Ce spun basarabenii

Publicat în Dilema Veche nr. 421 din 8-14 martie 2012
Ce spun basarabenii jpeg

Vasile Gârneţ, Interviu la "Contrafort", Editura Cartier, 2011.
Mihail Vakulovski, Zece basarabeni pentru cultura română, cu ilustraţii de Dan Perjovschi, Editura Casa de pariuri literare, 2011.

Scrisă în aceeaşi limbă, literatura basarabenilor nu e cunoscută în România. După `89, românii au avut cu totul alte griji literare decît recuperarea ei, iar editurile româneşti nu par nici astăzi interesate să publice sau să reediteze literatura scrisă dincolo de Prut. Excepţia, deşi e vorba mai mult de o şansă, o reprezintă tinerii veniţi la studii în Iaşi, Braşov sau Cluj, care au debutat sau au început să publice la editurile din ţară şi care, între timp, măcar o parte dintre ei, au obţinut cetăţenia română, trăiesc şi îşi scriu cărţile aici sau au contacte publicistic-editoriale mai bune. În cazul lor, n-a fost o problemă de recuperare, cît (doar) una de integrare. Ei sînt basarabenii din cultura română şi nu cei din generaţiile mai vechi, ale căror nume au rămas aici complet necunoscute la nivel popular (exceptîndu-i, desigur, pe barzii Vieru şi Lari). Această falie de mentalitate culturală şi de statut editorial, între tineri şi seniori este, dincolo de realitate, o temă recurentă în discursul cultural al ultimului deceniu din Republica Moldova unde a existat un conflict între generaţii, provocat şi acutizat de căderea regimului politic comunist, conflict relativ asemănător cu cel desfăşurat aici în anii `90 între optzecişti şi şaizecişti. Cele două volume de interviuri realizate de Vasile Gârneţ (n. 1958) şi Mihail Vakulovski (n. 1972) au perspective şi mize diferite care devin şi mai clare la o lectură în paralel: primul vizează consemnarea dezbaterii culturale basarabene, şi nu numai, din postcomunism, precum şi propunerea unor repere culturale comune (doar jumătate dintre interlocutori fiind basarabeni), al doilea realizează un act de PR, de popularizare exclusivă a artiştilor basarabeni tineri lanaţi în spaţiul românesc.

Citind interviurile lui Vasile Gârneţ, realizate pentru revista Contrafort în perioada 1994-2010, devine limpede cum temele dialogurilor sînt comune cu cele din dezbaterile din presa culturală românească postdecembristă: reformarea şi revitalizarea spiritului critic, (re)evaluarea literaturii scrise în comunism, precum şi a statutului Uniunii Scriitorilor, recuperarea memoriei şi sincronizarea culturală, etic versus estetic, tradiţionalism versus postmodernism, autohtonişti şi europenişti, colaboraţionismul scriitorilor, intelectualii şi politicul, complexele de inferioritate ale culturii mici, stabilirea unor repere etc. Partenerii basarabeni de dialog ai lui Vasile Gârneţ sînt, în totalitatea lor, scriitori lucizi, pertinenţi, critici cu temele abordate. Astfel, Mihai Cimpoi, preşedintele USM şi autorul unei prime şi, deocamdată, unice Istorii deschise a literaturii române din Basarabia, vorbeşte despre cazul scriitorului Ion Druţă şi fenomenul colaboraţionist („adevărul paradoxal este că rolul lui Ion Druţă în procesul deşteptării conştiinţei naţionale a românilor basarabeni este tot atît de mare ca şi rolul lui în procesul adormirii acesteia”); lingvistul Eugeniu Coşeriu mărturiseşte: „Îmi e şi ruşine să discut despre problema «limbii moldoveneşti»”; aflat la un Congres internaţional al PEN Clubului, Serafim Saka îi răspunde unei scriitoare din Senegal care-l întreabă ce-i Moldova: „O Africă europeană”; Vasile Romanciuc vorbeşte despre „patriotismul de comandă”, despre colaboraţionistmul trecut în oportunism: „operele dedicate celor doi Ilici au devenit, peste noapte, imnuri de glorie dedicate marilor noştri voievozi, «slăvitul norod sovietic» este înlocuit cu «neamul nostru», iar din poeticele săgeţi ateiste de ieri se confecţionează azi rame pentru icoane cu chipul Domnului”, iar Eugen Lungu deplînge lipsa literaturii de sertar şi reevaluează ce s-a publicat în comunism: „Literatura noastră de pînă-n `89 s-a învechit şi s-a devalorizat brusc; din ea cad zeci de autori cu bagajele lor de scrieri, cad perioade chiar din care nu putem extrage nimic, nici pentru cea mai indulgentă statistică literară, cad specii întregi, cad genuri...”. Constantin Cheianu face o critică dură la adresa instituţiilor culturale şi a presei, Aureliu Busuioc consideră că lumea literară basarabeană este provincială prin politizare şi mediocritate: „La drept vorbind, mă sperie nu atît uriaşul număr de membri ai US pe care-i avem azi, cît faptul că într-o bună zi s-ar apuca să şi scrie”; Nicolae Negru vorbeşte despre inerţiile literare („Druţă şi Vieru rămîn în continuare cei mai populari scriitori”) şi prevede faptul că noua generaţie de scriitori basarabeni şcoliţi în România „va «suda» definitiv  ruptura” dintre cele două literaturi, în timp ce Vladimir Beşleagă constată lipsa dinamismului şi a controverselor: „E nevoie de cărţi de scandal! E nevoie de cărţi care să bulverseze opinia publică. De autori rebeli, nonconformişti...”. Aş cita aici şi din interviul luat lui Ion Simuţ a cărui viziune o împărtăşesc: „Literatura basarabeană e victima reducţionismului şi autosuficienţei culturii române. Nu am învăţat încă pluralismul cultural, ca dovadă, de pildă, că literatura maghiară din Transilvania nu mai are nici un contact cu literatura română. Vina nu e de o singură parte... Iniţiativa, ofensiva trebuie să vină de dincolo de Prut. În plan cultural, Basarabia trebuie să cucerească România şi nu invers – acesta-i paradoxul! Tot aşa cum România trebuie să cucerească Europa şi să o convingă de valorile sale.”

