C─âr╚Ťile vie╚Ťii mele

Publicat în Dilema Veche nr. 859 din 24 - 30 septembrie 2020
C─âr╚Ťile vie╚Ťii mele jpeg

ÔŚĆ Aleksandar Hemon, P─ârin╚Ťii mei: o introducere, traducere de Elena Marcu; Asta nu-╚Ťi apar╚Ťine, traducere de Anca Dumitrescu, Black Button Books, 2020.

├Än 1992, aflat ├«n Statele Unite, Aleksandar Hemon, atunci ├«n v├«rst─â de 28 de ani, a aflat c─â ╚Ťara din care plecase ╚Öi ├«n care inten╚Ťiona s─â se ├«ntoarc─â nu mai exista. Plecase cu un pa╚Öaport iugoslav, dar, ├«ntre timp, Bosnia ├«╚Öi ob╚Ťinuse independen╚Ťa ├«n urma unui referendum. Na╚Ťionali╚Ötii s├«rbi, sprijini╚Ťi de regimul Milo╚Öevici, au ocupat or╚Öele ╚Öi satele unde era majoritar─â popula╚Ťia s├«rb─â ╚Öi, ├«n c├«teva luni, Sarajevo, ora╚Öul unde Hemon copil─ârise, crescuse ╚Öi-╚Öi tr─âise prima tinere╚Ťe, era asediat. P─ârin╚Ťii lui au reu╚Öit s─â prind─â ultimul tren care a mai putut pleca de acolo.

R─âmas f─âr─â ╚Ťar─â, f─âr─â p─ârin╚Ťi (care i-au venit ├«ntr-un t├«rziu mai aproape, adic─â pe acela╚Öi continent, ├«n Canada), Hemon a reu╚Öit s─â se transforme din scriitor bosniac ├«ntr-unul dintre cei mai interesan╚Ťi prozatori americani contemporani. Iar asta f─âr─â nici un fel de ramuri complezente de m─âslin ├«ntinse culturii adoptive, ci p─âstr├«nd ├«ntotdeauna la vedere nostalgia ca pe un exoschelet apotropaic. O astfel de dubl─â plato╚Ö─â este cartea de fa╚Ť─â, P─ârin╚Ťii mei: o introducere / Asta nu-╚Ťi apar╚Ťine, care poate fi citit─â fie ├«ncep├«nd dintr-o parte, fie din cealalt─â, r─âsturn├«nd ÔÇ×obiectulÔÇŁ: fiecare dintre fe╚Ťele armurii prezint─â o variant─â narativizat─â a acestei nostalgii. ├Än mare, memoriile acestea alc─âtuiesc portretul compozit al marelui proiect al lui Tito, al Iugoslaviei, cadru ├«n care p─ârin╚Ťii lui Hemon ╚Öi-au tr─âit mai bine de jum─âtate din via╚Ť─â. Cei care se a╚Öteapt─â din partea scriitorului s─â condamne socialismul original al acelui proiect vor fi ╚Öoca╚Ťi de abordarea ra╚Ťional─â, de bun-sim╚Ť a acestuia: bun, r─âu, cadrul acesta a oferit unei genera╚Ťii de cet─â╚Ťeni iugoslavi multe lucruri pe care p─ârin╚Ťii lor nici nu ar fi visat s─â le aib─â: educa╚Ťie gratuit─â, amortizarea conflictelor interetnice, un trai relativ ├«ndestulat. P─ârin╚Ťii lui Hemon s-au cunoscut ├«nc─â din facultate, s-au c─âs─âtorit relativ repede, au tr─âit ├«n apartamente de stat, au devenit destul de prosperi ├«nc├«t s─â-╚Öi construiasc─â dou─â cabane la munte, au crescut doi copii pe care i-au educat ├«n spiritul unei libert─â╚Ťi a g├«ndirii ce-i permitea adolescentului Hemon, la 16 ani, s─â citeze din Sex Pistols ╚Öi s─â practice un soi de disiden╚Ť─â juvenil─â, dispre╚Ťuind faptul c─â mama lui f─âcuse parte din brig─âzile studen╚Ťe╚Öti care construiser─â Marea Autostrad─â ce lega toate col╚Ťurile Iugoslaviei (orice cititor rom├ón va tres─âri aici). Numai c─â Hemon cel trecut acum de 50 de ani va privi cu al╚Ťi ochi acea experien╚Ť─â a mamei lui, ╚Öi anume cu invidie fa╚Ť─â de t├«n─âra care avusese ╚Öansa de a participa la ceva cu adev─ârat mare. P─ârin╚Ťii lui au sf├«r╚Öit ca refugia╚Ťi ├«n Canada, ├«n 1993, unde au tr─âit la ├«nceput ├«ntr-un bloc de 15 etaje din Hamilton, Ontario, un loc unde era at├«ta ÔÇ×nimicÔÇŁ ├«nc├«t nu ╚Ötiau cu ce s─â ├«nceap─â s─â-l umple. Au luat-o de la ├«nceput, f─âr─â s─â ╚Ötie o boab─â de englez─â, practic├«nd mai multe meserii, care mai de care sub nivelul lor de preg─âtire. Prin anii 2000 economisiser─â destui bani ├«nc├«t s─â-╚Öi cumpere o cas─â pe p─âm├«nt, unde aveau s─â-╚Öi permit─â s─â reproduc─â un cadru familial ÔÇ×iugoslavÔÇŁ: o stupin─â, o afum─âtoare, un atelier.

