Compoziţii exemplare

Publicat în Dilema Veche nr. 482 din 9-15 mai 2013
Compoziţii exemplare jpeg

● T.O. Bobe, Contorsionista, Editura Humanitas, 2011.

La cît de ignorat este genul scurt – şi de către edituri, şi de către public –, mi se pare cu atît mai nedreaptă receptarea insuficientă (dacă percepţia mea e reală) a unei culegeri de povestiri precum Contorsionista, venită de la un scriitor care a dat un volum de poezie cult – Bucla (Univers, 1999), şi un roman de succes – Cum mi-am petrecut vacanţa de vară (Polirom, 2004), ajuns deja la a treia ediţie. Eu însumi ajung să scriu cu mare întîrziere despre această carte, care mi-a amintit, pe alocuri, de Nostalgia lui Mircea Cărtărescu.

Nu e o surpriză că T.O. Bobe este un stilist, iar faptul că acest volum de povestiri – început, conform mărturisirii scriitorului, „pe la mijlocul ultimului deceniu din mileniul trecut“ – a avut mai multe variante denotă grija extremă pentru formulare, expresie şi compoziţie. Căci după stilistica impecabilă, T.O. Bobe se arată şi un fin cunoscător al lexicului (într-o literatură în care majoritatea scriitorilor folosesc doar vocabularul fundamental), şi un povestitor ingenios, capabil de asociaţii uluitoare, într-un discurs aparent lejer (o „schizofrenie bine temperată“, întîlnită doar la un Răzvan Petrescu), integrat unor naraţiuni complicate, compuse atent în straturi şi din alternanţe, cu citate şi referinţe adînc îngropate în text şi, mai ales, cu destule clin d’œil-uri între povestiri. Fundamental, T.O. Bobe este un ironist, iar povestirile sale sînt nişte stranii fantezii parodice, unde, însă, insolitul, pastişa şi lirismul merg mînă în mînă. Comicul, poezia şi absurdul sînt, toate, constante ale povestirilor sale, construite ca nişte deliruri cu efecte narative controlate, în care logica doar se lasă întrezărită, pentru a abdica în vertijul formulărilor încuietoare, deseori de o frumuseţe stranie, nu rareori obscură. De altfel, povestirea care dă şi titlul volumului (publicată, dacă nu mă înşel, pe la sfîrşitul anilor ’90, în revista Interval) este o ars poetica. Tînăra contorsionistă, care dovedeşte „o mobilitate şi o adaptibilitate cu totul ieşite din comun“ şi ajunge să „îmbine meritul tehnic cu meritul artistic“, sfîrşeşte prin a se contorsiona în sine, dispărînd în perfecţiunea propriului exerciţiu. Sfînt trup şi artă sieşi, contorsionista din care rămîne doar un zîmbet (precum gura beckettiană) este metafora formulei literare practicate de T.O. Bobe însuşi.

Nici restul povestirilor nu sînt cîtuşi de puţin ceea ce par a fi, te prinzi cu uşurinţă în iţele şi fiţele textelor, fără a înţelege cu adevărat încotro te poartă naraţiunea, povestitorul manipulîndu-şi, ca pe nişte marionete, nu atît personajele, cît propriii cititori. Motiv pentru care o să mă concentrez mai mult pe forma povestirilor şi mai puţin pe detaliile conţinutului. „Răpirea din Serai“ începe cu descrierea subiectului celebrei carpete, din unidimensionalitatea căreia prinde formă şi mişcare, ca într-un balet narativ potenţial (conjuncţia „dacă“ marchează impulsul istorisirii), cu multe focalizări şi stop-cadre („luneta“ şi „lupa“ apar ca metaobiecte), o poveste de dragoste din anii ’80, de pe malul Mării Negre. Şi în poemul în proză „Cea mai frumoasă femeie din lume“, tot despre un delir vizual este vorba („îi vedeam / priveam“ deschide fiecare paragraf), mai exact, despre o serie de slide-uri ce surprind prototipuri ale eternului feminin din Parisul sau Londra secolelor trecute, în subsolul textului, în spatele pînzei acestei proiecţii a subconştientului cultural desfăşurîndu-se secvenţial, sub forma unui poem sincopat, episoadele unei poveşti de dragoste agitate şi întinse pe durata mai multor ani, în Constanţa. (De altfel, Constanţa este oraşul a cărui geografie urbană T.O. Bobe o integrează perfect în aceste povestiri, fără a coborî, însă, în subterane, precum Cărtărescu în Bucureştiul lui.) Exemplar din punct de vedere stilistic, textul evoluează, în chiar paragraful care dă sens imaginii de pe coperta cărţii, într-un ton cumva cărtărescian: „Îi priveam tălpile, şi ele la rîndul lor mă priveau ca doi ochi orbi, monstruoşi, care dincolo de pieliţa întinsă pe ei îmi recompuneau imaginea din mii de fosfene din sclipiri albastre şi roşii şi verzi ce alunecau prin cristalin pînă la pelicula unde, răsturnat într-un univers răsturnat, în culori de sens invers îi priveam tălpile cu călcîiele sprijinite unul de altul, lipite, îi privem tălpile ce păreau acum înotătoarea dorsală a unei specii necunoscute ori un fragment dintr-o orbitoare stea în cinci colţuri, i le priveam şi, în macrameul liniilor desenate pe ele, distingeam destinul acelei femei.“ Tot un personaj feminin aflăm şi în cea de-a patra povestire (plus în alte două din cele opt ale volumului), „Irina. I se duce un fir la ciorap“ – drumul prin oraş al unei femei, sub forma unui stream of consciousness domestic-sentimental, proză construită cumva pe modelul muzical al variaţiunii, cu refrene, reveniri şi reluări.

