Cristalele copil─âriei

Publicat în Dilema Veche nr. 685 din 6-12 aprilie 2017
Cristalele copil─âriei jpeg

ÔŚĆ Radu Sergiu Ruba, O var─â ce nu mai apune, Editura Humanitas, 2014. 

O var─â ce nu mai apune este, poate, cea mai mare surpriz─â literar─â pe care v-a┼úi putea-o face dac─â, a┼ča cum mi s-a ├«nt├«mplat mie, n-a┼úi apucat s─â citi┼úi cartea la apari┼úia ei ├«n urm─â cu trei ani. Radu Sergiu Ruba a publicat c├«te pu┼úin din toate: poezie, proz─â scurt─â ┼či roman, eseuri ┼či interviuri cu scriitori str─âini, a ┼či tradus c├«teva c─âr┼úi sau a editat antologii (precum Constela┼úia Homer ÔÇô O antologie a scriitorilor nev─âz─âtori din Rom├ónia, recent ajuns─â la a doua edi┼úie la Tipo Moldova). ├Än tot ce a scris Radu Sergiu Ruba se v─âd o inteligen┼ú─â ie┼čit─â din comun, o cultur─â solid─â, de mod─â veche, precum ┼či un talent stilistic remarcabil. S-ar putea spune c─â e un scriitor complet, cum pu┼úini s├«nt ast─âzi, iar aceast─â carte autobiografic─â, aparent nepl─ânuit─â, ├«nsumeaz─â toate calit─â┼úile scrisului s─âu.

ÔÇ×Am ajuns la aceast─â m─ârturie pe un drum lung, ├«nt├«rziat de ezit─âri, de ocoli┼čuri, de escale cu sau f─âr─â voie, de lunec─âri ├«n capcane, de ie┼čiri anevoioase de acolo, de reveniri spre ┼úint─â din alte unghiuri, de lene ┼či de team─â. Am mai spus o, cu ab┼úinere de la detalii ├«ns─â: vederea, c├«t─â a fost, mi-am pierdut-o pe la unsprezece aniÔÇŽ Omul poate s─â-┼či piard─â vederea, dar nu ┼či memoria vizibilului, func┼úia ochiului poate s─â dispar─â, ├«ns─â nicidecum amintirea lumii arate cu privirea. ├Än spatele pleoapelor, ├«nvie lumea ca reprezentare. Nu o v─âd, dar mi-o filmez spontan, mi-o reprezint pornind de la profilurile ei reale. Cel pu┼úin la ├«nceput, nu adaug nimic din propria-mi imagina┼úieÔÇť, spune Radu Sergiu Ruba ├«n ÔÇ×Cuv├«ntul ├«nainteÔÇť, ajut├«ndu-ne s─â ├«n┼úelegem cartea ┼či ca pe o aventur─â a c─âut─ârii lumii imprimate ├«n privirea pierdut─â. (Vezi ┼či fragmentul de mai jos.) Copil─âria marcheaz─â aici hotarul amintirii (ÔÇ×nu exist─â Paradis ├«n absen┼úa luminiiÔÇť), iar aceast─â carte autobiografic─â trece rareori ├«n adolescen┼úa ┼či ├«n maturitatea naratorului a c─ârui privire, deopotriv─â melancolic─â ┼či plin─â de via┼ú─â, ├«nvie locurile ┼či personajele (locurile devin ele ├«nsele personaje ├«n amintire) ├«nt├«lnite p├«n─â la unsprezece ani ├«n pitoreasca ┼úara ┼čvab─â a S─âtmarului.

