Cărțile anului 2018

Publicat în Dilema Veche nr. 774 din 20-26 decembrie 2018
Cărțile anului 2018 jpeg

Cum anul trecut îmi începeam bilanţul literar cu faptul că Mircea Cărtărescu continuă să primească mari premii internaţionale (era vorba de Premiul Leteo în Spania), încep şi acum tot cu distincţiile europene majore primite de Mircea Cărtărescu între timp: Premiul „Thomas Mann“, decernat la Lübeck, şi Premiul Formentor, la Mallorca. De altfel, după Solenoid, a cărui carieră internaţională a început în mod strălucit în Spania (patru ediţii în doi ani), 2018 a fost anul în care seria de jurnale scrise de Mircea Cărtărescu a ajuns la zi odată cu opul Un om care scrie. Jurnal, 2011-2017 (Humanitas), peste 600 de pagini de explorare a universului interior al celui mai complex scriitor român contemporan, ajuns într-un moment al carierei în care, iată, premiile literare internaţionale (treisprezece în tot atîţia ani) au devenit ceva firesc.

Anul acesta, producţia de proză scurtă a fost, din păcate, modestă, doar o mînă de cărţi notabile: Mircea Daneliuc, Cele mai tîmpite momente, şi Radu Părpăuţă, Rămas-bun (ambele Polirom), Mihai Măniuţiu, Fantome în Las Vegas şi Călin-Andrei Mihăilescu, AFKA (ambele Tracus Arte), Andrei Mocuţa, Superman vs. Salinger (Paralela 45), Gabriel Gafiţa, Alternativă la fuga în Egipt (Nemira), plus debutanţii Ion Pleşa, Anotimpuri care nu se repetă (Nemira) şi Iulian Popa, Guadalajara (Humanitas). A fost însă un an peste medie la antologii de proză scurtă, mai ales cele tematice şi de gen: 16 prozatori de azi.lit (coord. Andreea Răsuceanu, Humanitas), Mică isorie a unui secol mare (coord. Monica Onojescu, Arthur), Antologia prozei româneşti science-fiction & Antologia prozei româneşti poliţiste şi de mistere (coord. Michael Haulică) şi Amorul pe înţelesul tuturor. O antologie a prozei contemporane de dragoste (coord. Cosmin Perţa), toate la Paralela 45, plus Gastro Noir (coord. Bogdan Hrib, Mystery & Thriller) şi CenteNOIR (Crime Scene Press), însă cea mai semnificativă apariţie rămîne Romanian Short Fiction. An Anthology / Antologie bilingvă de proză scurtă românească (coord. Lidia Vianu, Muzeul Literaturii Române). Proza scurtă a fost „subţire“ poate şi pentru că noii prozatori, debutaţi în Iocan sau cu volume individuale de proză scurtă, au trecut – în mod previzibil şi confirmînd prejudecata – la roman: Tudor Ganea, Porci, şi Anca Vieru, Spulberatic (ambele Polirom), Bogdan Răileanu, Dinţii ascuţiţi ai binelui (Humanitas), şi Irina Georgescu Groza, Noaptea dintre lumi (Nemira).

Din fericire, proza scurtă a stat foarte bine la traduceri, cu volume mai noi şi mai vechi scrise de Bandi, Lucia Berlin, Charles Bukowski, Raymond Carver, A Cheng, Junot Díaz, Jeffrey Eugenides, F. Scott Fitzgerald, Richard Ford, Jean-François Haas, Tom Hanks, Marguerite Yourcenar, Yasunari Kawabata, Etgar Keret, Hanif Kureishi, Carmen Maria Machado, Alice Munro, Viet Thanh Nguyen, Luigi Pirandello şi Gonçalo M. Tavares, plus două antologii remarcabile: A fost odată o ţară. Panorama prozei de război din ţările fostei Iugoslavii şi Cea mai frumoasă iubire a lui Don Juan. Antologia nuvelelor franceze de dragoste din secolul al XIX-lea (selecţia Octavian Soviany), ambele Paralela 45. Plus selecţiile din Truman Capote, Julio Cortázar, Mariana Enriquez, William Faulkner şi Bohumil Hrabal, sub formă de audiobook-uri pe vinil (Editura ART), o premieră.

