Critica de întîmpinare: slugă sau stăpîn?

Publicat în Dilema Veche nr. 374 din 14-20 aprilie 2011
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Premieră epocală în hurducăita-mi existenţă profesională: miercuri 30 martie, graţie stăruinţelor lui Radu Voinescu (vechi colaborator al LA&I-ului), am luat parte pentru prima dată în viaţă la un colocviu organizat de Secţia de critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În Valahia, să fi debutat editorial în 1982, să fii din 1990 membru USR şi să nu fi fost niciodată invitat la colocviile  breslei pînă în 2011 pare ceva absolut firesc! Nu glumesc. (Ha-ha, cine să te creadă?!?) 

Tema întîlnirii: critica de întîmpinare. Moderator Horia Gârbea. (La urma urmei, în România tuturor paradoxurilor, de ce nu?) La prezidiu şi în sală: Gabriel Dimisianu, Florin Mihăilescu, Cornel Ungureanu, Tudorel Urian, Irina Petraş, Andrei Terian, Gelu Negrea, Felix Nicolau, Vasile Spiridon. Şi Viorica Răduţă (am văzut-o). Şi Ana Dobre (scrie în program). Taman la subiectul ăsta nu erau în eleganta sală pusă la dispoziţie de primarul Neculai Onţanu nici Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Ion Pop, Gheorghe Grigurcu, Alex. Ştefănescu, Mircea Martin, Al. Cistelecan, Ştefan Borbely, Ioan Buduca, Marian Popa, Marius Chivu, Simona Sora, Ioan Holban şi nici Antonio Patraş, Cosmin Ciotloş, Doris Mironescu, Bogdan Creţu (ştiu: era vorba doar de Bucureşti, să nu extrapolăm!), dar nici M. Iovănel, R. Voncu, C. Rogozanu. Erau acolo însă, slavă Domnului, Paul Cernat şi Daniel Cristea-Enache, vîrfurile de lance douămiistă ale întîmpinătorismului, care au şi vorbit pe îndelete, astfel încît am şi eu (de) ce să glosez în cele ce urmează!   

Cam de un veac încoace, lumea noastră literară e bîntuită periodic de-o serie de întrebări, cărora, din cît li se dau mai multe, mai diverse, subtile, contradictorii ori înţelepte răspunsuri, dintr-atît rămîn (sau devin mai) insolubile. Cam o dată la un deceniu sîntem zguduiţi de:  „naţional şi/sau universal“, „de ce nu avem roman?“, „penuria instrumentelor de lucru, absenţa dicţionarelor şi a marilor sinteze“, „valorificarea moştenirii culturale“, cosmopolitism vs naţionalism şi ruralism vs urbanism (başca xenofobie vs xenofilie) din unghiul analizei psihologice, „statutul poeziei feminine“, „genul scurt vs fresca socială“, „complexele literaturii române“, „etic şi estetic în critica de direcţie“, „eseul preponderent liric“, „lipsa de apetit teoretic şi vidul filosofic în critica literară“, „unde ni sînt“ textologii, slaviştii, germaniştii, sinologii, cine ne sabotează de nu luăm Nobelul, critica ştiinţifică (universitară) vs critica artistă, „literaturitatea textului dramatic şi, în consecinţă, de ce nu avem teatrologie“, ce se întîmplă cu comparatistica şi variantistica...  

Asta, ca să nu mai spun de clasic-romanticele „fac traducţiile o literatură“, „artă cu tendinţă sau artă pentru artă“, „Ocident sau Orient“, sincronism vs protocronism, conservatorism vs avangardism, Macedonski vs Eminescu, Iorga vs Arghezi, Urmuz şi Tzara, Radu Petrescu vs Marin Preda şi cîte altele asemenea! Între atîtea harpoane gigantice, mică, dar (etern) vioaie: critica literară de întîmpinare. Osul în gît. Slujitoarea care-şi arogă în primă instanţă puterea de decizie judecătorească, iluzionîndu-se că stăpîneşte piaţa, face jocurile şi stabileşte ierarhiile. Zglobia cenuşăreasă care se autopropune regină, deşi e tratată ca bufon la Curte. Bietul actor care se visează regizor, scenograf şi sufleur, de nu chiar autor. Arendaşul vătaf ce se erijează în boier făcător de 

ierarhii. Pana (de vulpe!) de la pălăria istoriei literare... Şi tot aşa. 

