Castele în aer

Publicat în Dilema Veche nr. 892 din 13 -19 mai 2021
Castele în aer jpeg

● Tatiana Tolstaia, Pereți albi, traducere de Raluca Davicenco, Editura Curtea Veche, 2021.

Pereți albi este o foarte cuprinzătoare antologie a prozei scurte publicate de Tatiana Tolstaia de-a lungul anilor, reunind în principal două importante volume, Pe prispa aurită ședeam și Somnambul în ceață. Se simte o deplasare a accentului dinspre fantasticul și inovația distopică din trecut înspre o exploatare poetică a autobiografiei și o reașezare pe pozițiile realismului, fără a abandona însă parfumul atemporal al condimentului de basm.

Oriunde ar călători personajele povestirilor Tatianei Tolstaia (pentru că mereu lasă senzația că se află „undeva”, prinse pe un traseu care le permite totuși să declanșeze arcul memoriei), ele se întorc înspre un trecut „eteric” (ca să folosesc cuvîntul din titlul precedentului volum de proze, Lumi eterice). Sînt povestiri afectate de morbul nostalgiei, însă de o nostalgie „vegetală”, telurică și, în același timp, estivală. Centrul acestui spațiu magnetic, din trecut, este izba înconjurată de vegetație sălbăticită, care, sub soarele verii, a invadat o precedentă ordine umană. Pentru cei care caută genul proxim, acela este chiar Nabokov, cel din povestiri, din Vorbește, memorie sau chiar din Ada sau ardoarea. Ce aduce Tolstaia în plus, o marcă personală care ne este familiară din fantasticul roman Zîtul, este imixtiunea basmului în lumea așa-zis reală. Dacă în roman, însă, aveam o Rusie post-apocaliptică guvernată parcă de legile lui Lewis Carroll, în povestiri legile basmului vin să accentueze cel mai mare dușman al personajelor (echivalentul Zîtului) – timpul.

Spre deosebire de Lumi eterice, unde erau puse în balanță două universuri care se întrepătrundeau, Pereți albi este scena pe care evoluează umiliți și obidiți, oameni striviți de trecerea strivitoare a anilor. E și mult Gogol în aceste proze, e și mult Bulgakov și, de ce nu, e umbra strivitoare a celuilalt Tolstoi, Lev Nicolaevici, perceptibilă apăsător într-o proză splendidă precum „Somnambul în ceață”, unde, ajuns la jumătatea vieții, Denisov nu-și dă seama că va muri, ci este cuprins de o melancolie care-l face să pună la îndoială lucrurile nevăzute, cum ar fi Australia sau Noua Guinee. Guvernanta Jenecika, din „Cea mai iubită”, e desprinsă din flaubertiana „O inimă simplă”, numai că aici viața ei amară e văzută prin ochii ironici ai copiilor care au devenit adolescenți, care sînt urmăriți, la rîndul lor, de memoria nostalgică a adulților în care s-au transformat. În gogoliana „Flacăra celestă”, îndrăgitul musafir vesperal Korobeinikov cade victimă unei farse făcute de un nou musafir, byronianul sculptor-poet Dimitri Ilici, îndrăgostit de gazda Olga Mihailovna, care scornește pe seama aceluia o poveste legată de un presupus plagiat. Dintr-un foarte amuzant povestitor, Korobeinikov ajunge să fie urît de toată lumea, ură care se propagă chiar și după ce farsa e dată în vileag. Lumea văzută prin ochii unui retardat e îmbibată de magie, la fel cum e cea a copiilor fascinați de „vrăjitoarea” Veronica Vikentievna, „o frumusețe imensă și albă”. Un poet care se simte în largul lui doar în mijlocul declasaților și al „scursurilor” e salvat de doctorița Nina, care devine cenzorul lui absolut și-i epurează poeziile de elementele sumbre sau dubioase politic, pînă-l omoară.

Prozele din Pereți albi sînt dovada unei virtuozități și a unei versatilități stilistice rare: de la satira politică, gogoliană la fantasticul de origine folclorică, de la realismul citadin la drama casnică cehoviană, aceste 27 de povestiri sînt tot atîtea dovezi că Tatiana Tolstaia e una dintre cele mai mari scriitoare ale vremurilor noastre.

Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor şi critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Caragiale. Scrisoarea pierdută, Polirom, 2019.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.