Ce-i lipse┼čte pie┼úei de carte

Publicat în Dilema Veche nr. 666 din 24-30 noiembrie 2016
Ce i lipse┼čte pie┼úei de carte jpeg

ÔŚĆ theprjournal.com. 

Nu e prima dat─â c├«nd scriitorul ┼či jurnalistul Petre Barbu realizeaz─â un material amplu ┼či interesant despre pia┼úa de carte de la noi. A f─âcut-o de mai multe ori de-a lungul anilor, ultima dat─â chiar la ├«nceputul lui 2016, ├«n revista Forbes, c├«nd a pus la cale o anchet─â la care au r─âspuns zece directori de edituri, contur├«ndu-se o imagine destul de clar─â a pie┼úei de carte. De data aceasta, ├«n publica┼úia The PR Jour┬şnal, Petre Barbu e preocupat de o chestiune mai specific─â ÔÇô cum se construie╚Öte un brand puternic ├«n industria editorial─â: ÔÇ×Pia╚Ťa editorial─â din Rom├ónia se caracterizeaz─â prin tiraje v├«ndute reduse raportate la popula╚Ťia ╚Ť─ârii. C├«t conteaz─â un brand editorial puternic ├«n v├«nz─ârile de carte? Cine face brand-ul editorial: notorietatea autorilor publica╚Ťi sau c─âr╚Ťile pe care le lanseaz─â o editur─â ├«n decursul anilor? S├«nt preocupa╚Ťi editorii rom├óni s─â construiasc─â brand-uri puternice?ÔÇť ├Äntreb─ârile lui Petre Barbu ÔÇô legate de momentul impunerii, puterea, caracteristicile ┼či valoarea brand-ului sau de modalit─â┼úile de promovare a c─âr┼úilor ÔÇô, contureaz─â satisf─âc─âtor identitatea/profilul editurilor prezente, prin directorii lor, la dezbatere. Din p─âcate, e vorba doar de trei: Silviu Lupescu (Polirom), Ana Nicolau (Nemira) ┼či Mihail Penescu (ALL).

L─âs├«nd deoparte discursul de autopromovare din aceast─â dezbatere despre promovare, cei trei editori spun ÔÇô la ├«ntrebarea a patra: ÔÇ×C├«t conteaz─â puterea brand-ului ├«n rela╚Ťia cu partenerii de afaceri?ÔÇť (tipografii, distribuitori, librari, autorit─â╚Ťi etc.) ÔÇô c├«teva lucruri care merit─â reluate aici, f─âr─â prea multe comentarii, pentru c─â reprezint─â problemele de fond ale pie┼úei editoriale de la noi. Silviu Lupescu: ÔÇ×Avem c├«╚Ťiva distribuitori ┬źde lux┬╗ care fac presiuni permanente pentru rabaturi comerciale de 45-50% din pre╚Ťul c─âr╚Ťii, sau chiar peste, asta ├«n condi╚Ťiile ├«n care autorul prime╚Öte ├«n medie 10%, iar tipograful circa 15-20%. Justificarea unora dintre ei este c─â ├«n comer╚Ť nu ar exista moral─â, ci doar interese financiare. Editurile mici s├«nt pur ╚Öi simplu strivite de asemenea difuzori, ├«nc├«t ┬źvaloarea brand-ului┬╗ poate constitui o contrapondere pentru a negocia cu unii dintre ei. Editorul trebuie s─â-╚Öi recupereze cheltuielile, iar dac─â rabatul comercial e mare, atunci ╚Öi pre╚Ťul c─âr╚Ťilor cre╚Öte corespunz─âtorÔÇŽ Din fericire, v├«nz─ârile pe Internet au crescut substan╚Ťial, la noi ╚Öi ├«n lume, doar c─â ╚Öi Internetul a ├«nceput s─â aib─â ┬źrechinii┬╗ lui.ÔÇť Nici rela┼úiile cu institu╚Ťiile publice ÔÇ×care la noi s├«nt su┬şper po┬ş┬şli┬şti┬şza┬şte ╚Öi servesc intereselor de grupÔÇť nu s├«nt pe deplin func┼úionale, mai spune Silviu Lupescu: ÔÇ×Exemplul cel mai recent e ├«ncercarea de a impune o lege aberant─â a timbrului literar, unic─â ├«n Europa, ├«n detrimentul cump─âr─âtorilor de carte, dar ├«n interesul uniunilor de creatori. Editurile nu au putere politic─â, iar glasul lor aproape c─â n-a fost ascultat. Nu tr─âim ├«ntr-o stare de normalitate, se ╚Ötie, un exemplu fiind chiar demantelarea ICR-ului din motive politice, ├«ntr un moment ├«n care devenise o institu╚Ťie de prestigiu ╚Öi credibil─â ├«n Occident. De multe ori, ne facem r─âu cu m├«na noastr─â, iar brand-ul interna╚Ťional al editurilor rom├óne╚Öti nu poate fi disociat ├«ntotdeauna de brand-ul de ╚Ťar─â, care, cred eu, nu ne este favorabil nicicum.ÔÇť

