Civilizaţii de serie B

Publicat în Dilema Veche nr. 545 din 24-30 iulie 2014
Civilizaţii de serie B jpeg

● Xenos. Contact între civilizaţii, antologie de povestiri SF coordonată de Antuza Genescu, Editura Nemira, 2014. 

Cele nouă povestiri al acestui volum colectiv, tematic (care nu e o antologie, de vreme ce nu presupune o selecţie valorică din proze deja publicate în periodice sau volume individuale) nu fac împreună, din punct de vedere al imaginarului SF, nici cît prima jumătate de oră din scenariul unui blockbuster precum, să zicem, recentul Edge of Tomorrow (adaptarea unui roman de Hiroshi Sakurazaka). Comparaţia este nedreaptă, dar perspectiva mi se pare demnă de urmărit. SF-ul a ajuns într-un punct în care poveştile/scenariile cît de cît originale, care nu mai urmăresc intrigi clasice, sînt foarte puţine (gen Avatar sau District 9, să zicem), în schimb, a apărut ceea ce aş numi fusion SF-ul, poveştile care mixează elemente din mai multe zone (spre exemplu, Edge of Tomorrow este un fel de Groundhog Day placat pe War of the Worlds, cu motive din Matrix şi din altele), aduc împreună personaje din poveşti separate (gen Aliens vs Predator) sau doar pun cap la cap scenarii distincte care însă construiesc coerent o poveste mai mare (gen Prometheus ca prequel al seriei Aliens). În faţa ofensivei hollywoodiene a acestui nesfîrşit mixaj al imaginarului SF care, datorită CGI-ului, îşi permite, din punct de vedere vizual, absolut orice, literaturii SF scrise pe hîrtie îi rămîne doar şansa de a fi bună ca literatură în sine. Or, în cazul acestui volum colectiv de trei sute de pagini, am numărat pe degetele unei singure mîini ideile sau frazele cu adevărat bune; în rest, am fost copleşit de stîngăciile stilistice, mediocritatea dialogurilor şi ridicolul situaţiilor, de banalitatea personajelor, lipsa de profunzime şi de imaginaţie a intrigilor şi a descrierilor, de clişeele care populează poveştile, avînd pe tot parcursul lecturii impresia că am mai citit aceste poveşti undeva, cîndva, oricum în forme lizibile şi nepervertite. Iar eu nici măcar nu sînt un cititor constant al genului. Pe ici, pe colo, am dat şi de lucruri bune, dar în general am rămas cu impresia unei literaturi de serie B.

În povestirea „Adevărul despre expediţia Starky“, Liviu Radu ne oferă relatarea unui fotograf pus de autorităţi să descrie o descindere jurnalistică într-o zonă de conflict din Africa, expediţie terminată tragic, cu pierderea cîtorva jurnalişti. Se discută foarte mult pe marginea corectitudinii politice, văzută ca o nouă formă de cenzură în presă, cineva menţionînd, la un moment dat, faptul că „ultima găselniţă a fost extinderea relaţiilor interrasiale la relaţii interspecii“. Numai că, în ciuda finalului, nu acesta pare a fi subiectul povestirii, care însă bifează tema volumului: „Din punct de vedere tehnic şi ştiinţific, diferenţa dintre noi şi extratereştri ar fi mult mai mare decît era cea dintre europeni şi pieile roşii“, spune un personaj într-o conversaţie despre tipul de „întîlnire“ pe care oamenii l-ar putea avea cu extratereştrii. Din păcate, nu cred că Liviu Radu, altfel unul dintre maeştrii genului la noi, a gîndit foarte bine această povestire, pînă la urmă necalibrată şi obscură, greşită inclusiv narativ: relatarea fotografului supravieţuitor începe prin a se referi la autorităţi la persoana a treia („Autorităţile competente care anchetează cele întîmplate mi-au cerut să aştern pe hîrtie...“), lăsîndu-ne să înţelegem că relatarea sa este, de fapt, reluată în faţa altor destinatari; pentru ca la sfîrşit să li se adreseze autorităţilor direct, la persoana a doua („...pînă m-aţi preluat voi“), ca şi cum textul ar fi chiar mărturia oficială.