S├«nt anii ÔÇÖ60 ┼či Radu Sergiu Ruba surprinde foarte bine atmosfera rural─â ├«nc─ârcat─â politic din cauza Partidului care, abia sc─âpat de problema partizanilor, ├«ncearc─â s─â-┼či impun─â autoritatea, inclusiv prin figura tat─âlui ajuns primar, ├«n fosta regiune austro-ungar─â, deci multiconfesional─â ┼či multilingv─â. De altfel, istoria este cadrul tuturor pove┼čtilor din carte, iar complicata istorie a Ardealului de la jum─âtatea secolului trecut, cu accentele antisemite horthyste, apoi ┼či cu abuzurile regimului stalinist, este bine ilustrat─â de pove┼čtile comunit─â┼úii, ├«n special de destinul ÔÇ×jidovului r─ât─âcitor WeiszÔÇť sau al ÔÇ×legionarului haiducit BlidaruÔÇť.

Dar adev─âratele personaje ale acestor istorii autobiografice s├«nt str─âbunicii Floarea (cea supranumit─â Floarea Nordului, adev─ârata povestitoare a familiei) ┼či Gheorghe Pomean, ale c─âror pove┼čti de via┼ú─â, ascultate de copilul ├«n v├«rst─â de 6 9 ani dep─ânate seara ├«n cas─â, ocup─â cele mai multe pagini din carte ┼či pe bun─â dreptate, c─âci s├«nt de-a dreptul fabuloase. ├Äntre fuga de-acas─â a str─âbunicii adolescente, travers├«nd oceanul ├«n America, ├«n c─âutarea so┼úului plecat acolo s─â munceasc─â cu mult ├«nainte de Primul R─âzboi Mondial, ┼či deportarea str─âbunicului ajuns factor po┼čtal ├«n Siberia dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, ├«ntre aceste dou─â episoade se ├«ntind o mie ┼či una de pove┼čti de via┼ú─â, pove┼čti de imigra┼úie, lag─âr ┼či r─âzboi, inclusiv un miracol religios, toate absolut fascinante, deopotriv─â dramatice, misterioase, emo┼úionante ┼či pline de umor. (Str─âbunicii ÔÇ×tr─âiser─â spulberarea a dou─â ├«mp─âr─â┼úii ┼či ├«ntregirea unui regat; trecuser─â peste ei cinci st─âp├«niri lume┼čti, le supravie┼úuiser─â, aveau s─â ├«ndure ├«nc─â dou─âÔÇŽÔÇť) Rareori am citit c─âr┼úi autobiografice at├«t de spectaculoase, ale c─âror capitole pline de aventuri s─â se desf─â┼čoare cu adev─ârat dup─â logica romanului.

Episodul din tinere┼úea autorului al scurtei rela┼úii cu o fat─â cunoscut─â ├«n copil─ârie este printre pu┼úinele treceri ale hotarului temporal al amintirilor ┼či ajut─â la ├«n┼úelegerea ÔÇ×vitalit─â┼úii memoriei vizualeÔÇť a autorului, o calitate deopotriv─â descriptiv─â ┼či poetic─â reflectat─â ├«n scrisul lui Radu Sergiu Ruba cu asupra de m─âsur─â. De asemenea, c├«teva pagini eseistice abordeaz─â ┼či alte teme, precum cea a vis─ârii, spre exemplu, extrem de interesant─â (ÔÇ×nev─âz─âtorii congenitali viseaz─â iluzia spa┼úiului deschisÔÇť), sau a tehnicilor scrisului (ÔÇ×vocea electronic─â a calculatorului vede textul ┼či-l preschimb─â ├«n cuvinte la fel cum mama Floare a pref─âcut lumea v─âzut─â ┼či ├«nchipuit─â de ea ├«n vorbe ┼či ├«n povesteÔÇť). De altfel, finalul c─âr┼úii vine, ├«n mod simbolic, odat─â cu moartea acestei fabuloase femei ├«nainte ca str─ânepotul ei s─â-┼či piard─â vederea ┼či care, mai t├«rziu, tocmai el avea s─â-i scrie povestea.

Radu Sergiu Ruba este un povestitor grozav ┼či un stilist des─âv├«r┼čit; O var─â ce nu mai apune ridic─â foarte sus standardul c─âr┼úilor autobiografice.

