Ce spun basarabenii

Publicat în Dilema Veche nr. 421 din 8-14 martie 2012
Ce spun basarabenii jpeg

Vasile Gârneţ, Interviu la "Contrafort", Editura Cartier, 2011.
Mihail Vakulovski, Zece basarabeni pentru cultura română, cu ilustraţii de Dan Perjovschi, Editura Casa de pariuri literare, 2011.

Scrisă în aceeaşi limbă, literatura basarabenilor nu e cunoscută în România. După `89, românii au avut cu totul alte griji literare decît recuperarea ei, iar editurile româneşti nu par nici astăzi interesate să publice sau să reediteze literatura scrisă dincolo de Prut. Excepţia, deşi e vorba mai mult de o şansă, o reprezintă tinerii veniţi la studii în Iaşi, Braşov sau Cluj, care au debutat sau au început să publice la editurile din ţară şi care, între timp, măcar o parte dintre ei, au obţinut cetăţenia română, trăiesc şi îşi scriu cărţile aici sau au contacte publicistic-editoriale mai bune. În cazul lor, n-a fost o problemă de recuperare, cît (doar) una de integrare. Ei sînt basarabenii din cultura română şi nu cei din generaţiile mai vechi, ale căror nume au rămas aici complet necunoscute la nivel popular (exceptîndu-i, desigur, pe barzii Vieru şi Lari). Această falie de mentalitate culturală şi de statut editorial, între tineri şi seniori este, dincolo de realitate, o temă recurentă în discursul cultural al ultimului deceniu din Republica Moldova unde a existat un conflict între generaţii, provocat şi acutizat de căderea regimului politic comunist, conflict relativ asemănător cu cel desfăşurat aici în anii `90 între optzecişti şi şaizecişti. Cele două volume de interviuri realizate de Vasile Gârneţ (n. 1958) şi Mihail Vakulovski (n. 1972) au perspective şi mize diferite care devin şi mai clare la o lectură în paralel: primul vizează consemnarea dezbaterii culturale basarabene, şi nu numai, din postcomunism, precum şi propunerea unor repere culturale comune (doar jumătate dintre interlocutori fiind basarabeni), al doilea realizează un act de PR, de popularizare exclusivă a artiştilor basarabeni tineri lanaţi în spaţiul românesc.

Citind interviurile lui Vasile Gârneţ, realizate pentru revista Contrafort în perioada 1994-2010, devine limpede cum temele dialogurilor sînt comune cu cele din dezbaterile din presa culturală românească postdecembristă: reformarea şi revitalizarea spiritului critic, (re)evaluarea literaturii scrise în comunism, precum şi a statutului Uniunii Scriitorilor, recuperarea memoriei şi sincronizarea culturală, etic versus estetic, tradiţionalism versus postmodernism, autohtonişti şi europenişti, colaboraţionismul scriitorilor, intelectualii şi politicul, complexele de inferioritate ale culturii mici, stabilirea unor repere etc. Partenerii basarabeni de dialog ai lui Vasile Gârneţ sînt, în totalitatea lor, scriitori lucizi, pertinenţi, critici cu temele abordate. Astfel, Mihai Cimpoi, preşedintele USM şi autorul unei prime şi, deocamdată, unice Istorii deschise a literaturii române din Basarabia, vorbeşte despre cazul scriitorului Ion Druţă şi fenomenul colaboraţionist („adevărul paradoxal este că rolul lui Ion Druţă în procesul deşteptării conştiinţei naţionale a românilor basarabeni este tot atît de mare ca şi rolul lui în procesul adormirii acesteia”); lingvistul Eugeniu Coşeriu mărturiseşte: „Îmi e şi ruşine să discut despre problema «limbii moldoveneşti»”; aflat la un Congres internaţional al PEN Clubului, Serafim Saka îi răspunde unei scriitoare din Senegal care-l întreabă ce-i Moldova: „O Africă europeană”; Vasile Romanciuc vorbeşte despre „patriotismul de comandă”, despre colaboraţionistmul trecut în oportunism: „operele dedicate celor doi Ilici au devenit, peste noapte, imnuri de glorie dedicate marilor noştri voievozi, «slăvitul norod sovietic» este înlocuit cu «neamul nostru», iar din poeticele săgeţi ateiste de ieri se confecţionează azi rame pentru icoane cu chipul Domnului”, iar Eugen Lungu deplînge lipsa literaturii de sertar şi reevaluează ce s-a publicat în comunism: „Literatura noastră de pînă-n `89 s-a învechit şi s-a devalorizat brusc; din ea cad zeci de autori cu bagajele lor de scrieri, cad perioade chiar din care nu putem extrage nimic, nici pentru cea mai indulgentă statistică literară, cad specii întregi, cad genuri...”. Constantin Cheianu face o critică dură la adresa instituţiilor culturale şi a presei, Aureliu Busuioc consideră că lumea literară basarabeană este provincială prin politizare şi mediocritate: „La drept vorbind, mă sperie nu atît uriaşul număr de membri ai US pe care-i avem azi, cît faptul că într-o bună zi s-ar apuca să şi scrie”; Nicolae Negru vorbeşte despre inerţiile literare („Druţă şi Vieru rămîn în continuare cei mai populari scriitori”) şi prevede faptul că noua generaţie de scriitori basarabeni şcoliţi în România „va «suda» definitiv  ruptura” dintre cele două literaturi, în timp ce Vladimir Beşleagă constată lipsa dinamismului şi a controverselor: „E nevoie de cărţi de scandal! E nevoie de cărţi care să bulverseze opinia publică. De autori rebeli, nonconformişti...”. Aş cita aici şi din interviul luat lui Ion Simuţ a cărui viziune o împărtăşesc: „Literatura basarabeană e victima reducţionismului şi autosuficienţei culturii române. Nu am învăţat încă pluralismul cultural, ca dovadă, de pildă, că literatura maghiară din Transilvania nu mai are nici un contact cu literatura română. Vina nu e de o singură parte... Iniţiativa, ofensiva trebuie să vină de dincolo de Prut. În plan cultural, Basarabia trebuie să cucerească România şi nu invers – acesta-i paradoxul! Tot aşa cum România trebuie să cucerească Europa şi să o convingă de valorile sale.”

