Catedrala goticului domestic

Publicat în Dilema Veche nr. 704 din 17-23 august 2017
Catedrala goticului domestic jpeg

● Emil Brumaru, Amintiri din rai, cu ilustrații de Răzvan Luscov, Editura Humanitas, 2016.

„Mă mir mereu cum poeții / Pot scrie în timpul vieții! / După ce mor e altceva, / Au liniște, poate scrie oricine ce vrea! / Nu i presează, nu-i tulbură nimeni / La suflet, la minte, la inemi, / Nu-s enervați de facturi, de-ntreținere, / De femeile coapte sau de alea prea tinere, / Tot să fii mort! / Veșnicia-i cel mai complet sport! / Îți dezvoltă ideile, celulele, viermii / Și-n frigul sub zero al iernii…“ („Uimire“)

Emil Brumaru a împlinit, în chiar prima zi a acestui an, vîrsta de 78 de ani. Scrie poezii de peste jumătate de secol (a debutat în revista Luceafărul în 1967), a publicat cîteva zeci de cărți de poezie și proză poetică, și se numără printre cei cîțiva seniori ai poeziei românești, astfel că fiecare nouă carte cu semnătura lui este, în același timp, un cadou, o sărbătoare și un fel de miracol. Spun asta pentru că, uneori, am impresia că nu prețuim suficient norocul de a citi, și după cincizeci de ani, poezia unui mare poet. („Cum poeții pot scrie [atît] în timpul vieții!“)

Unii ar spune că acum se scrie poezie altfel și că astfel de poeți scriu aceeași poezie. Dar aceste adevăruri nu se exclud și e foarte bine că lucrurile stau astfel în marea ecuație a creației. Înainte de a pretinde originalitate perpetuă unui artist vechi (ceea ce am numit undeva tirania reînnoirii/reinventării constante și la aceeași valoare), trebuie să ne gîndim dacă nu cumva originalitatea unui artist se consolidează în timp, tocmai (sau și) prin aprofundare și reluare; dacă nu cumva abia evidența originalității reușește să împrospăteze și chiar să inventeze tradiția (mă gîndesc, firește, la celebrul eseu al lui Borges despre precursorii lui Kafka). O catedrală este repetiția armonioasă a unor stiluri, modele, structuri. Iar un univers este manifestarea după aceleași legi a unor elemente de aceeași natură. Ei bine, Emil Brumaru este un poet care, în această jumătate de secol, a ridicat o splendidă catedrală (goticul domestic, umil, luminos) și a creat un univers uluitor (cu dimensiuni paralele, găuri ludice, căi lactee interioare și bosoni lirici).

Dacă în precedenta sa carte de poezie, Rezervaţia de îngeri (Humanitas, 2013), puteam bănui că printre cele o sută și ceva de poeme se numărau și unele mai vechi, de data aceasta e vorba de 55 de poeme ine-dite (însoțite de frumoasele ilustrații în tuș și acuarelă ale lui Răzvan Luscov) unde întîlnim acelaşi mix de candoare şi erotism, nostalgie şi dorinţă, plăcere şi credinţă, rafinament şi instinct. Găsim aici toate formele poeziei deopotrivă minore, populare, savante și religioase: cîntece, scrisori, elegii, elogii, ode, imnuri, sonete, psalmi, rugăciuni sau testamente. Acesta este și secretul la vedere al artei lui Emil Brumaru care-și permite să fie, cu multă grație, deopotrivă delicat și spurcat („fluturi“ & „buci“ în același poem), ludic și tragic, impur și eteric, omenesc și mistic („orgasm“ și „Domnul, milosul“ în același poem), retro și – iată, apropo de originalitate! – digital (un poem se intitulează: „De pe un hard disk vechi“, reușind să introducă, pentru prima dată în poezia sa și probabil în Poezie, nostalgia față de tehnologia digitală vetustă).

La Emil Brumaru, misticul şi eroticul se suprapun în așa fel încît plăcerea și rușinea, erezia şi rugăciunea, omenescul şi angelicul devin inseparabile, împrumutîndu-și reciproc atributele. Numai Emil Brumaru poate proslăvi într-un sonet desfrîul carnal în toate pozițiile și ipostazele (excesul, perversiunea și adulterul, tot atîtea antidoturi al efemerităţii), pentru ca în rugăciunea următoare să se roage Fecioarei Maria pentru a putea „îndura puritatea“ sau să-l invoce pe Iisus pentru a-i destăinui în ultima clipă a vieții „ceva ce niciodată nu s-a mai spus“.