În anii ’50-’60, cu Crohmălniceanu, Vitner, Moraru, Paul Georgescu, Novicov, Iosifescu, Nestor Ignat, Radu Popescu, N. Doreanu, V. Mîndra, N. Tertulian, G. Horodincă & comp., critica de întîmpinare era anexa ideologiei (armate) bolşevice, plutonul de cercetare-diversiune înfipt în burta inamicului ideologic, ventrilocul jdanovismului şi stahanovismului exegetic, perfect pe linie, dar statornic scanat de laserul necruţător al presei de partid.  

În anii ’70, ai dezgheţului ceauşist – invers: critica de întîmpinare, cu Nicolae Manolescu, Lucian Raicu, Matei Călinescu, Eugen Simion, Valeriu Cristea, I. Negoiţescu, Gabriel Dimisianu (re)devine campioana „lecturilor infidele“, a călinescianismului ludico-asociativ, cosmopolit, estetizant plezirist, recuperînd valorile interbelice, ecumenice, monarhice. Ea va fi iute taxată întru incriminare şi penitenţă de jandarmeria de partid a lui Eugen Barbu, Ion Lăncrănjan, Mihai Ungheanu, Marian Popa, Pompiliu Marcea, M.N. Rusu, oripilată, aceasta, de libertăţile României literare citite nesmintit în siajul occidentofil şi, fireşte, rusofob al Europei Libere. Ne-am săturat să fim minimalizaţi estetic, noi, ăştia, scriitorii etnocraţiei de partid – exclama Ion Lăncrănjan în Luceafărul, vituperînd exacerbarea estetismului anticomunist. Jos lovinescianismul (lasă, că nici călinescianismul...) şi primatul esteticului! Critica de întîmpinare, orientată axiologic şi nu (vorba vine!) pe ideologic, era pe atunci, pur şi simplu, însăşi întruchiparea ideii de Opoziţie.  

În anii ’80, gheroasa gherilă de partid şi culisele isteţe ale securimii îşi diversifică arsenalul. Pe de o parte, valori moral-intelectuale interbelice, precum Edgar Papu şi Şerban Cioculescu, minimalizează, persiflează ori atacă direct foiletonismul sprinţar, insurgent, asociaţionist, ludicul poetic à la Nichita şi Mazilescu, textualismul optzecist, poezia beat etc. – pronînd zăbala conservatismului stîngist, sămănătorismul antinaţional şi cuminţenia suicidară a struţului. Pe de altă parte, critica de întîmpinare, cu libertatea ei antipartinică de one man show, este atacată de artileria grea a academismului găunos, a enciclopedismului apter şi teoreticianismului dezosat, întrupată în persoana lui Adrian Marino, autorul celor mai nedrepte (sub centură) atacuri la adresa  impresionismului gazetăresc din toată istoria noastră literară. Egocentric resentimentar, megaloman ranchiunos, jalnic masochist, sumă de frustrări umane şi profesionale, Adrian Marino avea să le servească de minune (ca şi Marin Mincu, de altfel) cenzorilor partinici întru terfelirea gazetăriei literare, înţeleasă ca prostituare instrumentată politic, mentalitate rebelă cu felinar roşu la poartă, antinomică faţă de „nobilele idealuri“ ale „ştiinţei literaturii“ slujite înverşunat şi fără folos de fostul biograf al fantasmelor macedonskiene. 

Obsesia obsesiilor tuturor, cale de patru decenii, de la Ceauşescu, Burtică şi Dumitru Popescu-Dumnezeu, la Eugen Florescu, Dinu Săraru şi Valentin F. Mihăescu: Nicolae Manolescu. Un om împotriva unui Sistem. Atît... şi nimic mai mult. Iată emblema în veac a (forţei) criticii româneşti de întîmpinare! Nu vă ajunge exemplul!?! 

