Cît, cum şi ce citesc românii

Publicat în Dilema Veche nr. 474 din 14-20 martie 2013
Cît, cum şi ce citesc românii jpeg

Ştim atît de puţin despre preferinţele şi obiceiurile de lectură ale românilor, încît orice sondaj pe această temă mi se pare de netrecut cu vederea. În general, sîntem foarte deficitari cînd e vorba de date şi cifre, care sînt şi foarte rar aduse la zi. De pildă, nu-mi dau seama care este frecvenţa cu care se face Barometrul cultural, cît despre AER sau celelalte asociaţii ale editorilor de la noi nici nu cred că au iniţiat vreodată un studiu despre piaţa de carte.

Cel mai proaspăt raport pe această temă – intitulat chiar aşa: „Cît, cum şi ce citesc românii?“ – l-am găsit însă pe www.iVox.ro, site-ul specializat în sondaje online, un raport realizat la sfîrşitul anului trecut şi care a avut drept principal obiectiv „identificarea comportamentelor şi preferinţelor legate de cititul şi achiziţia cărţilor şi a motivaţiilor care stau la baza cititului“. Mai mult decît atît, cercetarea a urmărit să afle şi ce preferă românii între librăriile fizice şi cele online, între materialele tipărite şi cele în format electronic, ce impact au schimbările tehnologice asupra modului în care se citeşte, în ce măsură diferenţele de sex, de vîrstă şi de studii influenţează toate aceste aspecte legate de obiceiurile de lectură şi, nu în ultimul rînd, de ce nu citesc cei care nu citesc. Desfăşurat online, în luna octombrie a anului trecut, pe un eşantion de aproape opt mii de respondenţi, cu toţii utilizatori înregistraţi pe iVox.ro, eşantionul de tip nealeatoriu, non-probabilistic şi pe bază de voluntariat al sondajului reproduce structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România. De altfel, profilul lor poate fi consultat în detaliu pe site. 

Dar iată ce s-a aflat. 

. Mai mult de o treime dintre cei chestionaţi (adică 36%) au declarat că citesc cărţi (aproape) zilnic sau de cîteva ori pe săptămînă şi numai 4,8% au susţinut că nu citesc niciodată. Cu această frecvenţă citesc mai mult femeile decît bărbaţii, persoanele cu studii superioare şi mai mult persoanele în vîrstă (peste 55 ani). 

Aproape trei sferturi (73%) declară că au citit cel puţin o carte întreagă în ultimele şase luni (numărul mediu de cărţi citite în ultimul an este de 4) şi cam tot atîţia susţin că li se întîmplă uneori sau relativ frecvent să înceapă o carte şi să nu o termine de citit, obicei care apare mai adesea la persoanele tinere şi cu studii medii sau primare: 17% din persoanele sub 25 de ani nu termină de citit cărţile începute. 

Locul preferat pentru cititul cărţilor este patul (43%), urmat la distanţă semnificativă de cititul în aer liber (17%) sau în faţa calculatorului (10%). Baia şi mijloacele de transport în comun sînt următoarele locuri de citit, fiecare dintre acestea fiind preferate bibliotecii, cafenelelor sau librăriilor (de altfel, în librăriile de la noi nici nu prea ai cum şi unde citi). Dacă femeile preferă să citească mai mult în pat, în aer liber sau în autobuz, bărbaţii preferă s-o facă mai degrabă în faţa calculatorului sau în baie. 

Motivele principale pentru care se citeşte sînt: pentru relaxare şi plăcere (39%), pentru dezvoltarea personală (37%) şi din interes pentru un subiect/autor (17%). n

Favorite sînt cărţile de ficţiune (15,5%), de cultură generală (14%) şi cele de specialitate (11%). Cumva surprinzător, cărţile motivaţionale reprezintă doar cinci procente din preferinţe, la fel şi cele de psihologie practică, de religie şi spiritualitate sau de istorie. În jurul a trei procente preferă cărţi de business şi economie, biografii şi memorii, diete şi fitness. Foarte jos în acest sondaj al genurilor de cărţi favorite se situează cele de artă & design, dar şi, surprinzător, cele de gastronomie. Din nou surprinzător, cărţile de conspiraţii şi scandaluri abia dacă sînt preferate de 1,5%, pe ultimul loc situîndu-se dicţionarele şi enciclopediile. 