Cele mai bune romane ale anului au venit tot de la cei cu vechi ştate în gen: ­Gabriela Adameşteanu, Fontana di Trevi, Liliana Coroboca, Capătul drumului, şi Dan Lungu, Pîlpîiri (toate Polirom), urmaţi de Vlad Zografi, Şapte octombrie, Andreea Răsuceanu, O formă de viaţă necunoscută, Sebastian Sifft, Cîinele iubirii, şi Radu Vancu, Transparenţă (toate la Humanitas), Radu Sergiu Ruba, Guantanamo (Tracus Arte), plus debutanţii Iulian Bocai, Ciudata şi înduioşătoarea viaţă a lui Priţă Barsacu (Polirom), Alexandru Bordian, Casa Inglezi (Paralela 45), Geo Dinescu, Numele meu este Anton (Vellant), Emanuela Iurkin, Cîinele de bronz (Cartier), Raluca Nagy, Un cal într-o mare de lebede, şi Cristian Englert, Piramida (ambele Nemira).

În ceea ce priveşte poezia, n-am urmărit cum se cuvine apariţiile anului (va urma un bilanţ relevant realizat de Şerban Axinte, cronicarul nostru axat pe poezie); ţin totuşi să remarc, o dată în plus, trei colecţii de poezie care garantează în sine orice apariţie: „Vorpal“, coordonată de Svetlana Cârstean la Nemira, „Plantaţii“, coordonată de Claudiu Komartin la Casa de Editură Max Blecher, şi „Cartier de colecţie“, coordonată de Emilian-Galaicu Păun la Cartier. Alte două colecţii, „Avanpost“ la Paralela 45 şi „Cartea de poezie“ de la Cartea Românească, publică mult, dar titluri inegale ca valoare. Din ce am citit, recomandările mele din acest an la poezie sînt, în primul rînd, debutantul Răzvan Andrei, Jazz pentru iguane (Brumar) – aş fi uimit să descopăr că a mai existat vreun debut în poezie la un asemenea nivel în 2018, Ruxandra Cesereanu, Scrisoare către un prieten și înapoi către țară – un manifest, şi Cosmin Perţa, Cîntec de leagăn pentru generaţia mea (ambele Paralela 45), Robert Şerban, Tehnici de camuflaj (Tracus Arte), şi V. Leac, monoideal (Nemira). Tot aici, antologia Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste (coord. Cosmin Perţa, Editura Paralela 45) şi revista Poes:s International, în continuare cea mai bună revistă literară a momentului, a ajuns la anul ­VIII de apariţie şi la numărul 22.

A fost un an peste medie la traduceri: Wislawa Szymborska, Versiunea întîmplărilor (trad. Passionaria Stoicescu & Constantin Geambaşu), şi Bruce Weigl, Conversaţia sîngelui nostru (trad. Liliana Ursu), ambele la Tracus Arte), Giuseppe Ungaretti, O viaţă de om (trad. Nicoleta Dabija), şi Richard Brautigan, Ilustrată din Chinatown (trad. Andrei Mocuţa), ambele la Paralela 45, Vinícius de Moraes, Tristeţea-dans (trad. Dinu Flămînd, Baroque Books & Arts), Armando Valladares, Caverne de tăcere (trad. Alice Valeria Micu, Şcoala Ardeleană), şi Kostas G. Karyotakis, Poeme şi proze (trad. Elena Lazăr & Grete Tartler, Omonia), Paul van Ostaijen, Semnalul (trad. Doina Ioanid și Jan H. Mysjkin), şi Szilárd Borbély, Berlin. Hamlet (trad. Andrei Dósa), ambele la Casa de Editură Max Blecher, şi Tara Skurtu, Jocul de-a amiba (trad. Radu Vancu şi Tiberiu Neacşu, Nemira).

