Clubul oamenilor invizibili

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 821 din 14ÔÇô20 noiembrie 2019
Clubul oamenilor invizibili jpeg

ÔŚĆ Rachel Kushner, Clubul Mars Room, traducere de Mihaela Buruian─â, Editura Vellant, 2019.

Clubul Mars Room nu e o distopie. E un roman al femeilor ├«ncarcerate, al invizibilelor din sistemul penitenciar american, iar tot ce li se ├«nt├«mpl─â acestor femei, a c─âror via╚Ť─â este ca un program diabolic de testare dintr-un film de groaz─â, nu e parte dintr-un univers imaginar, precum Gilead-ul lui Atwood, ci din realitatea actual─â a Statelor Unite ale Americii (├«n cazul de fa╚Ť─â, de╚Öi s├«nt convins c─â aceast─â realitate este comun─â oric─ârei ╚Ť─âri). ├Äncarcerate, electrocutate, b─âtute, umilite, lobotomizate, l─âsate f─âr─â copii imediat dup─â na╚Ötere ╚Öi totu╚Öi, a╚Öa cum reu╚Öe╚Öte Kushner s─â demonstreze, oameni. Purt─âtoarea de cuv├«nt a acestui roman-protest este Romy Hall, o t├«n─âr─â de 29 de ani, care are de isp─â╚Öit dou─â condamn─âri la ├«nchisoare pe via╚Ť─â (plus ┼čase ani), pentru c─â a ucis un b─ârbat care o teroriza. Condamnarea ei ├«ns─â a avut loc cu mult timp ├«nainte, probabil la na╚Ötere: fiic─â a unei femei dependente de calmante ╚Öi de b─ârba╚Ťi, care a tratat-o mereu ca pe o povar─â, cu dispre╚Ť, t─âcere ╚Öi iritare, a fost violat─â la 11 ani ╚Öi a devenit dependent─â, la r├«ndul ei, de droguri. A devenit apoi prostituat─â.

Titlul romanului se refer─â la Mars Room, clubul de strip-tease din San Francisco unde Romy lucra ca lap-dancer ╚Öi unde ┼či-a ├«nt├«lnit urm─âritorul, un fals veteran alcoolic care devine obsedat de ea. Romy e o tip─â inteligent─â ╚Öi plin─â de umor, iar stilul sec, spart pe alocuri de pasaje lirice ╚Öi de imagini ├«ngrozitoare relatate ÔÇ×la receÔÇť, vine direct din Denis Johnson. De altfel, Kushner nu se fere╚Öte s─â recunoasc─â aceast─â filia╚Ťie: Fiul lui Iisus (tradus─â anul acesta la Black Button Books) e izvorul din care ├«╚Öi beau paharul cu otrav─â ├«ngerii c─âzu╚Ťi ai romanului lui Kushner. O alt─â surs─â este realitatea ├«ns─â╚Öi, pentru c─â autoarea ╚Öi-a f─âcut documentarea ├«n ├«nchisori americane pentru femei, ╚Öi nu uit├«ndu-se la Orange is the new black. De altfel, lupta lui Rachel Kushner cu cli╚Öeele pleac─â din chiar ora╚Öul copil─âriei lui Romy, acel San Francisco al tramvaielor ╚Öi al genera╚Ťiei Beat, care pentru ea, ├«ns─â, ├«nseamn─â ÔÇ×o lab─â trist─â de ora╚Ö; lumea zice c─â e frumos, dar frumuse╚Ťea este vizibil─â numai pentru nou-veni╚Ťi ╚Öi invizibil─â pentru cei care au fost nevoi╚Ťi s─â creasc─â aiciÔÇť.

Cred c─â romanul lui Kushner este una dintre marile c─âr╚Ťi ale ultimilor ani, tocmai pentru c─â nu face doar efortul de a spune o poveste, nici de a descrie acest univers sufocant al sistemului penitenciar american, pentru c─â nu se limiteaz─â doar la a oferi o nou─â viziune, feminin─â, asupra unor clase sociale invizibile, ci pentru c─â este o cobor├«re voit─â ├«n lumea dostoievskian─â a R─âului. De altfel, printre vocile acestei c─âr╚Ťi, pe care Kushner le aduce ├«n fa╚Ťa microfonului, se afl─â ╚Öi cele ale lui Thoreau ╚Öi Ted Kakzynski (Unabomber), ╚Öi citind ├«n paralel ideile unor b─ârba╚Ťi care au militat pentru ├«ntoarcerea la natur─â, dar care au f─âcut-o ├«n moduri radical diferite, rezultatul este acela c─â ├«ntre cei doi nu par s─â existe diferen╚Ťe at├«t de mari. Care este atunci, pare s─â se ├«ntrebe Kushner, grani╚Ťa dintre Bine ╚Öi R─âu?

La fel, prezent├«nd biografiile infractoarelor din celulele ├«nchisorii, al─âturi de cea a protagonistei, realizezi c─â liberul-arbitru nu e dec├«t privilegiul celor boga╚Ťi. Pentru restul, a╚Öa-zisa pleav─â a societ─â╚Ťii, func╚Ťioneaz─â foarte bine un determinism atroce. Departe de visul american, ├«n subterana dostoievskian─â a sistemului penitenciar, ├«n cartierele r─âu-famate, oamenii invizibili poart─â stigmatul acestui determinism tatuat pe frunte.

Un titlu foarte potrivit pentru romanul lui Rachel Kushner ar fi fost Crim─â ╚Öi pedeaps─â (p─âcat c─â se d─âduse), cu toate c─â viziunea ei sumbr─â este subminat─â de o dragoste de via╚Ť─â care transpare din tot ce fac ╚Öi g├«ndesc personajele ei, chiar dac─â s├«nt condamnate la ├«nchisoare pe via╚Ť─â sau ├«╚Öi a╚Öteapt─â executarea pedepsei cu moartea.

Un roman excelent și o proză care, în literatura actuală plină de storytelling facil, te pune pe gînduri. Tot excelentă este și traducerea Mihaelei Buruiană.

Bogdan-Alexandru St─ânescu este scriitor ┼či critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: Copil─âria lui Kaspar Hauser, Polirom, 2017.

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.