Cele mai multe persoane decid ce carte vor citi informîndu-se din magazinele online, bloguri sau de pe alte site-uri (31%), iar cîte un sfert din respondenţi se bazează fie pe recomandările prietenilor, ale colegilor de job sau din familie, fie se decid printre rafturile librăriei (25%). De remarcat aici lipsa de încredere sau de eficacitate a librarilor pe care nu-i consultă nici măcar două procente din cititorii/cumpărătorii de carte. Un procent destul de mare (16,5%) citeşte însă ce-i cade în mînă. 58% din persoanele care obişnuiesc să citească spun că şi-au cumpărat singuri cărţile citite în ultima perioadă, peste o treime (35%) a declarat că le-a împrumutat de la prieteni, colegi sau din familie, iar 14% le-au primit cadou. În general, tinerii împrumută mai mult decît cumpără. 

Ca locuri de cumpărare încă sînt preferate librăriile fizice (39%) celor online (20%). Restul cumpără din hypermarketuri, din anticariate sau de pe site-urile editurilor. Cu toate acestea, cînd vine vorba de caracteristici specifice, magazinele/librăriile online sînt preferate în patru dintre cele şase situaţii, şi anume cînd vine vorba de oferta de produse, de preţ, promoţii, reduceri, confort şi informaţii disponibile. Librăriile fizice sînt alese cînd se ia în considerare atmosfera şi durata scurtă a procesului de cumpărare. O diferenţă mai semnificativă între sexe este vizibilă în cazul hypermarketului, preferat mai ales de femei. Tinerii cumpără mai ales online. Ca funcţionalităţi ce nu ar trebui să lipsească dintr-o librărie online au fost indicate preview-ul cărţilor care să poată fi accesat liber (59%), review-ul cărţilor (preferat sistemului de rating) şi sistemul de fidelizare al clienţilor (54%). 

Mai mult de jumătate dintre cei întrebaţi au ştiut ce este un e-book, însă 34% au confundat e-book-ul cu tableta sau cu alt dispozitiv de citit, iar 12% nici măcar nu ştiu ce înseamnă o carte electronică. Device-urile pentru citit cărţi electronice sînt deţinute de foarte puţini (sub 6%), dar intenţia de cumpărare este mare, aproape de jumătate. Puşi să aleagă între diferite tipuri de cărţi, majoritatea a ales cartea printată (71%) în defavoarea cărţilor electronice (26%) şi a audio-book-urilor (4%). Deşi cei mai mulţi preferă cartea printată, un procent similar a declarat că agreează şi printul, şi digitalul, în egală măsură. Doar 14% preferă varianta digitală, şi mai mult bărbaţii. 40% dintre respondenţi au citit cel puţin un e-book în ultimul an, dar numai 12% l-au şi cumpărat. În general, se crede că un e-book se citeşte cel mai uşor pe un e-reader (40%), mai confortabil decît pe tabletă sau pe calculator. Aproape două procente citesc pe telefon. Interesant e faptul că tableta este preferată în măsură mult mai mare de persoanele cu studii elementare. În jur de o treime susţin că-şi petrec chiar mai mult timp citind de cînd au apărut materialele în format digital. 

Aproape un sfert au ascultat cel puţin un audio-book în ultimul an. Procentual, cei cu studii elementare au ascultat în măsură mai mare un audio-book faţă de celelalte categorii de persoane (28%). n Alte preferinţe. Cei mai mulţi au declarat că în ultima perioadă au citit mai multe cărţi (28,5 %), articole din reviste online (27%) şi reviste sau ziare tipărite (21,5%). Iar blogurile au fost citite în mai mare măsură de persoanele cu studii elementare sau medii. 

Motivele principale sînt fie lipsa timpului (26%), îndeosebi în cazul femeilor, fie lipsa plăcerii (28%). Motivul cel mai des invocat, mai ales de bărbaţi, a fost faptul că se plictisesc foarte repede şi nu au răbdare să citească (32%). Cinci procente cred că viaţa te învaţă mai mult decît cititul.


Foto L. Muntean

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Antonescu si sotul jpg
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
Coronavirus covid virus FOTO Shutterstock
Cele mai răspândite mituri despre COVID-19 și cum sunt ele combătute de experți
La aproape trei ani de la declanșarea pandemiei, miturile și dezinformările rămân larg răspândite. Simon Nicholas Williams, virusolog, și Stephen Griffin, un cercetăzator în domeniul sănătății publice, demontează câteva mituri comune despre COVID-19.
remus grigorescu a murit FOTO Facebook Raducanu B  jpg
A murit un celebru traducător de filme piratate. Ce meserie avea în realitate Avocatul 31
Devenit celebru ca traducător de filme piratate, cunoscut sub pseudonimul Avocatul 31, Remus Cătălin Grigorescu a murit după o grea suferință, la 50 de ani. Puțină lume știe că bărbatul era în viața reală chiar avocat.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.