Chat cu Nora

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
Chat cu Nora jpeg

● Nora Iuga & Angela Baciu, mai drăguţ decît dostoievski, ilustraţii de Ion Barbu, Editura Polirom, 2017. 

● Nora Iuga, Ca motorul unui Ford din 1931, Casa de pariuri literare, 2016. 

„Noi sîntem într-o criză cumplită de experiment. Fără experiment, o literatură nu are un motor care s-o împingă înainte“, afirma Nora Iuga într-un interviu de acum zece ani şi avea dreptate. Pe vreme cînd exista ASPRO, se acorda anual şi un premiu pentru experiment; de-atunci încoace n-am mai auzit vorbindu-se despre experiment în literatura noastră. Există cărţile (uneori cu o componentă grafică) ale unor Şerban Foarţă sau Dan Stanciu, la care se mai pot adăuga nişte exemple răzleţe, dar experimentul este o practică literară pe cale de extincţie la noi. De aceea, o carte la două mîini precum mai drăguţ decît dostoievski, care nu e nici poezie, nici schimb epistolar, nici teatru, cu toate că are cîte ceva din toate acestea, mi se pare demnă de salutat. S-au mai scris astfel de cărţi în care doi scriitori s-au impulsionat reciproc (au făcut-o, în poezie, Ruxandra Cesereanu şi Andrei Codrescu ori Svetlana Cârstean şi Athena Farrokhzad, şi, în basm sau în proza epistolară, Veronica D. Niculescu şi Emil Brumaru, ca să dau doar aceste exemple), dar este suficient loc de explorat printre genuri, registre şi formule.

Nora Iuga şi Angela Baciu s-au cunoscut în vara lui 2010 cu ocazia unor întîlniri cu cititorii – una la Biblioteca „V.A. Urechia“ din Galaţi, cealaltă la Biblioteca „Panait Istrati“ din Brăila –, cînd cele două scriitoare au purtat patru dialoguri care, în cele din urmă, au sfîrşit într-o carte: 4 zile cu Nora (Editura Charmides, 2015). De data aceasta e vorba tot de o formă de dialog, cu replici scurte şi cadenţate, ca într-o conversaţie de pe Messenger-ul unei reţele sociale, organizată în tablouri marcate fie de intermezzo-uri onirice, fie de ilustraţiile satirice ale lui Ion Barbu, şi cu dictoanele latineşti ale unui cor antic în chip de emoticoane. Nora Iuga şi Angela Baciu şi au numit această odraslă textuală poem dramatic şi, cum spuneam, există şi poezie, există şi teatralitate în acest joc-experiment situat la limita dintre dadaism şi onirism, dintre confesiune şi comedie, dintre colaj şi chat.

Ca motorul unui Ford din 1931 este însă o carte-omagiu dedicată Norei Iuga de un cristian, care, anul trecut, cînd scriitoarea a împlinit optzeci şi cinci de ani, a alcătuit o ediţie poche aniversară cu patru interviuri/dialoguri (un interviu este inedit, vezi şi fragmentul de mai jos), plus un chestionar. Trebuie să spun că, în ultimul deceniu, un cristian a făcut enorm pentru cîţiva dintre seniorii literaturii noastre, realizînd interviuri, documentare video, blog-uri audio, lecturi publice, reeditări de cărţi. Faţă de Nora Iuga a manifestat o fidelitate jurnalistică/editorială de toată lauda şi nu e de mirare că o cunoaşte atît de bine. Cînd spune că e simplu să fii natural şi că e simplu să experimentezi cu Nora, pe care altundeva o numeşte „fenomen“, nu poţi decît să l crezi, chiar dacă n-ai cunoscut-o pe scriitoare în carne şi oase niciodată. Dar cel mai uşor e să citeşti aceste interviuri unde, într-adevăr, Nora Iuga e şi naturală, dar se şi joacă cu formulele textuale, comportîndu-se în jocul confesiunii cu vivacitate, exuberanţă, nostalgie, umor, amărăciune uneori.

