Cioran la Paris, ├«ntre Germania ┼či Spania

Publicat în Dilema Veche nr. 410 din 22-28 decembrie 2011
A mai trecut un tîrg jpeg

ÔÇ×Ce c─âuta neam┼úu-n Bulgaria?!?ÔÇť ÔÇô interoga┼úia cr├«ncen contrariat─â, furios meduzat─â ┼či sincer stupefiat─â, a ÔÇ×bietuluiÔÇť Pampon din seduc─âtoarea scen─â a deslu┼čirii cu Cr─âc─ânel mi-a ├«nso┼úit, cu ghidu┼č─â fidelitate, tinere┼úea istorico-literar─â, apropo de cele dou─â autoexil─âri care nu vor ├«nceta niciodat─â s─â ne h─âr┼úuiasc─â imagina┼úia: stabilirea lui I.L. Caragiale la Berlin ┼či a lui Cioran la Paris. Dou─â contre-emploi-uri provocatoare de insomnii gazet─âre┼čti, cancanuri politice, interminabile dispute salonarde ┼či presupozi┼úii cu cearc─âne paranoice. Pur ┼či simplu, totul ar fi trebuit s─â se petreac─â vi┼ú─âvercea: vodevilistul d├«mbovi┼úean ├«n ┼úara lui Scribe, Courteline ┼či Labiche, iar turbulentul nietzscheano-dostoievskian ├«n Germania lui Schopenhauer, J├╝nger ┼či Alfred Rosenberg.

De acord, trenul rom├ónesc a mers dintotdeauna pe linia german─â, ├«n dreapta, ┼či pe cea francez─â, la st├«nga. A luat dintr-o parte monarhismul, na┼úionalismul, conservatismul, iar din cealalt─â republicanismul, progresismul, st├«ngismul. Plus masoneria (cu xenofobia sau xenofilia) dinspre am├«ndou─â. Ori├«ncotro te-ai uita la epoca lui Carol I, a junimismului ┼či a Br─âtienilor, a lui P.P. Carp, Miti┼ú─â Sturdza ┼či Marghiloman, a lui Carada, Ferdinand, Tache Ionescu, Carol II, Maniu ┼či Argetoianu, ├«n parlament, justi┼úie, pres─â, armat─â sau spionaj, ├«n arhitectur─â, agricultur─â, transporturi, sistem bancar, sanitar sau electoral, ├«n muzeografie, viticultur─â sau filatelie, ├«n academism, hipism, universitate, avia┼úie, gastronomie, astronomie, mod─â ┼či moravuri ÔÇô totul evolueaz─â francofil sau germanofil, cu mici intarsii, la o adic─â, de anglofilie, rusofilie ┼či italienism ÔÇ×de colec┼úieÔÇť. Rolul cultural al Pele┼čului, al dinastiei, mai cu seam─â al reginei Elisabeta, apoi al reginei Maria, y compris Carol II, a fost unul incontestabil. ├Äns─â presiunea Ideii germane, cu oferta civilizatorie, beneficiile administrative ┼či disciplina imperial─â a regimului prusac nu au reu┼čit niciodat─â s─â estompeze fascina┼úia francofil─â a high life-ului valah. Inclusiv pe Tolstoi, Dostoievski, Turgheniev, ca ┼či pe D.H. Lawrence, Papini ┼či Heidegger mai t├«rziu, high life-ul nostru i-a citit cu prec─âdere ├«n fran┼úuze┼čte.

┼×i totu┼či: s─â-l vezi pe Caragiale, epicureul galo-histrionic, spumos forjat la ┼čcoala ÔÇ×soitarilorÔÇť nastratine┼čti ┼či-a vodevilului francez, ahotnic de boema cu merchez parizian, campat la senectute-n Berlin, dup─â ce se ar─âtase magnetizat de ┼čtaiful habsburgic ardelenesc... apoi a┼ča ceva e de mult─â mirare!

