Cincizeci de umbre ale pieţei de carte

Publicat în Dilema Veche nr. 699 din 13-19 iulie 2017
Cincizeci de umbre ale pieţei de carte jpeg

www.forbes.ro 

Prozatorul și jurnalistul Petre Barbu continuă pe cît de utila, pe atît de deprimanta serie de anchete dedicate pieței de carte de la noi în revista Forbes România, de data aceasta încercînd să afle impacul creșterii economice asupra pieței editoriale, care sînt problemele pieței și în ce măsură aceasta are un profil european. Răspunsurile editorilor români nu puteau fi decît previzibile de vreme ce piața de carte așteaptă încă reforma pe care politicienii noștri nu sînt în stare și, de fapt, nici nu au interes să o producă. Cum am spus și altă dată, consumul infim de carte per capita (românii cheltuiesc o medie de 4 euro pe cărți a-nual) întreține situația ideală pentru clasa noastră politică coruptă care are nevoie de o masă electorală cît mai analfabetă, deci manipulabilă. Spicuiesc din ce-au răspuns editorii:

Lidia Bodea (Humanitas): „Indicatorii de care depinde dinamica pozitivă a pieței editoriale sînt tocmai cei care fac din România un… fruntaș în clasamentele rușinii: salariul mediu pe economie, abandonul școlar, analfabetismul funcțional ș.a.m.d. La ultima testare -PISA (citire, matematică, științe), rezultatele României au fost în scădere. Ei bine, scăderea asta, și nu creșterea economică, influențează cu adevărat piața editorială. (Și, pe termen lung, viața noastră pur și simplu.) Lista blocajelor e lungă, cu dezastrul din educație cap de afiș. Legislație încîlcită, descurajantă. Dezinteres cras în ceea ce privește coerența politicilor din educație și cultură. Scăderii TVA pentru carte, obținută în 2016, ar trebui să i se adauge un întreg pachet de măsuri «deblocante», dar pentru asta e nevoie de politicieni care să nu fie, ca Pirgu al lui Mateiu Caragiale, «vrăjmași ai slovei tipărite».“

Viorel Zaicu (Paralela 45): „Piața cărții nu depinde de creșterea economică, ci de puterea de cumpărare, cu care în nici un caz nu ne putem lăuda, și, din păcate, de o sumă de factori care nu au nici o legătură cu economia. Bunăoară, de nivelul de educație. Avem tot mai multe diplome de studii superioare și tot mai puțini cititori… S-ar putea spune și că librăriile încep să se așeze mai bine pe poziții, deși sînt foarte puține. Numărul librăriilor de astăzi din România este mai mic decît cel al librăriilor din Oslo, oraș care oficial are ceva mai mult de o jumătate de milion de locuitori.“

Silviu Lupescu (Polirom): „Un inventar al tuturor cauzelor ar fi prea lung – implicînd sistemul fragil de distribuție, taxarea, birocrația excesivă (deci costisitoare), fondurile extrem de reduse alocate culturii din bugetul central și din cele locale, tirajele mici, circulația restrînsă a publicațiilor culturale și a rubricilor de specialitate în mass-media etc. De-spre toate acestea vorbim de ani buni. La ce ar mai folosi să le recapitulăm? În unele țări, sînt în aplicare programe speciale de susținere a culturii scrise și a lecturii. Noi avem o lege caducă declarativă care nu a avut nici un efect, precum și diverse presiuni din partea unor asociații de creatori (a se vedea timbrul literar) sau a difuzorilor alarmați de creșterea ponderii comerțului pe Internet. Legea 186/2003 a rămas fără norme de aplicare. De pildă, la Art. 14 se prevedea o reducere cu 50% a tarifelor pentru expedierea cărților prin C.N. Poșta Română. Nu numai că nu s-a aplicat, dar azi s-a ajuns în situația în care costul de expediție poate depăși prețul cărții, iar pentru o carte expediată în străinătate tariful e de două-trei ori mai mare decît cel practicat pentru cărțile livrate în România. Despre un program coerent național nu putem vorbi, iar factorul politic nici nu pare să aibă vreo preocupare serioasă în acest sens.“