Sîmbătă, 8 aprilie, de la ora 14, îl puteţi asculta pe Radu Sergiu Ruba în emisiunea All You Can Read de la Radio Seven (103,4 FM sau online la www.7radio.ro).

*****

Radu Sergiu RUBA
O var─â ce nu mai apune (fragment) 

Ce-ar fi dac─â o inteligen┼ú─â de sus mi-ar cerceta creierul? O inteligen┼ú─â de pe Syrius. De ce tocmai Syrius? Pentru c─â ascensiunea lui pe cer d─â semnul rev─ârs─ârii Nilului. Se ┼či credea de fapt c─â steaua atrage spre sine apele ce ies astfel din albie ┼či dau s─â se ├«nal┼úe. De groaza distan┼úei, nu apuc─â dec├«t s─â se reverse. Pic─âtura asta de lumin─â poate fi cauza bel┼čugului. Vine a┼čadar o ra┼úiune de pe Syrius, a┼ča, ca o raz─â ce dezl─ân┼úuie Nilul, m─â ia de b─ârbie ┼či mi se uit─â ├«n─âuntrul ┼úestei. Nu o intereseaz─â materia, masa cerebral─â. E o inteligen┼ú─â de sus, prin urmare, o ia ├«n amonte pe firul g├«ndurilor, al imaginilor ├«mpletite una ├«ntr-alta p├«n─â la cap─ât, ├«n spate, sub occipital, pe c├«mpul vizual.

Bunul meu prieten, regretatul, de neuitatul poet Cristian Popescu, declama c─â visul zace ├«n─âuntrul craniului ca un cristal, iar pentru a-l citi trebuie s─â-l sco┼úi de acolo. La fel ┼či ├«n┼úelepciunea syriot─â: va constata mai ├«nt├«i c─â, pe c├«mpurile cerebrale 17, 18 ┼či 19 ale lui Ruby, ale mele adic─â, e o dezordine de cristale ce refuz─â s─â se ├«nl─ân┼úuie, dau ├«nd─âr─ât de la legarea lor ├«ntr-o structur─â. Dar cle┼čtarele s├«nt acolo ┼či ├«nchid ├«n ele cr├«mpeie de lume. Priveli┼čti care au fost ┼či nu mai s├«nt, ├«ns─â de care el leag─â anumite identit─â┼úi. Peisajele nu s├«nt tocmai cele de alt─âdat─â, s-au alterat cu timpul, au c─âp─âtat patine ┼či sc├«nteieri proprii de la regimul lor recluzionar, alimentat numai de intensitatea amintirii, nu de contactul cu modelul. Lan┼úurile de cristale rupte, ├«mpr─â┼čtiate, a┼čchiile, pulberile, l─âcr─âm─ârile lor r─ânite, oglindind un cer de demult, con┼úin nu tocmai culori, ci emit nuan┼úe ┼či penumbre cromatice care nu mai exist─â sub soare, s-au format ├«n fa┼úa locului prin amestecuri endogene haotice, ├«n absen┼úa luminii. Dar imaginile despre care Ruby vorbe┼čte pot fi recunoscute p├«n─â la urm─â, iar dac─â nu recunoscute, m─âcar reconstituite.

El afirm─â, iar eu confirm c─â am ├«nt├«lnit lumina acestei lumi doar prin vreo cinci sate din ┼úinutul S─âtmarului. Syrio┼úii ar putea observa, cercet├«nd cristalele din capul meu, c─â de R─âte┼čti e legat─â culoarea verde, iar de Pi┼čcari cea galben─â. E satul p─ârin┼úilor mei care m─â trimiteau aici vara la cele dou─â perechi de bunici. Ajungeam uneori ┼či iarna la ei ├«n sania tras─â de cai, bine ascuns sub dune pufoase, cu c─âr─âmizi ├«nc─âlzite la picioare. Coci┼čul m├«na cu b─âgare de seam─â prin P─âdurea Cerhatului. Luneca o vreme ├«ncet. ├Än sanie se t─âcea m├«lc de frica lupilorÔÇŽ

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?