De cealaltă parte, interviurile luate de Mihail Vakulovski, la începutul anilor 2000, artiştilor şi scriitorilor tineri basarabeni nu abordează frontal temele de mai sus, sînt politice dar nu la modul explicit, mai puţin analitice, nu transpar prea multe complexe culturale şi sînt, în general, mai relaxate (dar şi mai puţin substanţiale). În acest moment, cei intervievaţi sînt, la nivele diferite, consacraţi în cultura română. Vasile Ernu, Mitoş Micleuşanu, Roman Tolici, Nicoleta Esinencu sau Zdob şi Zdub nu mai au nevoie de promovare, aşa că mica „listă” a lui Mihail Vakulovski funcţionează, de fapt, ca o primă propunere de canon cultural basarabean, mai ales că interviurile nu sînt atît dialoguri de idei, cît mai degrabă portrete artistice individuale. Prin prisma unor despărţiri culturale: a lui Dumitru Crudu de fracturism, a lui Ştefan Baştovoi de literatură („Prefer să mă rog decît să citesc”), a lui Alexandru Vakulovski de scriitori („Nu-mi place nimic în cercul literaţilor”), a lui Pavel Păduraru de tradiţie („M-am format ca poet necitind poezii”), a lui Roman Tolici de identitatea de moldovean sovietic, a lui Octavian Ţâcu de box („Ultimul titlu de campion naţional şi ultimul turneu internaţional le-am cîştigat fiind deja şef la catedra de istorie”), acesta fiind şi cel mai savuros interviu din carte. Interesant de urmărit este relaţia de love-hate pe care tinerii scriitori basarabeni au dezvoltat-o cu optzeciştii români („hipidioţii de optzecişti”, cum le zice Alexandru Vakulovski, care crede că „după căderea sistemului, nu mai pot scrie nimic”, opinie din 2002 infirmată azi cînd e limpede că optzeciştii şi-au scris marile cărţi de proză în ultimul deceniu), refuzul literaturii şi al scriitorilor din Republica Moldova, văzuţi ca oportunişti, mediocri şi anacronici (Grigore Vieru este o amintire negativă la mai mulţi, în timp ce Paul Goma este evocat cu admiraţie) şi critica, adesea dură, la adresa românilor („am descoperit un neam fricos şi laş” zice Baştovoi).

Cele două cărţi de interviuri expun feţele aceleiaşi monede: scriitorii mai vechi rămaşi în Republica Moldova să-şi lingă rănile culturale versus tinerii afirmaţi în România care neagă cultura propriei ţări. Va mai curge însă multă apă pe Prut pînă cînd şi unii, şi alţii se vor împăca pe deplin cu statutul lor cultural, iar românii le vor acorda şi unora, şi altora, aceeaşi atenţie.

Citiţi aici recenzia volumului Noua poezie basarabeană, antologie şi prefaţă de Dumitru Crudu, Editura Institutului Cultural Român, 2009.

afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.
event seara de film 28 August Bucuresti 02 jpg
ZILELE SOFIA NĂDEJDE 2022 - SCURTMETRAJE REALIZATE DE FEMEI Proiecție la București – 28 august ora 19.00 MNLR
Duminică, 28 august, în cadrul evenimentului Zilele Sofia Nădejde – ediția a V-a, în Sala Iosif Naghiu a MNLR (Calea Griviței 64), va avea loc o proiecție de scurtmetraje românești regizate de femei.
958 16 Avanpremiera jpg
Librarul din Florența
Vespasiano n-a făcut el toate cele 200 de manuscrise pentru biblioteca abației din Fiesole, așa cum avea să susțină. Cosimo a cumpărat 20 dintre ele printr-un alt librar florentin, Zanobi di Mariano.
p 17 jpg
O dispariție
Însă această fetiță nu reprezintă, în film, doar tropul copilașului gingaș care e de ajuns să respire pentru a emoționa durabil.

Adevarul.ro

Roger Waters FOTO EPA EFE jpg
Roger Waters, scrisoare deschisă către Putin: „Dacă vrei asta, du-te dracului!”
Roger Waters, co-fondatorul trupei Pink Floyd, i-a adresat o scrisoare deschisă președintelui rus Vladimir Putin, în care îl îndeamnă să se angajeze la o încetare a focului și la o înțelegere diplomatică pentru a pune capăt actualui război în Ucraina.
Hadis Najafi Foto Profimedia
O tânără împușcată de șase ori în timpul protestelor din Iran devine un nou simbol al sfidării VIDEO
Najafi a fost împușcată de șase ori și ucisă miercuri în orașul Karaj de către forțele de securitate iraniene, fiind rănită în abdomen, gât, inimă și mână.
Când sunt prinşi la furat, un student e dat afară, un ministru face legile Educaţiei, iar un premier conduce guvernul. În România condusă de Iohannis şi PNL
În orice altă ţară civilizată, suspiciunile de furt intelectual care planează asupra ministrului Cîmpeanu şi asupra premierului Ciucă ar fi condus la demisia acestora din funcţiile publice pe care le deţin, până la lămurirea suspiciunilor.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.