Denisa Comănescu (Humanitas Fiction): „Între creșterea consumului și o potențială creștere a pieței de carte nu este o legătură directă, imediată. Consumatorul român are un comportament cel puțin ciudat. Investește mult – pe lîngă coșul alimentar prioritar – în bunuri de imagine (haine, gadget-uri, mașini, turism extern etc.). Exercițiul lecturii nu-i este la îndemînă. Nu e de mirare că 42% din români sînt analfabeți funcționali, incapabili de a presta munci calificate… La noi, crește consumul în general, dar consumul de carte stagnează sau scade. Un studiu avansa cifra de 260 de librării existente. Peste o treime din numărul acestora se află în București. Există orașe fără librării. Poți cutreiera zone ample din țară fără să zărești cotor de carte. E-comerțul nu reușește să suplinească dispariția unor librării. Actul educațional are carențe care tot cresc, din multiple cauze. Mulți profesori predau în dorul lelii, într-un mod vetust și neatractiv. În familie, copiii nu găsesc îndrumare spre citit.“

Irèn Arsene (Curtea Veche): „Ar trebui schimbată percepţia obişnuită a relaţiei dintre economie şi cultură, educaţie, lectură, piaţa de carte. Vedem prea mult cultura ca pe o cenușăreasă a economiei, care primeşte și ea acolo cîteva firimituri din PIB. Nu ar strica să privim lucrurile și din direcția opusă. O dezvoltare economică durabilă nu poate fi bazată decît pe carte, pe lectură și pe educație. Faptul că aproape jumătate dintre copiii ţării, cei din mediul rural, nu au acces la carte, nu au acces la o educaţie de calitate, nu poate să folosească economiei româneşti. Economia are nevoie de cultură, de carte, de citit, de educaţie – nu există economie dezvoltată în Europa care să nu aibă o piața editorială pe măsură.“

Mihail Penescu (ALL): „Legat de puterea scăzută de cumpărare, nu trebuie să argumentez foarte mult. Aș aduce în discuție doar un aspect: prețul cărților. Există percepția că prețul cărților este mare sau chiar nejustificat de mare. Realitatea cifrelor este însă diferită. În România, cărțile sînt mai ieftine decît în restul Europei. Aș estima că sînt mai ieftine cu 20% pînă la 40%, în funcție de tipul de carte. Majoritatea celorlalte produse sînt la preț european sau mai scumpe, și aș enumera benzina, mașinile, electronicele, mîncarea, uneori și energia electrică. La noi, foarte ieftine sînt cărțile, apa minerală și taxiurile. Prețul redus al cărților, dependent mai ales de costurile tipografice și reflectînd foarte puțin costurile editoriale de dezvoltare a conținutului, face imposibilă creșterea pieței editoriale. De aici rezultă și salariile mici din edituri și tarifele scăzute pentru traducători, corectori, redactori, graficieni și, nu în ultimul rînd, valoarea scăzută a drepturilor de autor.“

Problema comerțului de carte revine, după cum se vede, de fiecare dată. Iată ce spune Anton Chiazna, managerul unei librării online (librarie.net): „Cea mai critică problemă a pieței cărții în acest moment este faptul că nu există nici un fel de reglementare pentru a o proteja de politicile agresive de discount. Practic, marjele mici cu care operează librăriile online și vînzătorii de carte online fac imposibilă o dezvoltare pe termen lung, întrucît marjele de profit implicate sînt foarte -mici. O altă mare problemă este că mutarea în online a deteriorat puțin piața clasică de vînzare de carte, în sensul scăderii drastice. Practic, pe piața clasică rezistă tot marile lanțuri, gen Cărturești, Humanitas, Diverta, care și acestea, din cîte am observat, au trecut în online. Și efectul în lanț se răsfrînge asupra editurilor pe care se exercită o presiune foarte mare ca să ofere discount-uri mai mari și implicit își diminuează marjele.“

Opinia managerului Dan Vidrașcu (elefant.ro) nu diferă, acesta considerînd că, după anii 2000-2008, cînd rețeaua de distribuție de carte s-a prăbușit, mediul online a reușit, în ultimii ani, să înlocuiască în bună parte vechiul canal de retail. Ce cărți se vînd bine online? În general, junk. Pe elefant.ro, Irina Binder, cu volumele Fluturi (trei volume) și Insomnii, ocupă primele patru locuri în clasamentul celor mai vîndute cărți în perioada 2014-2016, în timp ce în topul cărților străine se află Hoțul de cărți de Markus Zusak și Cincizeci de umbre ale lui Grey.

Foto: wikimedia commons

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.