De cealaltă parte, interviurile luate de Mihail Vakulovski, la începutul anilor 2000, artiştilor şi scriitorilor tineri basarabeni nu abordează frontal temele de mai sus, sînt politice dar nu la modul explicit, mai puţin analitice, nu transpar prea multe complexe culturale şi sînt, în general, mai relaxate (dar şi mai puţin substanţiale). În acest moment, cei intervievaţi sînt, la nivele diferite, consacraţi în cultura română. Vasile Ernu, Mitoş Micleuşanu, Roman Tolici, Nicoleta Esinencu sau Zdob şi Zdub nu mai au nevoie de promovare, aşa că mica „listă” a lui Mihail Vakulovski funcţionează, de fapt, ca o primă propunere de canon cultural basarabean, mai ales că interviurile nu sînt atît dialoguri de idei, cît mai degrabă portrete artistice individuale. Prin prisma unor despărţiri culturale: a lui Dumitru Crudu de fracturism, a lui Ştefan Baştovoi de literatură („Prefer să mă rog decît să citesc”), a lui Alexandru Vakulovski de scriitori („Nu-mi place nimic în cercul literaţilor”), a lui Pavel Păduraru de tradiţie („M-am format ca poet necitind poezii”), a lui Roman Tolici de identitatea de moldovean sovietic, a lui Octavian Ţâcu de box („Ultimul titlu de campion naţional şi ultimul turneu internaţional le-am cîştigat fiind deja şef la catedra de istorie”), acesta fiind şi cel mai savuros interviu din carte. Interesant de urmărit este relaţia de love-hate pe care tinerii scriitori basarabeni au dezvoltat-o cu optzeciştii români („hipidioţii de optzecişti”, cum le zice Alexandru Vakulovski, care crede că „după căderea sistemului, nu mai pot scrie nimic”, opinie din 2002 infirmată azi cînd e limpede că optzeciştii şi-au scris marile cărţi de proză în ultimul deceniu), refuzul literaturii şi al scriitorilor din Republica Moldova, văzuţi ca oportunişti, mediocri şi anacronici (Grigore Vieru este o amintire negativă la mai mulţi, în timp ce Paul Goma este evocat cu admiraţie) şi critica, adesea dură, la adresa românilor („am descoperit un neam fricos şi laş” zice Baştovoi).

Cele două cărţi de interviuri expun feţele aceleiaşi monede: scriitorii mai vechi rămaşi în Republica Moldova să-şi lingă rănile culturale versus tinerii afirmaţi în România care neagă cultura propriei ţări. Va mai curge însă multă apă pe Prut pînă cînd şi unii, şi alţii se vor împăca pe deplin cu statutul lor cultural, iar românii le vor acorda şi unora, şi altora, aceeaşi atenţie.

Citiţi aici recenzia volumului Noua poezie basarabeană, antologie şi prefaţă de Dumitru Crudu, Editura Institutului Cultural Român, 2009.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.