Multe reeditări foarte bune, în special ale unor cărţi mai vechi: Clopotul scufundat şi Viaţa în paranteză de Livius Ciocârlie (Tracus Arte), Nemaipomenitele păţanii ale lui Milorad de Bouteille şi Pînă la dispariţie de Vintilă Ivănceanu (Muzeul Literaturii Române), plus antologiile de poezie: Şerban Foarţă, Mulţimea cu un singur element (antologie de Robert Şerban), şi Eugen Cioclea, Daţi totul la o parte ca să văd (antologie de Emilian-Galaicu Păun), ambele la Cartier, Ion Stratan, Criminalii şi cîinii (antologie de Călin-Andrei Mihăilescu), şi Geo Bogza, Cîntecul omului de vînzare (antologie de Teodor Dună), ambele la Tracus Arte, şi Petre Stoica, Copleşit de glorie (Vinea). Tot aici: Ruxandra Cesereanu, Călătorie spre centrul infernului. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste (Manu Scris).

În ceea ce priveşte non-ficţiunea, iată ce am reţinut (fără pretenţia de a fi surprins toate titlurile meritorii). Eseu literar/cultural: Ioana Pârvulescu, Dialoguri secrete, Mircea Vasilescu, Cultura română pe înţelesul patrioţilor, şi Horia-Roman Patapievici, Două eseuri despre Paradis (toate Humanitas). Ediţii critice: E. Lovinescu, Inedite (ediţie de Dan Gulea, Cartea Românească), Tristan Tzara, Corespondenţă de familie (ediţie de Mădălina Lascu, Tracus Arte), Eminescu, Publicistica literară (ediţie de Cătălin Cioabă şi Ioan Milică, Humanitas), şi Gheorghe Crăciun, Pulsul prozei (ediţie de Carmen Muşat şi Oana Crăciun, Polirom). Biografii: Tatiana Niculescu, Viaţa lui Arsenie Boca (Humanitas), şi colecţia de 11 titluri „Scriitori de poveste“ de la Editura Muzeele Literare din Iaşi (Dosoftei, Alecsandri, Eminescu, Creangă, ­Negruzzi, Sadoveanu, Topîrceanu, Otilia Cazimir ş.a.).

Istorie: Lavinia Betea, Ultimul an din viaţa Elenei Ceauşescu (Corint), Arhitectul G. M. Cantacuzino în dosarele Securităţii (ediţie de Vlad Mitric-Ciupe, Vremea), Lucian Boia, De la Dacia Antică la Marea Unire, de la Marea Unire la România de azi, Cătălin Augustin Stoica, România continuă. Schimbare şi adaptare în comunism şi postcomunism, şi Ioan Stanomir, La centenar. Recitind secolul României Mari (toate Humanitas), plus Un centenar și mai multe teme pentru acasă (coord. Adrian Cioroianu, Polirom). Jurnalism/media: Superscrieri 2.0. Best of Premiile Superscrieri 2015-2017 (Fundaţia Friends for Friends), Melania Cincea, Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României, şi Radu Paraschivescu, Două mături stau de vorbă şi Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani şi trei premieri (toate Humanitas), plus Eugen Istodor, Caţavencii şi tribul lor (Polirom). Publicistică: Radu Cosaşu, Anti-damblale (Polirom). Memorii de călătorie: Luminiţa Cuna, Desculţă în Amazon (Paralela 45), şi, mai ales, Alexandru Marinescu, Un naturalist la Tropice şi Călători români şi călătoriile lor în secolul a XIX-lea (ediţie de Mircea Anghelescu), ambele Polirom.

Despre reviste, premii, instituţii, campanii literare, în episodul următor.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

tomate negre romanesti jpg
Locul din România unde crește tomata neagră, abia creată de americani. Pigmentul are proprietăți anticancerigene
Au apărut tomatele violet cu proprietăți în prevenirea cancerului. Cercetătorii americani tocmai au făcut acest anunț în publicațiile de specialitate. La noi crește de mulți ani un soi asemănător, la Buzău.
David Petraeus Foto Profimedia
Fostul șef CIA, dacă Rusia ar utiliza arme nucleare: „Îi vom scufunda lui Putin fiecare navă din Marea Neagră și orice forțe din Ucraina!“
SUA ar distruge trupele rusești și ar scufunda flota din Marea Neagră, dacă Putin ar decide să folosească arme nucleare în Ucraina, a declarat David Petraeus, fost țef al CIA și general în rezervă al Armatei SUA.
Ligia Deca, noul ministru al Educației. Ce ar trebui să facă
O felicităm pe dna Ligia Deca pentru funcția importantă pe care o va deține. Să-i acordăm prezumția de bune intenții și de reușită in misiunea grea de modernizare a Educației.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia