Colec╚Ťionarul de rit vechi

Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
Colec╚Ťionarul de rit vechi jpeg

ÔŚĆ Natalia Semenova, Andr├ę Delocque, Colec╚Ťionarul. Povestea lui Serghei ╚ściukin ╚Öi a capodoperelor sale pierdute ╚Öi reg─âsite, traducere din limba francez─â de Silvia Colfescu, Editura Vremea, Bucure╚Öti, 2019, 264 de pagini, din care 16 de ilustra╚Ťii. 

Din c├«nd ├«n c├«nd, o problem─â fr─âm├«nt─â min╚Ťile formatorilor de opinie: este compatibil─â etica r─âs─âritean─â influen╚Ťat─â de cre╚Ötinismul ortodox cu dezvoltarea modern─â a societ─â╚Ťii, cu productivitatea ei economic─â at├«t de necesar─â unui progres satisf─âc─âtor de competitiv? Tema e veche ╚Öi probabil dateaz─â ├«nc─â de dinainte ca Max Weber s─â o fi conturat a╚Öa de precis ├«n a sa Etica protestant─â ╚Öi spiritul capitalismului. Dar am descoperit recent premisele unei reformul─âri a problemei. ╚śi ele, la r├«ndul lor, pornesc de la observa╚Ťia c─â ╚Öi Estul ortodox ar fi avut parte de propriul ÔÇ×protestantismÔÇť, pe care s-a cl─âdit o etic─â a unui capitalism r─âs─âritean.

S-a ├«nt├«mplat ├«n Rusia ├«n secolul al XIX-lea, odat─â cu av├«ntul celei mai de succes p─âr╚Ťi a negustorimii ÔÇô a ÔÇ×cupe╚ŤilorÔÇť, cum li s-a spus, ├«ntr-un mod devenit nou─â familiar prin termenul de epoc─â al ÔÇ×precupe╚ŤilorÔÇť. Ace╚Öti ru╚Öi s├«nt ├«ns─â tocmai urma╚Öii celor ce s-au opus reformei patriarhului Nikon din secolul al XVII-lea, descenden╚Ťii schismei din vremea ╚Ťarului Alexei. Morala lor strict─â, predispozi╚Ťia c─âtre munca sus╚Ťinut─â, solidaritatea lor extins─â de la cea de sect─â la cea de cast─â ╚Öi breasl─â, au constituit ÔÇô ca ╚Öi la protestan╚Ťi ÔÇô cheia succesului. Dup─â 1850, familii de ÔÇ×stili╚ÖtiÔÇť ru╚Öi precum ╚ściukin, Morozov, Riabu╚Öinski, Tretiakov sau Soldatenkov au devenit cel pu╚Ťin la fel de influente ╚Öi bogate ca ╚Öi cele aristocratice. Povestea unei astfel de familii din Kupiecestvo, noua clas─â a t├«rgove╚Ťilor ru╚Öi liberi, ne-iobagi, este detaliat─â ├«ntr-o carte publicat─â recent ╚Öi la noi: Colec╚Ťionarul. Povestea lui Serghei ╚ściukin ╚Öi a capodoperelor sale pierdute ╚Öi reg─âsite.