Alt deceniu, alte forme de invidie, altă drăcărie. În anii ’90, critica de întîmpinare este atacată multiplu. Dinspre scriitorime (nu avem ierarhia adecvată, jos canonul manolescian, comunismul a falsificat totul, taberele literare au instaurat maniheismul manipulator şi, la limită, ucigător), dinlăuntrul confraţilor (nu avem o Istorie credibilă a literaturii de la G. Călinescu încoace, nu avem critici fără fisuri moral-estetice, scriitorii nu sînt iubiţi, înţeleşi, îndrumaţi, sprijiniţi, traduşi, premiaţi şi alintaţi cum se cuvine), pentru ca prezentul să deschidă un orizont de aşteptare gata să rivalizeze cu sîngeroasa dentiţie cît ecranul din Jaws. 

În anii 2000...  

Staţi aşa, că revin! Cum să refuz tocmai eu fălcile (şi hălcile) unui subiect aşa de generos?!?

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008 – mai 2010, Humanitas, 2011.

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

comisia europeana
Bugetul UE: Cine plătește și cine câștigă cel mai mult. Cum stă România
În bugetul UE, națiunile mai bogate din vestul și nordul Europei servesc în principal drept contributori neți, în timp ce membrii Europei Centrale și de Est sunt principalii beneficiari.
Biserica Sf  Nicolae din Demre Antalya Turcia și sarcofagul Sfântului Nicolae Colaj Anadolu Getty Images
Mormântul Sfântului Nicolae, care a inspirat povestea „Moș Crăciun”, descoperit sub o biserică din Turcia
În 2022, arheologii au început săpăturile sub o biserică din sudul Turciei, bănuind că acolo ar putea fi mormântul Sfântului Nicolae. Recent, eforturile lor au scos la lumină un sarcofag de calcar, despre care se crede că a adăpostit rămășițele episcopului ce a inspirat legenda lui Moș Crăciun.
image png
„Am aflat că soția mea a avut cândva o relație cu bărbatul care este acum iubitul mamei ei” - reacția bărbatului când l-a întâlnit pe fostul iubit al soției sale
Faptul că soția sa s-a iubit în trecut cu un bărbat care în prezent este iubitul mamei ei a creat o mare frustrare pentru un bărbat în vârstă de 35 de ani. Cum a reacționat când a aflat și de ce anume se teme?
dacii jpg
Originea dacilor este diferită de ceea ce învățăm la școală. O serie de ipoteze arată că erau mai degrabă celto-daci decât geto-daci
Originea etnică a dacilor rămâne și astăzi un mister. Tot mai mulți specialiști spun că geții și dacii erau, de fapt, popoare diferite, cel mult cu un fond comun. Dacii sunt atestați mult mai târziu decât geții și, în plus, ar fi rezultatul unui conglomerat tribal și etnic .
Priveliștile spectaculoase de pe pârtiile Transalpina Voineasa Foto Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa
Cel mai spectaculos domeniu schiabil din țară: pârtii deschise zilnic, înainte de Poiana Brașov. Surpriza sezonului
Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa, din județul Vâlcea, și-a deschis oficial porțile pentru un nou sezon, atrăgând pasionații de aventură pe zăpadă din toate colțurile țării. Cu pârtii deschise încă din 30 noiembrie 2024, acest paradis al sporturilor de iarnă promite experiențe de neuitat.
shutterstock 2367557395 jpg
De ce fierbe luna lui Jupiter. Noi observații ale NASA deslușește un mister vechi de 45 de ani
Nava spațială Juno a NASA a făcut noi descoperiri despre luna de foc a planeti Jupiter, Io, cel mai activ vulcanic corp din sistemul nostru solar, rezolvând o problemă ce intrigă de multă vreme oamenii de știință, relatează CNN.
Pacienţi Covid în Spitalul Găeşti. FOTO
România, cel mai bolnav pacient al Europei. De ce am ajuns în această situație - Concluzia raportului „Health at a Glance”
În comparație cu media Uniunii Europene, în România mor de trei ori mai mulți pacienți din cauza unor boli tratabile, iar speranța de viață sănătoasă este printre cele mai reduse. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, ne plasăm pe locul 22 din 27 de țări UE.
70d089e60bbdf4d2c00cdc56f8dfd5c1 jpg
Luptătorii uiguri din Siria amenință China: „Suntem mujahedinii din Turkistanul de Est”
Un grup militant uigur care a participat la răsturnarea dictatorului Bashar-al Assad a promis că va duce mai departe lupta în țara lor de origine, China.
Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.