Corectitudinea literară

Publicat în Dilema Veche nr. 322 din 15-21 aprilie 2010
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

Una dintre cele mai incitante convorbiri de la ultimul Salon du livre parizian – ediţie aniversară care numai de celebrităţi scriitoriceşti nu a dus lipsă – a fost, fără îndoială, dialogul din prima seară între Marie Darrieussecq şi Régis Jauffret. Aflaţi, fiecare, în mijlocul cîte unui scandal mediatico-literar legat de ultima carte publicată, cei doi au discutat, mai bine de o oră, despre graniţele dintre ficţiune şi realitate, dar mai ales despre limitarea libertăţii scriitorului prin interpretarea factuală, cînd nu de-a dreptul juridică, a literaturii. Discuţia a fost interesantă mai ales fiindcă cei doi – scriitori de raftul doi spre trei, însă intens mediatizaţi şi traduşi – au simţit nevoia să răspundă în scris acuzaţiilor calomnioase: Jauffret într-o prefaţă excesivă la romanul său Sévère, în care îşi asigură cititorii că „nimeni n-a murit vreodată într-un roman“, Darrieussecq într-un amestecat Rapport de police, eseu despre plagiomnie (dorinţa de-a dreptul erotică de a fi plagiat) scris ca răspuns la acuzaţiile altor două scriitoare de limbă franceză – Marie Ndiaye, recenta cîştigătoare a Premiului Goncourt, şi Marie Laurens. Prima a acuzat-o pe Darrieussecq încă din 1998 de „maimuţăreală“ (singerie), după apariţia romanului Naissance des fantômes, iar cea de-a doua în septembrie 2007 de „plagiat psihic“, în legătură cu romanul Tom est mort.

Rapport de police, apărut la sfîrşitul lui 2009, nu este însă, cum ne-am putea imagina, o pledoarie în cazul propriu, o etalare de texte sau o demascare a taberelor provocatoare de calomnie, nici măcar o ironie devastatoare a noii poliţii literare care ascute lupta de clasă pe cele două maluri ale Senei. Raportul Mariei Darrieussecq e mai degrabă un jurnal de lectură exasperat al contextului ideologic în care au fost produse, de-a lungul timpului, anumite „acuzaţii de plagiat şi alte moduri de supraveghere a ficţiunii“.

Noua poliţie literară


Am fost convinsă, pînă să citesc cartea, că Darrieussecq – crucificată, calomniată, „atinsă în propria carne“, cum zicea într-o emisiune TV, sub privirea compasivă şi încurajatoare a lui Philippe Sollers – a scris o carte despre propria calomnie. Despre o formă de a fi dispreţuit, cum ar fi vrut să scrie Virginia Woolf şi n-a mai apucat. Romanciera devenită între timp psihanalistă scrie însă un eseu de aproape 400 de pagini (dintre care 36 de bibliografie) despre mizeria de a fi acuzat pe nedrept de plagiat. Argumentele de autoritate şi selecţia celor defăimaţi pe nedrept sînt strivitoare – începînd cu Proust, Freud şi Celan, trecînd prin Mandelstam şi Maiakovski, ajungînd la Danilo Kis şi, tangenţial, la ea însăşi (romancieră talentată, dar aparţinînd cu totul altui eşalon decît scriitorii amintiţi). Darrieussecq pledează la cîteva „bare“ imaginare, amintind complicata relaţie între Freud şi prietenul său Fleiss, manipularea mediatică a nefericitei acuzaţii de plagiat adresate lui Paul Celan de văduva prietenului său, poetul Yvan Goll, sau folosirea politică a calomniei plagiare în Rusia anilor ’20. Sînt însă tot atîtea procese încheiate cu sentinţe definitive (inclusiv cel propriu, care n-a putut ajunge vreodată în justiţie măcar pentru că nu există încă o legislaţie valabilă nici pentru „maimuţăreală literară“, nici pentru „plagiat psihic“).

Am citit raportul despre noua poliţie literară cu stupoare şi compasiune, dar aşteptînd pînă la sfîrşit detalierea cazului propriu, motorul acestui lung eseu. El apare mereu sub umbrela altor calomnii, între drama sinucigaşă a lui Celan şi groaza mărturisită de Daphné du Maurier de a i se scotoci prin propria intimitate, între cinismul lui Freud (deplîngînd „sinuciderea radicală“ a discipolului său Vicktor Tausk, care s-a spînzurat trăgîndu-şi şi un glonte în cap) şi cancerul fulgerător căruia i-a căzut victimă Danilo Kis după acuzaţia de plagiat. E clar, a fi acuzat pe nedrept de furt literar, parazitare, sampling te poate ucide la propriu. Marie Darrieussecq are însă nervii tari, cum singură mărturiseşte, dar mai ales o bogată experienţă de terapeută care diagnostichează pe loc erotomania transformată în plagiomnie.

Neputinţa de a gusta literatura

Există, totuşi, o parte interesantă în raportul acesta – cam haotic şi nedilematic – despre „micul trib de curajoşi gînditori ai plagiatului“ aflat în „ţara universitară, pe malul lacului Intertextual“. Este vorba despre aşa-zisa corectitudine literară ale cărei rictusuri îngheţate le putem vedea şi în revistele culturale româneşti sau în atribuirea anumitor premii literare. Noua corectitudine literară preferă (şi susţine, deşi nu direct) non-ficţionalul în literatură, primatul faptelor (şi al Istoriei reale), al emoţionalului şi al compasionalului legate de argumentul „trăitului“; noua corectitudine literară nu acordă imaginaţiei dreptul de a fi creatoare de realitate; noua corectitudine literară reciclează autenticitatea şi originalitatea primare, instituind (cînd are şi putere) un soi de anacronism uluitor pentru cei ce-şi imaginează că mai ştiu ce e literatura...


În Spania „sirenele supravegherii literare“ vuiesc periodic, mai ales din partea stîngă a eşichierului literar. Cam în aceeaşi perioadă în care apărea în Franţa raportul scriitoarei ultragiate, un sociolog spaniol respectat, care a conferenţiat nu demult şi la Bucureşti, scria în El País despre „puerilitatea ficţiunii“ şi limpezimea faptelor. Asta nu mai are de-a face cu plagiatul (nici măcar cu sensul lui etimologic, de furt de sclavi sau de copii), deşi exact istoria se poate repeta în mai multe cărţi, pretextele exterioare se pot suprapune, faptele sînt aceleaşi, nu cuvintele sau viziunea. În schimb, tendinţa aceasta are destul de-a face cu noua corectitudine literară, formă exasperantă şi foarte actuală a neputinţei de a gusta literatura şi mai ales de a o scrie.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.