Cheia c─âr╚Ťii, t─âietura ei interpretativ─â, nu ╚Ťine neap─ârat de sociologia religioas─â. Aceasta e doar o discu╚Ťie subsidiar─â. Volumul se ocup─â ├«n principal de descrierea constituirii colec╚Ťiei de tablouri ╚Öi obiecte de art─â a fra╚Ťilor ╚ściukin ╚Öi de destinul ulterior al acesteia. Exist─â o similitudine frapant─â a contrastelor dintre apari╚Ťia germenilor morali ai capitalismului pe teren rus-ortodox ╚Öi apari╚Ťia pasiunii pentru arta avangardist─â pe teren ÔÇ×stilistÔÇť. Dar a╚Öa a fost. Serghei ╚ściukin, om de afaceri de succes, a colec╚Ťionat, p├«n─â la instalarea bol╚Öevicilor, zeci de tablouri de Monet, Renoir, Gauguin, Degas, Matisse, Picasso, C├ęzanne sau Van Gogh. Era expert ├«n textile ╚Öi ├«n contracte ├«n lumea alunecoas─â a comer╚Ťului oriental, dar mergea regulat la Paris, unde ├«╚Öi dezvoltase un fler ascu╚Ťit pentru pictorii, ├«n special impresioni╚Öti, afla╚Ťi ├«n curs de afirmare ╚Öi ├«nc─â subaprecia╚Ťi de cercurile autohtone. Achizi╚Ťiile lui ╚Öi ale fra╚Ťilor s─âi vor constitui ÔÇô al─âturi de cele ale fra╚Ťilor Tretiakov ╚Öi ale fra╚Ťilor Morozov ÔÇô fala muzeelor sovietice. Occidentalii care le-au vizitat ulterior nu ├«╚Öi d─âdeau seama cum de avea URSS a╚Öa ceva. Dar explica╚Ťia e simpl─â. Dup─â venirea comuni╚Ötilor, Serghei a plecat din Moscova ╚Öi ╚Öi-a l─âsat aici tablourile, iar Dimitri, fratele lui, care a r─âmas ├«n ╚Ťar─â pe l├«ng─â comorile sale, a primit permisiunea de a deveni paznic la muzeul pe care l-a construit ╚Öi l-a umplut de exponate. Ulterior, activi╚Ötii culturali au permutat colec╚Ťiile, au amestecat tablourile, dar ceea ce a r─âmas neschimbat, ╚Öi anume simpla lor existen╚Ť─â ├«ntre grani╚Ťele ╚Ť─ârii, a avut acela╚Öi impact constant.

├Än mic, ╚Öi la noi exist─â pove╚Öti similare de la instalarea comunismului la Bucure╚Öti, cum ar fi cea a muzeului Zambaccian. ├Än acest caz, fondatorul colec╚Ťiei a ajuns la o ├«n╚Ťelegere cu statul rom├ón a╚Öa ├«nc├«t a╚Öez─âm├«ntul lui s─â supravie╚Ťuiasc─â. Dar pasiunea pentru colectarea operelor de art─â are multe expresii. De la cap─âtul cel─âlalt al zonei occidentale, din Lumea Nou─â, ├«mi vin ├«n minte alte exemple. Primul este ÔÇ×Casa LomaÔÇť din Toronto, conacul ├«n stil gotic-european construit de omul de afaceri Henry Pellatt la ├«nceputul secolului XX. Chiar dac─â nu are colec╚Ťii de art─â comparabile cu cele str├«nse de cupe╚Ťii ru╚Öi men╚Ťiona╚Ťi, locuin╚Ťa este, pentru Canada acelei vremi, o oper─â de art─â ├«n sine. Iar al doilea exemplu este cel al muzeului Morgan din New York, constituit ├«n jurul fabuloasei biblioteci private a finan╚Ťistului J.P. Morgan, ├«ntinse de jur-├«mprejur pe trei niveluri ├«ntr-o ├«nc─âpere c├«t un naos de catedral─â. ├Än timp, colec╚Ťionarul american i-a ad─âugat bibliotecii edi╚Ťii princeps rare, manuscrise literare sau simfonice ale unor autori vesti╚Ťi, obiecte de art─â sumeriene, egiptene sau cre╚Ötine vechi de mii de ani, tablouri ╚Öi icoane de mare valoare. Prin ╚ściukin ╚Öi Morgan, prin acest gen de preocupare pentru ceea ce e dincolo de stricte╚Ťea lumii afacerilor, protestantismul occidental ╚Öi ÔÇ×protestantismulÔÇť rus par s─â ├«╚Öi dea m├«na. 

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?