La fel Cioran: un eu compus ┼či descompus la marea ┼čcoal─â a romantismului german, cobor├«t direct din Nietzsche, Schopenhauer, Spengler, Klages, lucrat de goticul germanic, Mitteleuropa ┼či hipnoza austriac─â, un temperament sangvin-coleric invadat de pasionalitate hispanic─â, dar fixat domestic, pe via┼ú─â, ├«n vecin─âtatea Saint Germain-ului sartrian ÔÇô ce oare s─â fie asta? Peniten┼ú─â masochist─â? Vinovat─â antireverie compensatorie? Sigur, ├«nc─â un paradox fermec─âtor, ├«nc─â o contradic┼úie ame┼úitoare, dar nicidecum un mister mai pu┼úin.

Scris ├«n 1941-ÔÇÖ42, ├«n plin─â ocupa┼úie hitlerist─â a Parisului, eseul Despre Fran┼úa este perechea Schimb─ârii la fa┼ú─â a Rom├óniei. E lucru ┼čtiut: Cioran mursec─â neostoit exact ceea ce ador─â, nimice┼čte ceea ce venereaz─â, expectoreaz─â ceea ce a ├«nghi┼úit frenetic, h─âr┼úuie┼čte nemilos fiin┼úa care l-a pl─âm─âdit ┼či limba ├«ntru care vrea s─â se exprime. Ador─â e┼čecul, ruinele, pr─âbu┼čirile ┼či sf├«┼čierea, rata┼úii, alcoolicii, nevropa┼úii ┼či nebunia devastatoare. De bun─â seam─â c─â defilarea triumf─âtoare a cizmelor hitleriste ├«n Paris va fi fost un spectacol delirant, deopotriv─â orgasmic ┼či macerant pentru legionarul dezabuzat ┼či dezaxatul anarhist care era Cioran, pe malurile Senei, la c├«┼úiva ani dup─â asasinarea lui Codreanu ┼či c├«teva luni dup─â e┼čecul Rebeliunii.

Unde, cum ┼či c├«t mai era Fran┼úa? P─âg├«na jubila┼úie a motivului ubi sunt. Grandoarea s-a dus de mult, totul e decaden┼ú─â. Ei bine, exact acum, dup─â ce va fi mizat isteroid pe ÔÇ×sf├«nta barbarieÔÇť a Ideii teutone cuplat─â cu stalinismul biciuitor-├«nghi┼úitor de Europa, dup─â elanurile despotice, antidemocra┼úie, antiparlamentarism ┼či provitalism totalitar, abia acum ├«┼či ├«ncepe Cioran lamentoul de ÔÇ×Iov sulfurosÔÇť fa┼ú─â de lumea lui Pascal ┼či Montaigne. Odat─â Fran┼úa-n genunchi, mu┼čc├«nd din ┼ú─âr├«n─â, fire┼čte c─â imnul imprecatoriu cioranian ├«┼či expune ostentativ turgescen┼úele. Litanie blasfemiatorie ┼či blazare furibund─â, Despre Fran┼úa este un imn piezi┼č, un encomion devastator din stirpea iubiurii ├«n care excela autorul Schimb─ârii la fa┼ú─â a Rom├óniei.

Ast─âzi, c├«nd un pre┼čedinte american a stigmatizat deja (definitiv?) Fran┼úa ├«n formula ÔÇ×second hand powerÔÇť ┼či c├«nd urm─ârim eforturile disperate (c├«nd eroice, c├«nd ridicole sau ├«nduio┼č─âtoare) ale diploma┼úiei lui Mitterrand-Chirac-Sarkozy de a men┼úine Parisul pe linia de plutire germano-britanic─â, verdictele lui Cioran par s─â-┼či fi pierdut vehemen┼úa. ┼×i totu┼či, ele sun─â implacabil.

