Ce-ar fi fost dacă...

Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
Ce ar fi fost dacă    jpeg

● Liviu Radu, Modificatorii, Millennium Books, 2011.

„Dacă Liviu Radu s-ar fi născut în Statele Unite, prolificitatea sa scriitoricească şi talentul de povestitor l-ar fi propulsat printre numele de primă mărime ale science fiction-ului“, scria cîndva Radu Pavel Gheo, şi afirmaţia nu pare hazardată. Debutat tîrziu, la vîrsta de cincizeci de ani, Liviu Radu este unul dintre cei mai prolifici, mai serioşi şi totodată mai respectaţi autori din zona SF-ului românesc. Din 1999 încoace, a publicat nu mai puţin de şase romane şi cinci volume de povestiri, a scris non-ficţiune şi a şi tradus cîteva zeci de cărţi. Cel mai recent titlu al său este romanul Armata moliilor, publicat de Nemira anul trecut, dar eu mă voi ocupa aici de proza sa scurtă, ale cărei prime patru volume – Spre Ierusalim (2000), Constanţa 1919 (2000), Babl (2004) şi Cifrele sînt reci, numerele-s calde (2006) – au fost retipărite de Millennium Books în antologia intitulată, banal şi destul de inexact, Povestiri fantastice (2008). A mai urmat un volum, la aceeaşi editură – Modificatorii.

Încă de la primele povestiri, Liviu Radu şi-a delimitat o zonă proprie de interes pe care şi-a pus o amprentă stilistică aproape inconfundabilă – lucru de apreciat şi, oricum, destul de rar la noi. Avînd o cultură istorică remarcabilă, Liviu Radu este foarte puţin interesat de science şi mai mult de fiction, povestirile sale fiind, în marea lor majoritate, istorii alternative, jonglînd mai ales cu scenarii speculative şi doar în cîteva cazuri arătîndu-se atras de numerologie (în povestirea „Sub semnul lui unsprezece“, viaţa şi domnia lui Mihai banul Craiovei devenit Viteazul sînt determinate şi interpretate numerologic de un solomonar), vampirism (în povestirea „Descendenţi“ acţiunea se petrece la Londra în vremea lui Jack Spintecătorul, cînd unui funcţionar cu simţuri dereglate i se relevă faptul că este, în speţă, un prinţ al întunericului; iar în povestirea „Bîrfe înainte de luptă“, Revoluţia franceză se dovedeşte a fi doar aparent o luptă pentru înlăturarea monarhiei, ghilotinarea fiind, de fapt, metoda cea mai eficientă pentru a pune capăt, în mod secret, unei uriaşe epidemii de morţi vii) sau distopii eugenetice (în povestirea „În metrou“, oamenii sînt cu toţii handicapaţi şi au puteri parapsihice, cei normali fiind persecutaţi şi marginalizaţi). Alte proze, precum „El Dorado“ (căutarea aurului de către conchistadori) sau „Babl“ (construirea turnului care să ducă la Dumnezeu – aceasta fiind, probabil, cea mai frumoasă povestire scrisă de Liviu Radu, oricum favorita mea) – se situează în zona parabolei.

Constanţa 1919, volum publicat în anul 2000, este, de fapt, un triptic: cele trei povestiri – intitulate „Tratative la Konsstanza“, „Konstanţia şi Hamlet“ şi „Fuga din Küstangé“ – prezintă, rînd pe rînd, trei istorii alternative ale Regatului românesc. În prima povestire este vorba de un fost Imperiu Austro-Român unde nişte paşoptişti germanizaţi (Beltschessku, Kogelnitscheanu, Kusa, Awram Janku) au pus la cale revoluţia pentru independenţă etc., istoria astfel rescrisă fiind povestită după războiul cîştigat de Antanta în preajma mareşalului Antonessku, cînd Regatul Român urmează a fi dezmembrat, Ungariei fiindu-i retrocedate Panonia, Banatul şi Transilvania. În a doua povestire, amestec de steampunk şi istorie alternativă, găsim un Dimitri Antiohovici Cantemirov, un I.I. Bretianov şi, din nou, un Kuza (dar şi un tovarăş Dolfi), iar Transilvania, Banatul, Valahia şi Moldova apar drept ducate ale ţarului Rusiei; pentru ca în ultima povestire a tripticului să fie vorba de o Valahie islamică (apare şi un căpitan Ioan Antonoglu) populată cu turki, mahomedani de origine „rumînească“, în urma renunţării la religia ortodoxă a lui Brâncoveanu, devenit Paşa Raşid. (Ca o paranteză, înainte ca Eminescu să apară personaj în scenariul SF cu securişti din Vieţile paralele al Florinei Ilis, întîlnim în aceste ficţiuni ale lui Liviu Radu un Michail Eminowitsch, ilustru profesor de filozofie din Imperiul Austro-Român, căsătorit fericit cu Mite Kremnitz; apoi un poet Mihal Emin, autor al poemului „Batalul“ unde „cel vrîncean şi cel ungurean“ vor să-l omoare „pe cel otoman“).

