼úie, prefer├«nd o postproduc┼úie, o refacere a ÔÇ×ruinelorÔÇŁ, a operelor uitate sau desfigurate, fiind suprapus peste interpretarea restauratoare ┼či ecologic─â a Ritei Felski; fic┼úionarea (fabricarea de fic┼úiuni utile) serve┼čte recunoa┼čterii pluralismului estetic etc.

Este surprinz─âtoare, ├«n sf├«r┼čit, ┼úes─âtura de idei vii pe care se sprijin─â, de fapt, acest lung ┼či perpetuu ÔÇ×eseuÔÇŁ, g├«ndit extrem de unitar ┼či angaj├«nd deopotriv─â o dezbatere specializat─â ┼či una larg-intelectual─â. Analiza unei opinii, de pild─â, a lui Mircea Martin cu privire la ÔÇ×estetismul socialistÔÇŁ nu face dec├«t s─â duc─â mai departe o idee a unui capitol/studiu anterior, despre boema literar─â a anilor ÔÇÖ60-ÔÇÖ70, adic─â a unui mod de a fi ├«ntre autobiografic ┼či fic┼úional. Prin cuprindere intelectual─â ┼či prin apetit teoretic, Laura Pavel ridic─â, de fapt, ideea de eseu la un nivel superior, a┼ča cum procedeaz─â, de pild─â, Mihai Zamfir cu ideea de jurnal, a┼ča-zis indirect. Rezultatul este cel scontat, adic─â at├«t o ofensiv─â interpretativ─â precis orientat─â ├«mpotriva dictatorialelor locuri comune, c├«t ┼či un flux textual dezinvolt, condus doar de salturile de delfin ale ideilor.

Adrian Mure┼čan este eseist ┼či critic literar. Cea mai recent─â carte: V├«rstele subversiunii. N. Steinhardt ┼či deconstruc┼úia utopiilor, Editura OMG, 2020.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.