Cărți sau țigări
● George Orwell, Cărţi sau ţigări, traducere din limba engleză de Ciprian Şiulea, Colecţia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2011.
George Orwell a avut o relaţie foarte interesantă cu realul. El a fost – înainte de toate şi în mod constant – un foarte bun reporter, cu articole de gazetă şi cîteva cărţi de gen salutate apăsat, dar celebritatea i-au adus-o două romane de imaginaţie încruntată, adică o fabulă politică neagră (Ferma animalelor) şi o utopie neagră (O mie nouă sute optzeci şi patru). Autor cu un mare talent al relatării „în priză directă“, Orwell a fost încă mai preţuit atunci cînd a apelat la o figuraţie imaginară pentru a comenta mersul vremurilor. Adevărul „minciunilor“ a fost, în cazul lui, mai percutant decît adevărul realităţilor.
Se pare însă că există şi o categorie intermediară de texte orwelliene, cea a adevărurilor personale, în cadrul unei publicistici care practică eseul confesiv, combinînd mărturisirea de sine, exerciţiul înţelegerii „contextului“ şi asumarea unei poziţii proprii. E cazul celor şapte texte din volumul Cărţi sau ţigări, majoritatea scrise în anii ’40 şi publicate în presa engleză. Jumătate din volum e ocupată de „Anii bucuriei“, o rememorare a perioadei petrecute într-o şcoală cu regim de cazarmă, concluziile tranşînd aici ca o ghilotină: „o şcoală e în primul rînd o întreprindere comercială“, iar „copilăria este vîrsta dezgustului“! Alte texte au o bătaie politică, discutînd, de pildă, despre patimile literaturii în totalitarism. Iar altele mărturisesc despre „problemele“ traiului în preajma cărţilor, „probleme“ cu atît mai adevărate cu cît implică şi minciuni profesionale – ale librarului sau cronicarului, dar şi ale clientelei snoabe.
Cărţi sau ţigări costă cît două pachete de ţigări. Atenţie, poate da independenţă!