Poate chiar mai mult decît în precedenta carte, remarc umorul. „Constatare de cowboy“, spre exemplu, este o suită de înțelepciuni haioase ca un epitaf de la Săpînța („Vine moartea cu lassoul / Și ne n-hață libidoul“), „Zacuscă din hribi“ este un pornoșag liric de gospodărie (la nici un alt poet nu vom întîlni o mai voluptuoasă asociere între mîncare și sex), iar „Poem de amor“, o fantezie mecanomorfă din seria „dulapului îndrăgostit“.

Limbajul este, firește, una dintre marile calități ale poeziei lui Emil Brumaru, un poet pe cît de ludic, pe atît de savant și dexter: inventează și folosește cuvinte din toate fondurile limbii (vă las pe voi să căutați în dicționare cuvinte precum „nimfinime“ sau „tiriflic“, căci seria derivatelor „pupeuri/pupoaice/pupane/pupeice/pupandre/pupoase/pupele/pupoaie/pupiste“ n-o veți găsi cu siguranță), reușește rime care surprind imaginația fonetică sau construiește poeme pornind de la numele plantelor din dicționar („sudoarea calului puturos“, „rujămbujă“, „sora fragilor“, „sarea caprei“, „șale de cîmp“, „țîța fiului“, „urzică surdă“, „sudoarea laptelui“, „umbra furnicii“ etc.).

Însă dincolo de ludicul și gratuitul tutelare, s-au remarcat și discutat poate prea puțin profunzimile (poemul de mai jos este o ars poetica deopotrivă semiotică și mistică), metafizicul și tragismul acestei poezii atît de stupid catalogate „minoră“ de mai toată critica literară postbelică. Între Emil Brumaru, Ion Mureșan sau regretații Petre Stoica și M. Ivănescu, ca să mă opresc doar la acest careu de poeți contemporani pe care-i admir în mod deosebit, nu există decît diferențe de imaginar, registru și limbaj – temele sînt aceleași: singurătatea, dragostea, viciul, frica, timpul, moartea, toate profund filozofice. Seria de patru psalmi care dau titlul cărții este o splendoare a decantării în grațios, delicat și fragil a tuturor acestor teme grave. Nu mai spun de însuși începutul cărții, care aruncă cîteva întrebări pe cît de simple, pe atît de inedite în formulare și tulburătoare în semnificație: „Cum ne ducem, Doamne?“ sau „Unde murim?“.

Amintiri din rai este o minunată carte de poezie a unuia dintre cei foarte puțini cu adevărat mari pe care-i avem. Oare copiilor, cărora li se predă în școli poezie românească după manuale de literatură, li s-a vorbit despre acest mare poet în viață?

***

Emil BRUMARU
Cana 

Am încercat toată viața să scriu o cană. O, nu despre cană, ci O CANĂ! M-au fascinat îndeosebi cele de lut, zmălțuite savant și zvăpăiat, încăpătoare, adevărate cetăți medievale, cu toarta tandră, trubadurescă, turnuri cu buze groase, sclipinde în lumina albă, galbenă, sîngerie, rigori de glorie împotriva năvălirii fluturilor, edificii trainice, înfiorate dulce în temeliile apăsînd miezul pămîntului, abia reușind a fi ridicate de mîinile leșinate pe marginea fotoliilor serbede către gîtlejul veșnic înnămolit de limbă. Am bîntuit (mintea-mi era bălțată de iluzii, zbîrnîită de titireze dințate!) talciocuri tolănite impudic, am cotropot minuțios, în goana lentă a melcilor, iarmaroace, am borfăit fanatic bîlciuri și tarabe nomade. Banalele magazine de obiecte casnice mi s-au părut nedemne de orgoliul meu de înger. Speranța nu mi-a fost abătută de nimic. Nici măcar de avertismentul sever al bolii, de dezastrul dragostei, de umilințele slujbelor abrutizante. Într-o dimineață de august, exasperat de neșansă, destrămat nerv cu nerv de rușine, mi-am răvășit pe podelele camerei manuscrisele clocite în lăzi de carton și-n geamantane fără mîner. O foaie pătrată, liniată feroce, mi-a pupat răutăcios presimțirea. Transcriu. Pur și simplu și în vis: «Din dulapuri adînci, nări moi ne pîndesc, ne miros. Noi sîntem stăpînii lor albi, oamenii mari de mătasă. Nesfîrșită-i răbdarea și chinul de-a ajunge la guri lucitoare prin aerul rupt de fecioare mult mai subțiri decît spinul.» Niște căni, îmi zic. Dar CANA?

(din volumul Amintiri din rai)

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.