Povestirea lui Aurel Cărăşel, „Migraţia“, este însă o aiureală de-a dreptul: dispariţia dinozaurilor s-ar explica printr-un fel de... transhumanţă stelară. În urma unui semnal bio-chimico-energetic care a anulat efectul de gravitaţie, dinzaurii au migrat pe alte izlazuri cosmice doar pentru a se reîntoarce pe Terra într-un proces nesfîrşit de „păşunat stelar ciclic“. Tot o aiureală, încă şi mai mare, este „O insulă la marginea lumii“ de Diana Alzner, cu un scenariu în care trovanţii de la Costeşti-Vîlcea ar fi nişte bolovani de origine extraterestră. Folosindu-se de o întîmplare reală – descoperirea, de către un detector amator, pe dealul din Budeşti-Vîlcea, a celui mai mare tezaur monetar de la noi: 55 de kg de aspri otomani –, Diana Alzner adaugă lîngă monedele descoperite şi nişte „pui de trovanţi“ pe care geologul amator îi sparge, eliberînd astfel o bacterie care, în cele din urmă, îi transformă pe oameni în sclavii unei entităţi extraterestre (ca „două picioare de păianjen care atîrnă din cer“). Scenariul are nenumărate elemente ridicole, iar povestea – sub forma conversaţiei a două femei supravieţuitoare – este scrisă foarte, foarte prost.  

Un fel de steam-punk debil este „Cum să prinzi un extraterestru viu şi nevătămat“ de George Lazăr. Nişte extratereşti au bombardat orăşelul Lunca, după care au construit un gard înalt de beton şi au plantat nişte ţepuşe ca sistem de apărare şi, asemeni otomanilor, le impun oamenilor nişte cote de colectare, produse agro-alimentare, dar şi sînge. Extratereştrii îi ajută pe oameni la agricultură (le dau seminţe modificate genetic) şi pentru că au nevoie de sînge nealterat de alcool, iau în calcul chiar incendierea viilor. Toate acestea le sînt transmise foştilor locuitori ai Luncii printr-un medium, un nene ales de extratereştri să fie Glasul lor. Oamenilor li se pare inacceptabilă această sclavie şi pun la cale un război de eliberare; noroc cu un puşti care, împreună cu sora lui, prinde o extraterestriţă pe nume Cristina („semăna cu o floare crescută în glastră“), care le spune cum stă de fapt treaba, şi cele două civilizaţii se înfrăţesc. Această povestire demnă de a fi ecranizată de Minimax este, de fapt, o mică capodoperă a comicului involuntar.

Nu mai insist asupra textelor proaste, şi ţin totuşi să remarc două povestiri. Scrisă modest, „Întîlnire cu rhumbii“ de Daniel Haiduc are însă o premisă interesantă: Luna a fost colonizată şi pămîntenii pot face un circuit turistic în care admiră, printr-un perete de sticlă, nişte forme extraterestre ajunse accidental pe Lună şi cărora oamenii le-au permis să vieţuiască într-un perimetru delimitat. Protagoniştii povestirii sînt un cuplu de agenţi infiltraţi printre turişti pentru a preîntîmpina actele teroriste puse la cale de către cei care se simt ameninţaţi de prezenţa extratereştrilor. Pe Ioana Vişan o remarc din nou, după contribuţia în volumul Steampunk. A doua revoluţie (Millenium Books, 2011). În această povestire, intitulată „Secvenţă de zbor“, e vorba de o echipă de prospectori care caută zăcăminte de minereuri în solul unei planete populate cu nişte meduze translucide plutitoare, de mărimea unui om: „Corpurile sub formă de umbrelă se vălureau uşor pe margine, sub influenţa aerului călduţ expulzat de aparatul lor de propulsie. Le ducea doar în sus, fără variaţii de direcţie, şi nu atingeau o altitudine prea mare. Se opreau la maxim doi metri deasupra solului, unde rămîneau suspendate, mişcîndu-şi din cînd în cînd tentaculele diafane într-un limbaj indescifrabil. Prezenţa oamenilor le lăsa indiferente. De obicei.“ În urma unui accident însă, are loc clasicul act de contaminare între cele două organisme. Îndrăzneaţă (dar nu foarte reuşită literar, căci nu are încă dexteritatea stilistică a lui Cărtărescu, spre exemplu, din cele cîteva secvenţe asemănătoare prezente în Orbitor), perspectiva micro abordată de Ioana Vişan construieşte prea literal un mise-en-abîme, altfel interesant, al celor două forme de explorare, a solului şi a organismului. Fără a fi originală, „Secvenţă de zbor“, cu lirismul ei straniu, este însă cea mai bună povestire a volumului. 

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.