„Cum am întemeiat Montrealul“ – o proză încă şi mai ambiţioasă stilistic decît „Cea mai frumoasă femeie din lume“ – este parodia picarescă, sub forma consemnării la persoana I a unuia dintre membrii echipajului belgian care descinde pe o coastă neexplorată şi întemeiază acolo o aşezare. Comicul relatării, alternînd limbajul preţios de letopiseţ/cronică a expediţiei cu oralitatea vulgară, este concurat doar de lirismul exotic al reveriilor pe care le au membrii echipajului, în timp ce înfruntă triburile native şi zeităţile acestora. Ca o demnă fantezie postmodernă, textul conţine referinţe deopotrivă la cultura greacă antică şi la cea pop americană, o vagă trimitere la „Răpirea din Serai“, precum şi un posibil paragraf autoreferenţial, despre chiar principiul narativ al textului, care se dezvoltă la nesfîrşit: „...ar fi ascultat cu suflarea tăiată, cu bătăile inimii punctînd ritmul poveştilor ei, ar fi ascultat-o şi ar fi călătorit, călăuzit de ea, prin lumi răsucite în ele, prin lumi care ar fi fost dacă n-ar fi fost alte lumi, prin lumi căzute în altele căzute în altele, telescopate la nesfîrşit şi oglindindu-şi una alteia frumuseţea şi hidoşenia...“ „Nemuritorul“ este o ingenioasă povestire fantastică, în siajul unui Adolfo-Bioy Casares (sau, apropo de intriga sinucigaşului în serie, asemănătoare scenariului lui Nacho Vigalondo din Los cronocrímenes), despre un bărbat care descoperă că se poate întoarce în timp, pe firul poveştii sale de iubire destrămate, încercînd să descopere momentul rupturii. Dacă lunga fantezie primatomorfotică scrisă la persoana a II-a şi la timpul viitor „Bună dimineaţa, cimpanzeeo“ este o povestire nu despre pierdere, ca celelalte, ci despre inadaptare, cortázariana „Tandreţea felinelor mici“ este confesiunea unei imposibilităţi, bărbatul-narator fiind sedus de o stranie apariţie unipedă (cam ca-n videoclipul lui Tori Amos la „A Sorta Fairytale“).

Fără a fi egale între ele ca valoare, dar una mai incitantă decît alta şi toate foarte bine scrise, cu pasaje de o rară frumuseţe stilistică, cartografiind zone literare nestrăbătute pînă acum la noi, am avut senzaţia că prozelor lui T.O. Bobe, rafinate şi inteligente, le lipseşte, totuşi, viaţa. Precum felina unipedă – care nu ştii cum arată şi de care nu ştii cum să te apropii –, precum contorsionista care se contorsionează în sine pînă la a dispărea în propriul zîmbet, prozele astea stranii par că se scriu din ele înseşi, fără legătură cu lumea; compoziţii exemplare literar, care-şi sînt autosuficiente în lumea lor de hîrtie. Fireşte, acesta nu este un reproş absolut şi întreaga literatură de acest fel ar putea fi privită şi aşa, fără a i se diminua calităţile, este doar senzaţia de artificial pe care am avut-o, uneori, la lectura grupată a acestor sofisticate povestiri. Altfel, o carte pe care o consider cel mai bun volum de povestiri al ultimilor ani.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Șoferii de mașini electrice plătesc sume astronomice pentru înlocuirea anvelopelor. „Nu mi-a venit să cred când mi s-a spus că trebuie să le înlocuiesc“
Cumpărătorii de mașini electrice ar trebui să fie conștienți de costurile „astronomice” necesare pentru înlocuirea regulată a anvelopelor cu durată scurtă de viață, au avertizat proprietarii.
image
Ce pensionari nu vor avea pensii majorate din septembrie. Casa de Pensii: sunt un milion de persoane
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a făcut o serie de precizări privind recalcularea pensiilor, precizând că 1 milion de pensionari nu vor beneficia de majorare.
image

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.