ÔÇ×Cultura formeiÔÇť, o ÔÇ×parfumat─â ┼či s─âlt─ârea┼ú─â neseriozitate. Distinc┼úia ┼či gra┼úia superficialului e marea ei art─âÔÇť. ÔÇ×Monologul sau medita┼úia n-o definesc. Francezii s-au n─âscut ca s─â vorbeasc─â ┼či s-au format ca s─â discute.ÔÇť ÔÇ×Catedralele ┼či Napoleon ÔÇô tot ce se poate ├«nchipui mai nefrancezÔÇť (primele ┼ú├«┼čnesc din spiritul germanic, cel─âlalt e produsul Rena┼čterii italiene). Fiind un ÔÇ×popor ├«ndestulat cu sineÔÇť, nombrilist, francezii nu cunosc dezr─âd─âcinarea, nostalgia, ÔÇ×acea neputin┼ú─â de a se s─âl─â┼čui, ce turbur─â pe slavi, pe germani, pe balcaniciÔÇť, gener├«nd Dor ┼či Sehnsucht. ÔÇ×Popor cople┼čit de ┼čans─â, capabil de plictiseal─â, dar nu de triste┼úe, iubind, ├«n credin┼úe, aproxima┼úia, av├«nd o istorie normal─â, f─âr─â goluri, f─âr─â rat─âri ┼či absen┼úeÔÇť... cum s─â r─âm├«n─â nepedepsit, ÔÇ×os├«nditÔÇť fiind la ÔÇ×confortul usc─âciunii intelectuale, la banalitate, la lipsa de riscÔÇť, pe scurt: cartezianism str─âin absurdului ┼či abisalit─â┼úii metafizice.

ÔÇ×├Än fond nu exist─â o filozofie francez─â, precum exist─â una indian─â, greac─â sau german─â. Fran┼úa e ┼úara perfec┼úiunii str├«nse. Ea nu se poate ├«n─âl┼úa la categoriile supraculturale: la sublim, la tragic, la imensul estetic. De aceea n-a dat ┼či nici n-ar fi putut da un Shakespeare, un Bach sau un Michelangelo. Fa┼ú─â de ace┼čtia, Pascal ├«nsu┼či e un maestru de detalii, un c├«rpaci subtil al fragmentului.ÔÇť

┼×i ├«nc─â: ÔÇ×Francezii nu mai pot muri pentru nimic. Scepticismul cerebral a devenit organic. Lipsa de viitor e substan┼úa prezentului.ÔÇť ÔÇ×Pricep bine Fran┼úa prin tot ceea ce-i putred ├«n mine. Iar Germania, Rusia, Balcanul, prin prospe┼úimile mo┼čtenite de la un popor teluric.ÔÇť ÔÇ×Orice s-ar face, nimeni nu-i va hot─âr├« pe francezi s─â aib─â copii. C├«nd un popor iube┼čte via┼úa, renun┼ú─â implicit la continuitatea lui. Rafinamentul sexual e moartea unei na┼úiuni.ÔÇť

├Än sf├«r┼čit: ÔÇ×Revolu┼úia de la 1789 a concentrat toate viciile poporului francez. Din individualism ┼či cultul libert─â┼úii, pentru care alt─âdat─â a s├«ngerat, ├«n forma ei crepuscular─â n-a re┼úinut dec├«t banul ┼či pl─âcerea (...) Epuizarea sufleteasc─â duce la mumificarea unei culturi. Toate veseliile galice nu vor ├«mpiedica Fran┼úa s─â devie o mumie spiritual─â, cum n-au ├«mpiedicat oracolele pe greci ┼či zeii pe romani. Ursitoarele s├«nt mai necru┼ú─âtoare cu popoarele dec├«t cu indivizii.ÔÇť

ÔÇ×Cioran spenglerizeaz─â cu subtilitate ┼či talentÔÇť, noteaz─â Constantin Zaharia ├«n prefa┼ú─â, dup─â ce ne reaminte┼čte c─â momentul ales era ÔÇ×cel mai potrivnic pentru a ├«ntreprinde analize de filozofia culturiiÔÇť.

┼×i totu┼či: ce bun─â decolare pentru o reg├«ndire a Europei, a statutului etnopsihologiei ┼či, ├«n general, a ÔÇ×vie┼úii culturilorÔÇť! 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.