Cazul Flannery OʼConnor

Publicat în Dilema Veche nr. 855 din 27 august - 2 septembrie 2020
Cazul Flannery OʼConnor jpeg

„Îi spunem Flannery, o privim ca pe o senioară înțeleaptă, ca pe o sfîntă a literaturii, pregătită pentru revelație în fața unei mașini de scris... OʼConnor este acum la fel de canonică precum William Faulkner sau Eudora Welty. Mai mult decît o mare scriitoare, ea este o personalitate culturală. Ferma unde a locuit e vizitabilă, chipul ei este tipărit pe timbre poștale, un nou volum din corespondența rămasă nepublicată și recentul film documentar despre viața ei sugerează un arc complet, situînd-o în chiar centrul literaturii” – așa începe eseul biografului Paul Elie publicat într-un număr din luna iunie în The New Yorker și intitulat „Cît de rasistă a fost Flannery OʼConnor?”.

Catolică, orfană de tată și ajunsă în cîrje din cauza lupusului, Flannery OʼConnor (1925-1964) a murit la doar 39 de ani, după ce apucase să publice două romane și un volum de povestiri. Necrologul din Times o numea doar „una dintre cele mai promițătoare scriitoare”; între timp, a devenit o legendă, iar cărțile ei – obiecte de cult literar. Acum aflăm, în baza unor scrisori schimbate în studenție cu o prietenă a ei, că a(r fi) fost rasistă: în metroul din Manhattan preferă să se așeze pe scaun între verișoarele ei ca să nu stea lîngă cineva de culoare, iar într-o altă scrisoare își manifestă antipatia față de scriitorul afro-american și activistul pentru drepturile civile James Baldwin („Foarte ignorant, dar foarte vocal. Ne poate spune cum e să fii negru în Harlem, dar el ține să se spună și tot restul… Mi-ar plăcea să-l întîlnesc la New York, dar nu și aici în Georgia. I-am citit o povestire și era foarte bună”).

„Nu e drept să judecăm un scriitor după actele din tinerețe, dar pe măsură ce profilul ei de scriitoare căpăta contur, bigoteria ei persistă în scrisori – făcînd glume și folosind frecvent cuvîntul nigger… Acestea nu sînt doar discuții lejere în scrisori, ele au fost scrise la același pupitru la care și-a scris și proza. Acele remarci nu aparțin trecutului, sau Sudului, sau faptului literar divers; ele aparțin operei scriitoarei și ne arată cum era ea cu adevărat”, afirmă Paul Elie, subliniind faptul că, vreme de o jumătate de secol, moștenitorii, editorii și exegeții ei n-au acordat atenția cuvenită unor astfel de „remarci rasiste” ori le-au găsit justificări. Paul Elie recunoaște însă că, în ciuda unor epitete rasiale strecurate în scrisori, ficțiunea ei abordează problemele de rasă cu mult curaj, portretizîndu-i pe albi fără milă și privindu-i pe negri cu compasiune (fără elemente de apropriere culturală: „Nu pot intra în mintea unui negru”, mărturisea scriitoarea), atrăgîndu-și respectul lui Alice Walker, spre exemplu.

La începutul lunii august, biografa Angela Alaimo OʼDonnell i-a dat o replică dură lui Paul Elie, publicînd în Common Weal Magazine un articol intitulat „«Anularea» lui Flannery OʼConnor?”, articol care se deschide cu menționarea faptului că Universitatea Loyola din Maryland, sub presiunea unei petiții, deja înlăturase inscripția cu numele scriitoarei catolice de pe una dintre săli pe motiv că „nu reflectă valorile iezuite”, gest care a atras un val de indignare, două sute de scriitori, profesori universitari și teologi catolici semnînd o scrisoare de protest: „Cum e posibil ca OʼConnor, catolică devotată, să fie «anulată» de o universitate catolică și, efectiv, de propria ei biserică?”.

A.A. OʼDonnell, autoarea unei cărți intitulate chiar Ambivalența radicală: problema rasei la Flannery OʼConnor, unde încearcă să explice exact resorturile unei scriitoare capabile să scrie deopotrivă parabole antirasiste în ficțiune și scrisori cu gînduri rasiste în corespondența personală, îl acuză pe Elie de „deturnare și apropriere defectuoasă” (Elie folosește preferențial pasaje din propria ei carte), de „confuzie și iresponsabilitate” prin felul în care alege, în mod deliberat, să ignore aspecte ce i-ar fi echilibrat tonul acuzator: „Dovedește lipsă de interes în a înțelege complexitatea unei scriitoare care a fost greu încercată și de schimbările din epocă, și de propria conștiință; o scriitoare care și-a recunoscut în scrisori păcatele, ispășite prin ficțiuni antirasiste ce expun urîțenia și oroarea rasismului oamenilor în mijlocul cărora a trăit și chiar al ei înseși”. Ca persoană albă (de)formată de luptele unei culturi rasiste, conștientă însă de prejudecățile pe care (și) le-a demontat constant în propria literatură, Flannery O’Connor este, de fapt, scriitoarea perfectă pentru vremurile în care trăim, consideră A.A. O’Donnell: „Anularea unei astfel de scriitoare ne arată sărăcirea imaginației, îngustimea minții, inabilitatea noastră de a înțelege complexitatea umană”.

O săptămînă mai tîrziu, Paul Elie i-a răspuns Angelei Alaimo OʼDonnell tot în Common Weal Magazine, reluînd vechile idei și reproducînd același pasaj incriminatoriu al scriitoarei („Sînt integraționistă din principiu și segregaționistă prin gust. Nu-mi plac negrii”), urmat de remarca la adresa lui James Baldwin; pentru ca în cele din urmă să afirme că prozele lui Flannery OʼConnor nu sînt tocmai parabole antirasiste așa cum pretinde A.A. OʼDonnell (ori cum sugera el însuși în precedentul articol). Pe acestea însă le voi analiza eu însumi săptămîna viitoare, întrucît Editura Litera tocmai a retipărit iconicul volum de proză scurtă Greu de găsit un om bun, în traducerea regretatei Antoaneta Ralian.

Pînă atunci însă, iată un citat, relevant pentru acest caz, chiar din James Baldwin: „Cînd scrii ficțiune încerci să afli ceva ce nu știi. Limbajul scrisului te ajută să afli ce nu voiai să știi, ce nu voiai să afli. Ceva te împinge totuși s-o faci”.

Afis 14 dec Sala Radio jpg
Violonistul francez DAVID GRIMAL, invitat special la Sala Radio
Concertul va fi dedicat în exclusivitate muzicii unuia dintre mari compozitori germani: FELIX MENDELSSOHN, considerat un geniu al muzicii sec. XIX, așa cum fusese Mozart un secol mai devreme.
974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.