Asta nu-╚Ťi apar╚Ťine, reversul memoriilor de mai sus, oarecum conven╚Ťional construite (rezultat al ascult─ârii pove╚Ötilor celorlal╚Ťi), este structurat asemenea unui clasor de timbre, e o antologie de vignete profund personale care, contrar a ceea ce sugereaz─â titlul, ├«i apar╚Ťin ├«n totalitate copilului ╚Öi t├«n─ârului Hemon: primele amintiri, prima iubire, prima b─âtaie ├«ncasat─â, o zi ├«ntreag─â petrecut─â sp─ârg├«nd farfurii ├«ntr-o groap─â de gunoi. Ceea ce-l intereseaz─â pe Hemon aici este chiar procesul form─ârii memoriei pe pagin─â, nu neap─ârat materialul din care e alc─âtuit─â. Dac─â ├«n centrul celeilalte c─âr╚Ťi se afl─â R─âzboiul, Marele R─âu, aici, disipate, se reg─âsesc micile r─âzboaie interioare, cele ale maturiz─ârii, ale form─ârii ╚Öi deform─ârii. Caracterul conven╚Ťional al structurii volumului P─ârin╚Ťii mei ├«╚Öi afl─â contrapunctul ├«n caracterul diluat, poetic, meditativ al celei de-a doua c─âr╚Ťi (spun ÔÇ×a douaÔÇŁ pentru c─â eu le-am citit ├«n aceast─â ordine), pe care o v─âd ╚Öi ca pe o continuare, dac─â nu augmentare a procesului din Cartea vie╚Ťilor mele. Lucrul cel mai interesant, ├«ns─â, este c─â, ├«n paralel cu dinamica de balan╚Ť─â care angreneaz─â cele dou─â c─âr╚Ťi, func╚Ťioneaz─â ╚Öi o anumit─â complementaritate: adolescentul rebel care dispre╚Ťuia proiectul pan-etnic iugoslav ├«ncepe s─â tr─âiasc─â, la moartea lui Tito, un fior pe care-l va ├«n╚Ťelege abia la maturitate: moartea aceea va fi ├«nceputul sf├«r╚Öitului. Or, maturul care ├«n╚Ťelege acest lucru este cel care ├«ncearc─â ╚Öi-n Asta nu-╚Ťi apar╚Ťine s─â priceap─â resorturile secrete ale memoriei. Medita╚Ťia aceasta asupra nostalgiei, asupra memoriei ╚Öi istoriei contemporane spune ceva profund despre o lume disp─ârut─â ╚Öi despre una aflat─â-n fierberea propriei na╚Öteri, c├«t ╚Öi despre supravie╚Ťuitorii acestor cataclisme.

Bogdan-Alexandru St─ânescu este scriitor ┼či critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: Caragiale. Scrisoarea pierdut─â, Polirom, 2019.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.