Cele patru interviuri sau, mai bine zis, provocări confesive vorbesc despre studenţie şi profesorii G. Călinescu şi Tudor Vianu, despre începuturile literare (a debutat cu poezie la 37 de ani şi o vreme a fost o poetă interzisă de cenzură), despre relaţia cu soţul şi poetul George Almosnino, despre confraţii sau prietenii literari, despre vacanţele la 2 Mai şi experienţa germană (ca traducătoare, bursieră, scriitoare premiată acolo), despre temeri, vicii, priviri personale ş.a. Se discută enorm despre literatură, iar substanţialul chestionar de anul trecut gîndit de un cristian nu este doar o carte de vizită/fişă individuală din care afli că Nora Iuga a publicat cincisprezece cărţi de poezie şi opt de proză (and still counting) sau că a tradus din germană vreo treizeci de scriitori germani, dar funcţionează şi ca o suită de recomandări de autor: spre exemplu, dintre prozatorii români în viaţă cel mai mult îi plac Mircea Cărtărescu, Răzvan Petrescu şi Nichita Danilov. „Scriitorul fuge de oameni scriind şi îi ia înapoi scriind“, spune la un moment dat Nora Iuga. În această carte aniversară, scriitoarea stă pe loc şi se oferă. 

Nora Iuga va fi invitată în radio-emisiunea All You Can Read de luni, 2 octombrie, de la ora 22, pe urbansunsets.com.

*****

Nora IUGA
Ca motorul unui Ford din 1931 (fragment) 

Cînd o să vină moartea să mă scoată la plimbare, normal, cu maşina ei de lux, o să mă răsfăţ, că n-o să mai am încotro. În general, nu urmez sfaturile prietenilor care-mi vor binele, fiindcă ştim că noi sîntem în stare de mult mai mult decît credem că putem face. De-aceea nici nu prea mai am prieteni, deşi mi se spune zilnic că aş fi foarte iubită. Fel de fel de fiinţe umane mă caută la telefon, unii mă trag de limbă, alţii vor să mă ţină la curent cu ce fac confraţii, alţii îmi tot promit o întîlnire care ştiu că n-o să aibă loc niciodată. Cum fac faţă? Simplu, acum cincizeci de ani îmi plăcea să dansez french can-can, acum e mai greu. Sînt un Ford din 1931, ce vrei!

Nu mi-am propus nici un termen-limită pentru o ieşire elegantă din joc. Sper să ies ca atunci cînd aveam şase ani, la Breaza, în curtea din dosul casei, unde erau coteţele şi curgea o gîrliţă cu gunoaie şi mîţe moarte, dincolo de gardul de nuiele. Eu săream coarda sub nuc şi deodată sfoara s-a agăţat de-o cracă, nu era nimeni în curte şi eu n-ajungeam s-o iau singură din pom… Înţelegi? M-am lăsat pe vine şi am început să caut melci şi să le cînt: „Melc, melc, codobelc, scoate coarne boureşti şi te du…“, ca să-i scot din casă, ca să se joace cu mine. Totdeauna am evitat să mă împrietenesc cu copiii din vecini sau din parcuri sau să mă joc cu colegii cu mingea în recreaţie. Pe atunci simţeam că mă bucur şi cînd dădeam cu ochii de ziuă şi cînd venea seara, mă bucuram fără să fiu conştientă de bucurie, era bine că nu ştiam de unde-mi venea. Aşa a fost şi cu îndrăgostirea. Poate aşa o fi şi cu moartea.

Acum, după trecerea anilor, cînd oamenii chiar nu prea mai au cu ce să mă surprindă, mă împrietenesc cu frunzele, cu pietrele, cu soarele, mă pomenesc vorbind cu pervazul ferestrei, certînd clanţa uşii care se înţepeneşte. Uneori, dimineaţa, înainte de duş, cînd mă duc la oglindă să văd cum mai arată trupul meu, fără cămaşa de noapte pe el, zîmbesc: „Nu-ţi face griji, draga mea, nu-ţi face griji, calendarul tău arată 21 decembrie şi termometrul 15 grade“… Soarele îmi culcă umbra pe foaia de hîrtie. Ies în balcon, îl văd după colţul blocului de vizavi. „Bună dimineaţa“, îi spun, „ai grijă de mine.“ Teiul a crescut pînă dincolo de marginea balustradei. O creangă îmi intră în balcon. Dau mîna c-o frunză. Simt materia ei moale, alunecoasă, ca mîna rusului alb care nu vorbea nemţeşte. Cele mai reuşite dialoguri le am cu fiinţele care nu vorbesc. Cred că ele ştiu cel mai mult. Singurul bărbat la care mă gîndesc zilnic este un domn care îmi scrie uneori cu litere gotice: „Cele mai călduroase gînduri“. Atît, cu el vorbesc cel mai mult. Dar mai e unul cu care am o relaţie specială. Faraonul Akhenaton. „Sînt lucruri care se întîmplă dincolo de mintea ta, Horation…“ Cam aşa îi spunea Hamlet bunului său prieten.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.