Cele patru povestiri din Modificatorii, legate între ele prin personaje comune, continuă formula scenariilor istorice alternative din Constanţa 1919, de data aceasta cu o mai apăsată teoretizare a conceptului. În „Lumina trebuie să vină dinspre răsărit“, cea mai întinsă povestire a volumului, într-un Paris ocupat de nemţi, un Grup pentru Modificarea Istoriei Oficiale acţionează pentru eliberare în planul trecutului, încercînd să găsească acele breşe istorice prin care o modificare din trecut ar avea în viitor, adică în prezent, alte desfăşurări. Însă „uneori încercarea de a schimba cursul evenimentelor nu are nici un efect, pentru că anumite legităţi istorice impun să se obţină un anumit rezultat, care este condiţionat de o anumită stare socio-istorică, de o anumită situaţie a unor grupuri mari de oameni – categorii sociale, culturale, religioase etc. – iar acţiunile unor persoane particulare nu pot modifica în mod fundamental acea stare.“ Astfel, modificatorii încearcă să salveze Franţa de sub ocupaţia germană, intervenind asupra trecutului (procedeul în sine implică o maşină a timpului şi un emiţător de gînduri care acţionează asupra personajelor istorice din trecut sub forma vocii conştiinţei sau a lui Dumnezeu), în aşa fel încît să creeze premisele formării unui stat slav suficient de puternic, încît Germania să nu ajungă să deţină în Europa monopolul puterii. În acest scop este infiltrat în trecut un modificator (pregătit lingvistic şi militar prin procedeul de transfer de cunoştinţe din Matrix) care să ajungă în anturajul lui Petru al III-lea pe care să-l poată manipula. Doar că orice mutaţie a trecutului dă istoriei un destin schimbat, însă la fel de dramatic, ideea fiind că există fatalitate istorică. Fraza finală din cea de-a doua povestire a volumului, „Dosarul «Hannibal ante portas»“, în care modificatorii vor să reducă influenţa Romei din trecut creînd o Cartagină puternică, vorbeşte despre aceeaşi deşertăciune istorică: „Uneori nu ai de ce să schimbi istoria, pentru că istoria a fost alta decît cea pe care o ştim. Şi ai încerca degeaba s-o schimbi, pentru că oricum va reveni la ceea ce este.“ Dar asta şi pentru că introduce în ecuaţie posibilitatea existenţei unui al doilea cerc de modificatori: modifica-torii din viitor cu care se poate intra într-un potenţial conflict, dat fiind că istoria nu poate fi nici cunoscută retroactiv, nici anticipată. În fine, în „Mestecenii“, un modificator încearcă să-l ajute pe contele-scriitor-egiptolog-aventurier Jan Potocki modificîndu-i călătoria din Mongolia, astfel încît să nu se transforme în vîrcolac, în timp ce în povestirea „Allez La France“ încercarea de a schimba rezultatul unui meci de rugby are drept consecinţă deturnarea spirituală a unei fetiţe oarecare pe nume Jeanne D’Arc.

Cu foarte multă informaţie istorică topită în ficţiunile sale, de altfel şi foarte literare prin referinţe, Liviu Radu se dovedeşte a fi un scriitor a cărui literatură are nevoie de cititori nu doar dispuşi să accepte convenţia istoriei alternative, regulile acestui joc literar, dar care să fie şi culţi, pasionaţi de istorie. Nu bag mîna în foc eu însumi că am avut acces şi m-am bucurat de toate subtilităţile acestor scenarii cărora însă le-am recunoscut ingeniozitatea şi imprevizibilul epic, umorul şi claritatea, pe alocuri chiar eleganţa stilistică, inclusiv în dialoguri, o adevărată piatră de încercare a acestui gen literar. În ciuda faptului că tema este aceeaşi şi Liviu Radu a folosit-o deja în două volume, fiecare povestire îşi creează propria atmosferă şi îşi dezvoltă alte puncte de interes. În plus, apreciez foarte mult felul neostentativ în care Liviu Radu apelează la protocolul genului SF, modul în care ideile nu prevalează artei povestirii. Fără a fi neapărat un tehnician, este, mai degrabă, un povestitor. Lucru rar.

5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.

Adevarul.ro

rachete patriot
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Medvedev amenință NATO că va deveni o țintă dacă livrează sistemul Patriot Ucrainei
Este a 280-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski vorbește din nou despre crearea unui tribunal special pentru judecarea faptelor săvârșite de ruși încă de la anexarea Crimeei din 2014.
Muncitor jpg
Mondialul prin ochii unui muncitor din Sri Lanka: Discuție emoționantă în umbra zgârie-norilor REPORTAJ
Un Mondial de 230 de miliarde de dolari, cât a costat organizarea, a devenit posibil datorită unor „oameni invizibili“.
Iancu Nedelcu
Șef de păcănele din Brăila, șantajat de interlopi. Ce interdicție au primit după executarea pedepselor
Doi interlopi din Brăila au fost condamnați pentru că au distrus mai multe aparate de jocuri ca să îl forțeze pe cel care le administra să le cedeze folosința acestora.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.