La fel de dure s├«nt ┼či afirma┼úiile lui Mihail Penescu: ÔÇ×├Än cazul nostru, al editurilor din Rom├ónia, avem o dificultate ├«n a ne c├«╚Ötiga respectul din partea autorit─â╚Ťilor, mai ales din cele dou─â domenii ÔÇô cultural ╚Öi educa╚ŤionalÔÇŽ La noi nu func╚Ťioneaz─â rela╚Ťiile institu╚Ťionale, func╚Ťioneaz─â doar rela╚Ťiile personale. Acest fenomen este extrem de toxic. Trebuie s─â spun c─â nu am reu╚Öit s─â construim o rela╚Ťie de colaborare, de consultare ╚Öi de respect ├«ntre institu╚Ťiile statului ╚Öi editurile noastre, sau asocia╚Ťiile de edituri. Nu avem un dialog constant ╚Öi de pe pozi╚Ťii de parteneriat nici cu Ministerul Educa╚Ťiei, nici cu Ministerul Culturii, nici cu alte institu╚Ťii de profil, cum ar fi ICR, AFCN sau CNEE. De cele mai multe ori s├«ntem ignora╚Ťi chiar ├«n proiectele care ne implic─â sau s├«ntem consulta╚Ťi ├«n ni╚Öte ├«nt├«lniri formale, organizate pentru salvarea aparen╚Ťelor. Alteori se fac comitete ╚Öi comisii, f─âr─â cea mai mic─â preocupare pentru transparen╚Ť─â sau reprezentativitate. Iar atunci c├«nd facem presiuni, mai ales pe proiecte care ne privesc direct ÔÇô cum ar fi mecanismele de elaborare, selec╚Ťie ╚Öi achizi╚Ťie a manualelor, organizarea t├«rgurilor externe de carte sau alocarea subven╚Ťiilor din industrie ÔÇô, s├«ntem trata╚Ťi cu ostilitate ╚Öi acuza╚Ťi de interese meschine, strict pecuniare. De nenum─ârate ori am auzit din partea autorit─â╚Ťilor sau chiar a presei c─â noi n-ar trebui s─â fim consulta╚Ťi, pentru c─â urm─ârim numai profitul, ├«n timp ce, se sub├«n╚Ťelege, domniile lor nu urm─âresc dec├«t binele poporului ╚Öi interesul na╚Ťional.ÔÇť

Ca o concluzie, ┼či ├«n domeniul editorial, ca ┼či ├«n alte sectoare ale economiei rom├óne┼čti, exist─â o re┼úea disfunc┼úional─â de rela┼úii, colabor─âri ┼či parteneriate, multe cauzate de incompeten┼úa sau de clientelismul institu┼úiilor statului.

├Än partea a doua a acestui amplu material, parte intitulat─â ÔÇ×C─âr╚Ťile, ├«n c─âutarea profesioni╚Ötilor ├«n marketingÔÇť, Petre Barbu adaug─â discu┼úiei cu editorii ┼či c├«┼úiva publicitari: ╚śerban Alexandrescu (Headvertising), Liviu David (Next Advertising) ┼či Sorin Tr├ónc─â (Friends\TBWA). Spune Petre Barbu ├«n chapeau: ÔÇ×Pu╚Ťini oameni de publicitate se pot l─âuda c─â au lucrat proiecte coerente pentru editurile din Rom├ónia. Foarte pu╚Ťini! Editorii n au obiceiul s─â bat─â la u╚Öile publicitarilor, solicit├«ndu-le sfaturi, consultan╚Ť─â ori realizarea de strategii de comunicareÔÇŽ O m├«n─â de ajutor din partea industriei de publicitate ar putea revitaliza v├«nz─ârile editorilor. Aceast─â ┬źm├«n─â┬╗ ├«nc─â n-a fost ├«ntins─â ori cerut─â. ├Äntre editori ╚Öi publicitari exist─â o pr─âpastie. Cele dou─â lumi nici nu se cunosc ╚Öi nici nu ├«ncearc─â s─â se cunoasc─â.ÔÇť Din punctul meu de vedere, discu┼úia, care are premise c├«t se poate de interesante, e complet ratat─â din cauza condescenden┼úei ┼či ignoran┼úei de care dau dovad─â cei trei publicitari care spun de-a dreptul c─â ÔÇ×vinaÔÇť pentru pia┼úa de carte firav─â de la noi o poart─â exclusiv editorii lipsi┼úi de viziunea unui marke┬şting profesionist. Adic─â noi avem poten┼úiali consumatori de carte, dar cartea nu ajunge la ei din cauza lipsei de promovare! Spune Liviu David: ÔÇ×Este nevoie de o targetare mai bun─â, de persuasiune, de mesaje puternice care s─â aga╚Ťe mai bine. Iar aceste lucruri cost─â. Crea╚Ťia bun─â cost─â, prezen╚Ťa ├«n media cost─â, repetitivitatea cost─â. Da, crea╚Ťia bun─â, care atrage aten╚Ťia, care te face s─â ai o reac╚Ťie, pe care o ╚Ťii minte, cost─âÔÇŽ Cine va s─âri peste scuze, va rupe cercul vicios ╚Öi va investi ├«n promovare va cre╚Öte ╚Öi pia╚Ťa. Pentru c─â oamenii vor afla despre mai multe c─âr╚Ťi care-i intereseaz─â ╚Öi vor citi mai mult.ÔÇť Spune ┼či Sorin Tr├ónc─â: ÔÇ×O promovare profesionist─â a c─âr╚Ťilor va ├«ncuraja decisiv v├«nz─ârile. S├«nt oameni buni de v├«nz─âri, de social media, de distribu╚Ťie, ├«ns─â n-am auzit de oameni de marke┬şting cu mult─â experien╚Ť─â care s─â lucreze efectiv ├«n acest domeniuÔÇŽ Este nevoie de bani, de constan╚Ť─â, de eforturi conjugate, de un lider de pia╚Ť─â care s─â-╚Öi asume efortul de educa╚Ťie ╚Öi, mai ales, de un plan pe termen lung.ÔÇť

Nu mi-e clar dac─â publicitarii cunosc c├«tu┼či de pu┼úin pia┼úa/publicul de carte de la noi; dup─â r─âspunsurile lor pline de cli┼čee ┼či sloganuri de manual de marketing, f─âr─â referiri la specificitatea pie┼úei ┼či a publicului, ├«nclin s─â cred c─â habar n-au. Nu po┼úi discuta despre pia┼úa de carte f─âr─â s─â-┼úi pui problema puterii de cump─ârare ┼či a educa┼úiei publicului, a lipsei re┼úelelor de distribu┼úie etc. Practic, pentru publicitari, faptul c─â avem o rat─â de 85% de analfabetism func┼úional la nivel gimnazial ┼či c─â o treime dintre libr─âriile ┼ú─ârii se afl─â ├«n Bucure┼čti, iar c├«teva zeci de ora┼če din provincie, precum ┼či toate satele patriei s├«nt lipsite cu totul de libr─ârii, ei bine, nu, acestea nu conteaz─â, ne spun publicitarii, bugetele de promovare s├«nt problema pie┼úei de carte de la noi!

Foto: adevarul.ro

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?